Ce se intampla cu ora de Religie in scoala: Care este pozitia Ministerului Educatiei, cum arata decizia Curtii Constitutionale si ce spune profesorul de la care a plecat plangerea
Decizia Curtii Constitutionale referitoare la ora de Religie se aplica din septembrie 2015, a declarat pentru HotNews.ro ministrul Educatiei, Sorin Cimpeanu. Parintii care vor ora de Religie pentru copiii lor vor depune, asadar, solicitare la scoala incepand din anul scolar 2015-2016. Pozitia Ministerului vine dupa ce vineri a fost publicata in Monitorul Oficial decizia CCR, care statueaza ca este neconstitutional sa ceri persoanei care alege sa nu studieze religia sa faca solicitare de a se retrage de la ora. Emil Moise, profesorul care a ridicat aceasta exceptie de neconstitutionalitate, a declarat insa pentru HotNews.ro ca pana cand Parlamentul va pune Legea educatiei in acord cu decizia CCR, „Constitutia spune ca se suspenda dispozitiile neconstitutionale. Asta inseamna ca nu mai putem preda religia in aceste 45 de zile”.
- Monitorul Oficial a publicat vineri decizia Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR), care spune ca este neconstitutional ca elevul care nu vrea religia sa trebuiasca sa depuna solicitare pentru a se retrage de la aceasta ora.
- Judecatorii CCR au constatat ca modul in care a fost reglementata prin Legea educatiei „oferta educationala referitoare la disciplina Religie este de natura sa afecteze libertatea de constiinta”.
- „Manifestarea libera a optiunilor implica in mod necesar initiativa proprie a persoanei in sensul frecventarii disciplinei Religie, iar nu consimtirea tacita sau refuzul expres”, argumenteaza Curtea.
- Intrebat daca Ministerul Educatiei poate aplica decizia Curtii Constitutionale din septembrie 2015, si nu de astazi, Augustin Zegrean – presedintele CCR – a declarat pentru HotNews.ro ca „decizia Curtii este general obligatorie de la data publicarii in Monitorul Oficial”.
Sorin Cimpeanu, ministrul Educatiei: Ceea ce s-a publicat in Monitorul Oficial se aplica din septembrie 2015
Sorin Campeanu
Foto: Agerpres
Contactat de HotNews.ro, ministrul Educatiei, Sorin Campeanu, a declarat ca „pozitia Ministerului este urmatoarea: ceea ce s-a publicat in Monitorul Oficial se aplica din septembrie 2015″. Parintii trebuie sa depuna solicitare la scoala pentru ca elevii sa faca ora de Religie incepand cu anul scolar urmator.
Mai multe detalii ne-au fost date de Liliana Preoteasa, subsecretar de stat in Ministerul Educatiei. Potrivit Constitutiei, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate timp de 45 de zile, termen in care Parlamentul trebuie sa modifice aceste articole de lege.
„Ceea ce s-a suspendat este modalitatea de optiune, nu faptul ca Religia este in trunchiul comun, deci obligatorie. Prevederile [din legea educatiei declarate neconstitutionale – n.red.] se refera strict la modul in care elevii si parintii opteaza pentru ora de Religie, iar asta se schimba in momentul in care ei fac optiunile, adica septembrie 2015„, a declarat pentru HotNews.ro Liliana Preoteasa.
Aceasta a precizat ca, dupa decizia Curtii, „Parlamentul este cel care trebuie sa decida ce se intampla” si cum pune legea educatiei in acord cu hotararea CCR. „Pe de alta parte, Religia ramane obligatorie pentru scoala si pentru Ministerul Educatiei, iar optiunea este a parintelui si a elevului. In momentul in care se va clarifica ce vrea Parlamentul, decizia Curtii Constitutionale ramane valabila si se va schimba procedura de a opta. Asta se va intampla in timpul acestui an scolar, pentru a avea o prognoza„.
Liliana Preoteasa
Foto: Agerpres
Subsecretarul de stat in Ministerul Educatiei a declarat pentru HotNews.ro ca trebuie respectat „statutul disciplinelor optionale, care spune ca atunci cand elevul a facut o optiune, acea disciplina ramane pana la sfarsitul anului scolar„. Insa avand in vedere decizia Curtii, Ministerul Educatiei va face de anul acesta „o consultare a elevilor referitoare la participarea la ora de religie din anul scolar 2015-2016„.
