Ce s-a convenit la summitul în Format Normandia dintre Putin, Zelenski, Macron și Merkel / Măsuri pentru relansarea procesului de pace, dar dezacord pe componenta politică

Președinții rus și ucrainean, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, au convenit luni, în cadrul primei lor întâlniri, la Paris, o serie de măsuri pentru relansarea procesului de pace în Ucraina, dar și-au etalat dezacordul asupra componentei politice, urmând să organizeze o nouă întâlnire în interval de patru luni, în încercarea de a le depăși, scrie AFP.

„Pentru mine, o spun sincer”, rezultatul acestei întâlniri „este foarte puțin: aș fi dorit să rezolvăm un număr mai mare de probleme”, a rezumat Volodimir Zelenskyi, într-o conferință comună de presă, la finalul acestui summit sub auspiciile președintelui francez Emmanuel Macron și cancelarului german Angela Merkel.

Liderul de la Kremlin s-a arătat mai optimist, salutând un „pas important” spre o dezescaladare.

Cei patru lideri au căzut de acord cel puțin asupra unui punct, după trei ani de paralizie în procesul de pace: „Faptul că suntem alături este în sine un rezultat important”, a spus Emmanuel Macron. Acesta a calificat drept o „rană deschisă în inima continentului european” războiul dintre Kiev și separatiștii pro-ruși în care și-au pierdut viața peste 13.000 de oameni în Donbas, bastionul industrial al estului ucrainean, iar alte 1,5 milioane de oameni au părăsit regiunea din 2014.

„Avem încă mult de muncă dar am impresia că există bunăvoință pentru a rezolva chestiuni dificile”, a apreciat cancelarul german Angela Merkel.

Consolidarea încetării focului, schimb masiv de prizonieri rămași în teritoriile separatiste până la finalul lui decembrie, nouă retragere a combatanților din trei zone până la finalul lui martie … summitul a transmis mai multe semnale pozitive.

Componenta politică

Dar președintele ucrainean nu a putut obține concesiile pe care le cerea pentru organizarea alegerilor locale în teritoriile controlate de separatiști.

Acesta a cerut în special dezmembrarea prealabilă a tuturor grupărilor armate „ilegale” – inclusiv a separatiștilor pro-ruși și a susținătorilor lor ruși – și revenirea sub control ucrainean a unei părți a graniței, în prezent în mâinile separatiștilor și prin care Moscova este acuzată că furnizează armament și trupe.

„Avem divergențe complete în ce privește granița”, a spus el. Moscova reclamă la rândul său aplicarea acordurilor de la Minsk care prevăd revenirea graniței sub control ucrainean doar după alegeri.

Volodimir Zelenski, un novice în politică, se află și sub presiunea opiniei publice, care se teme că ar putea face prea multe concesii în fața lui Vladimir Putin. Mai multe manifestații au avut loc în ultimele săptămâni.

„Ucraina nu-și va ceda niciodată teritoriile” – Donbasul și Crimeea anexată de Rusia – nu va accepta o „federalizare” și nu va permite nimănui să-i „influențeze vectorul de dezvoltare” pro-european, a afirmat Zelenski.

Mulțumiți de aceste declarații, protestatarii adunați luni seara în fața președinției din Kiev au apreciat că șeful statului „nu a încălcat nicio linie roșie” la Paris.

Un nou summit în format Normandia

În încercarea de a depăși diferendurile, cei patru lideri au convenit să organizeze un nou summit în următoarele patru luni.

Prima întâlnire între liderul de la Kremlin, un obișnuit al raporturilor de forțe internaționale, și tânărul președinte ucrainean, un fost actor de comedie ajuns la putere în mai, era foarte așteptată.

Cei doi președinți, mai degrabă destinși, au luat loc mai întâi la o masă rotundă într-un salon al Palatului Elysée alături de Emmanuel Macron și Angela Merkel. Au urmat apoi întâlniri bilaterale.

În timpul conferinței de presă, Volodimir Zelenski și-a pledat îndelung cauza. Omologul său rus, ajuns în poziție de forță la Paris, s-a arătat mult mai concis.

Acest summit în formatul „Normandia”, o referire la regiunea franceză unde cei patru lideri s-au întâlnit pentru prima oară în 2014, era paralizat de trei ani.

Luptele au scăzut puternic în intensitate după acordurile de la Minsk din 2015. Dar 80.000 continuă să se confrunte de o parte și de alta a liniei frontului, care se întinde pe peste 400 de kilometri.

După alegerile prezidențiale din Ucraina, s-a resimțit o anumită destindere. Un schimb de 70 de prizonieri a avut loc în septembrie. Trupele celor două s-au retras din trei mici sectoare de pe linia frontului și nave de război confiscate de Rusia au fost predate Kievului.

Ce s-a convenit în cadrul summitului de la Paris (sursa – Ambasada Ucrainei la București)

1. Măsuri urgente pentru stabilizarea situației în zona de conflict:

Părțile s-au angajat să implementeze integral și cuprinzător regimul încetării focului, susținut de punerea în aplicare a tuturor măsurilor necesare menținerii regimului încetării focului până la sfârșitul anului 2019.

Părțile sprijină elaborarea și punerea în aplicare a unui plan de acțiuni actualizat pentru deminare, bazat pe decizia Grupului Trilateral de Contact cu privire la activitatea de deminare din 3 martie 2016.

Părțile susțin acordul din cadrul Grupului Trilateral de Contact cu privire la trei zone suplimentare de separare în scopul separării forțelor și mijloacelor până la sfârșitul lunii martie 2020.

Părțile încurajează Grupul Trilateral de Contact să faciliteze eliberarea și schimbul persoanelor deținute asociate cu conflictul până la sfârșitul anului, pe baza principiului „toţi în schimbul tuturor”, începând cu „toți identificați în schimbul tuturor identificați”, înțelegând că organizațiilor internaționale, inclusiv Comitetului Internațional al Crucii Roșii (CICR), li se va acorda acces complet și necondiționat către toate persoanele deținute.

Părțile vor susține realizarea în termen de 30 de zile a unui acord în cadrul Grupului Trilateral de Contact cu privire la noile puncte de trecere a liniei de separare, bazate în primul rând pe criterii umanitare.

Părțile reamintesc că Misiunea Specială de Monitorizare (MSM) a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa trebuie să fie capabilă de a utiliza toate capacitățile mandatului (din 21 martie 2014) și să aibă un acces în condiții de siguranță și securitate pe întregul teritoriu al Ucrainei pentru implementarea integrală a mandatului său.

2. Măsuri pentru punerea în aplicare a prevederilor politice ale acordurilor de la Minsk:

Părțile își exprimă interesul de a ajunge la acorduri în formatul Normandia (N4) și Grupul Trilateral de Contact cu privire la toate aspectele legale ale Legii privind ordinea specială a autoguvernării la nivel local (cu privire la statutul special) ale anumitor raioane a regiunilor Donetsk și Luhansk – după cum se specifică în Complexul de măsuri pentru implementarea Acordurilor de la Minsk din 2015 – pentru a asigura funcționarea continuă a acestuia.

Părțile consideră necesară încorporarea „formulei Steinmeier” în legislația ucraineană, conform versiunii convenite de către N4 și Grupul Trilateral de Contact.

3. Pașii care urmează:

Părțile solicită miniștrilor săi de externe și consilierilor politici să asigure executarea acordurilor convenite și se angajează să organizeze o nouă întâlnire în acest format pe parcursul a patru luni cu privire la condițiile politice și de securitate, printre altele – pentru organizarea alegerilor locale.