„Exista un moment in care s-a declarat ca trebuie modificata procedura. Decizia nu este retroactiva. Optiunea pentru acest an scolar a fost facuta la inceputul anului scolar„, iar modificarea decisa de Curte se aplica „in momentul in care parintii si elevii trebuie sa opteze din nou„, a afirmat pentru HotNews.ro oficialul.
„Suspendarea nu afecteaza ceea ce se intampla in acest an scolar„, a continuat Liliana Preoteasa.
Subsecretarul de stat in Ministerul Educatiei a precizat ca decizia de a fixa ora de Religie prima sau ultima in orarul elevilor, pentru a nu afecta programul elevilor care nu au optat pentru aceasta disciplina, „nu va apartine Ministerului Educatiei, care nu reglementeaza astfel de lucruri, ci fiecarei scoli in parte„.
Intrebata daca Religia va mai fi luata in calcul la medie, Liliana Preoteasa a raspuns: „cata vreme este disciplina obligatorie parte a trunchiului comun, sigur ca da. Notele de la Religie vor fi luate in calcul la stabilirea mediei scolare„.
In cazurile in care vor fi clase in care, de exemplu, doar 3 elevi vor depune solicitare pentru a face ora de Religie, „exista posibilitati de a comasa elevii din mai multe clase, pentru ca impreuna sa fac 15 copii pentru care sa se organizeze predarea. Atunci se va pune problema stabilirii in orar a acelei clase la inceputul sau la sfarsitul zilei de scoala, pentru a-i putea aduna pe toti„, a afirmat pentru HotNews.ro Liliana Preoteasa. Aceasta a precizat ca, la nivelul Ministerului Educatiei, „analizam mai multe situatii” pentru a solutiona aceste cazuri.
O alta solutie este „sa asezam toate optionalele, de exemplu, in zilele de joi intre orele 10:30-13:30„, a afirmat pentru HotNews.ro Liliana Preoteasa.
Ce spune Emil Moise, profesorul care a sesizat neconstitutionalitatea Legii
Emil Moise
Foto: Agerpres
Emil Moise, profesorul de filosofie in Buzau care a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii educatiei ce reglementeaza inscrierea la ora de Religie, a declarat pentru HotNews.ro ca, potrivit Constitutiei, „Parlamentul are la dispozitie 45 de zile sa puna legea in concordanta cu decizia Curtii Constitutionale. Iar CCR, prin motivarea sa, nu lasa Parlamentului rol de virgula, spunand ca vor face religie doar copiii care vor depune o cerere in acest sens (elevii majori sau parintii elevilor minori). Prin urmare, nu avem a ne astepta la altceva din partea Parlamentului„.
„Insa pana cand Parlamentul va schimba legea, Constitutia spune ca se suspenda dispozitiile neconstitutionale. Asta inseamna ca nu mai putem preda Religia in aceste 45 de zile, pentru ca a picat cadrul legal„, a afirmat pentru HotNews.ro profesorul Emil Moise, care este si absolvent de drept.
Potrivit acestuia, „de maine, daca un profesor de religie face religie, asta este infractiune conform Codului Penal art. 381 [Codul Penal Art. 381 – (2) Obligarea unei persoane, prin constrangere, sa participe la serviciile religioase ale unui cult ori sa indeplineasca un act religios legat de exercitarea unui cult se pedepseste cu inchisoare de la unu la 3 ani sau cu amenda. (…) (4) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.]
„Scoala este obligata in continuare sa ofere disciplina Religie, insa nu mai avem modalitatea de inrolare a elevilor la aceste ore, pentru ca CCR a decis ca este neconstitutionala modalitatea pusa in aplicare pana acum„, a precizat Moise.
In opinia sa, ora de Religie trebuie fixata de acum inainte ca prima sau ultima ora in zilele de curs: „Daca pana acum parintele care nu voia ora de Religie facea cerere, asta insemna ca eu imi asumam ca in ora aceea copilul face altceva decat Religie. In conditiile de astazi, tu, care faci cererea, iti asumi ca o faci in asa fel incat sa nu ma deranjezi pe mine. Deci nu trebuie sa ii deranjezi pe copiii care nu fac Religia, asta inseamna ca tu vei sta peste program. Deci ora de Religie trebuie fixata ca prima sau ultima ora„.
Care este argumentatia Curtii Constitutionale – Care sunt articolele de lege declarate neconstitutionale si de ce
Curtea Constitutionala a decis pe 12 noiembrie 2014 ca este neconstitutional articolul din legea educatiei care spune ca „La solicitarea scrisa a elevului major, respectiv a parintilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate sa nu frecventeze orele de religie”. Judecatorii au hotarat ca cel care vrea sa faca ceva trebuie sa ceara acel lucru, si nu cel care nu vrea.
„In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.9 alin.(2) teza intai din Legea invatamantului nr.84/1995 si dispozitiile art.18 alin.(2) teza intai din Legea educatiei nationale nr.1/2011 sunt neconstitutionale„, a anuntat atunci CCR.
Ce spun articolele de lege declarate neconstitutionale de CCR
Legea invatamantului nr. 84/1995, art.9 alin.(2) teza intai: „La solicitarea scrisa a parintilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate sa nu frecventeze orele de religie.„
Legea educatiei nationale nr. 1/2011, art. 18 alin. 2 teza intai: „La solicitarea scrisa a elevului major, respectiv a parintilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate sa nu frecventeze orele de religie.„
Ce spune Constitutia referitor la Religia in scoli
Articolul 32 – (7) Statul asigura libertatea invatamantului religios, potrivit cerintelor specifice fiecarui cult. In scolile de stat, invatamantul religios este organizat si garantat prin lege.
Cum argumenteaza Curtea Constitutionala decizia luata
Vineri, 23 ianuarie 2015, in Monitorul Oficial a fost publicata decizia din 12 noiembrie 2014 a Curtii Constitutionale a Romaniei, precum si motivarea.
Fragment din Decizia CCR nr. 669 din 12 noiembrie 2014:
„17. Curtea constata ca modul in care legiuitorul a reglementat prin art. 9 alin. (2) teza intai din Legea nr. 84/1995 si art. 18 alin. (2) teza intai din Legea nr. 1/2011 oferta educationala referitoare la disciplina Religie este de natura sa afecteze libertatea de constiinta. Astfel, potrivit dispozitiilor art. 29 alin. (1) din Constitutie, individul se bucura de libertatea neingradita a gandirii, a constiintei si a credintei religioase, situatie ce confera consistenta liberei dezvoltari a personalitatii umane ca valoare suprema garantata de art. 1 alin. (3) din Legea fundamentala. Totodata, potrivit art. 32 alin. (5) din Constitutie, ‘Invatamantul de toate gradele se desfasoara in unitati de stat, particulare si confesionale, in conditiile legii’, sens in care invatamantul religios vizeaza atat institutii de invatamant organizate de culte pentru pregatirea personalului propriu de cult in conditiile legii, cat si educatia religioasa realizata de scolile de stat in asa fel incat sa fie avuta in vedere respectarea libertatii constiintei, precum si respectarea dreptului parintilor sau a tutorilor de a asigura educatia copiilor lor minori potrivit propriilor convingeri. Tot acest cadru este instituit pentru a asigura protectia convingerilor religioase ale fiecarei persoane.
18. De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 29 alin. (1) teza finala din Legea fundamentala, ‘Nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa, contrara convingerilor sale’ si art. 29 alin. (6) din Constitutie, ‘Parintii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educatia copiilor minori a caror raspundere le revine’.
19. Curtea constata ca Legea fundamentala garanteaza parintilor dreptul la ingrijirea si educarea copiilor lor si cuprinde dreptul la educarea religioasa. De aceea, este primordial dreptul acestora de a transmite copiilor convingerile proprii legate de probleme religioase. De asemenea, parintii au dreptul de a-si tine departe copiii de convingeri religioase. Insa acest drept de educare nu apartine exclusiv parintilor, statul, caruia i s-a incredintat controlul asupra intregului sistem scolar, asumandu-si in mod autonom si concurent o misiune proprie de educare, corelativa cu cea a parintilor.
Rezulta ca, pe de o parte, exista o obligatie negativa a statului de a nu interveni in formarea sau aderarea la o convingere sau credinta religioasa, iar, pe de alta parte, exista si obligatia pozitiva potrivit careia, in masura in care persoana se manifesta in sensul studierii sau receptarii invataturilor unui anumit cult sau credinta religioasa, sa creeze cadrul legislativ si institutional necesar exercitarii drepturilor prevazute de art. 29 si art. 32 din Constitutie.
Insa, in niciun caz o persoana nu poate fi pusa ab initio in situatia de a-si apara sau proteja libertatea constiintei, pentru ca o asemenea abordare ar contraveni obligatiei negative a statului, care, in virtutea acestei obligatii, nu poate impune studierea religie. Asa fiind, numai dupa exprimarea dorintei elevului major, respectiv a parintilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, de a-si insusi prin studiu preceptele specifice unui anumit cult religios intervine obligatia pozitiva a statului de a asigura cadrul necesar mentionat.
In adoptarea reglementarilor sale in domeniul invatamantului, legiuitorul trebuie sa tina seama de faptul ca art. 29 alin. (6) din Constitutie garanteaza dreptul la invatamantul religios si nu obligatia de a frecventa cursuri de religie. Sub acest aspect, manifestarea libera a optiunilor implica in mod necesar initiativa proprie a persoanei in sensul frecventarii disciplinei Religie, iar nu consimtirea tacita sau refuzul expres. Exprimarea unei opinii din perspectiva prevederilor constitutionale referitoare la libertatea constiintei si a religiei aplicabile in domeniul invatamantului religios trebuie sa aiba intotdeauna un sens pozitiv (persoana alege sa studieze religia), iar nu un sens negativ (persoana alege sa nu studieze religia), intrucat in cea de-a doua ipoteza persoana este prezumata ca manifestand deja optiunea de a studia, fiind nevoita sa actioneze ulterior pentru excluderea sa din grupul de studiu. Or, o atare reglementare nu reprezinta altceva decat o constrangere a persoanei in manifestarea unei optiuni, ceea ce de plano contravine libertatii constiintei consacrata de Constitutie.
20. Curtea Constitutionala constata ca scoala trebuie sa fie deschisa pentru idei si valori religioase, deoarece, potrivit dispozitiilor art. 29 alin. (2) din Constitutie, statul garanteaza libertatea constiintei, care trebuie sa se manifeste in spirit de toleranta si de respect reciproc.
21. De aceea, statului ii este interzis sa adopte solutii legislative care pot fi interpretate ca fiind lipsite de respect fata de convingerile religioase sau filozofice ale parintilor, motiv pentru care organizarea activitatii scolare trebuie sa se subordoneze atingerii unui scop de conciliere in exercitarea functiilor pe care si le asuma in procesul de educatie si de predare a religiei cu respectarea dreptului parintilor de a asigura educatia in conformitate cu propriile convingeri religioase. Ca parte a sistemului constitutional de valori, libertatii de constiinta religioase ii este atribuit imperativul tolerantei, in special in relatia cu demnitatea umana garantata de art. 1 alin. (3) din Legea fundamentala, ce domina ca valoare suprema intregul sistem de valori. Acest motiv exclude, de principiu, ca activitatile si comportamentele ce izvorasc dintr-o anumita atitudine de credinta ori de convingeri filozofice non-religioase sa fie supuse sanctiunilor pe care statul le prevede pentru un asemenea comportament, indiferent de motivatiile de credinta ale persoanei in cauza.
22. Pentru a fi deplin respectata libertatea de constiinta si religie, care implica libertatea de a apartine sau nu vreunei religii, consacrate de art. 29 alin. (1), (2) si (6) din Constitutie, legiuitorul este tinut de o obligatie de neutralitate si impartialitate. Aceasta obligatie este realizata in situatia in care statul vegheaza la respectarea acestor libertati, consacrand posibilitatea parintilor, reprezentantilor legali ai elevilor minori, respectiv posibilitatea elevilor majori, de a solicita participarea la orele de religie.”
Ce prevede Constitutia referitor la aplicarea deciziilor Curtii Constitutionale:
Art. 147 – (1) Dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.
(…)
(4) Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor.
Ce spun elevii: Ministerul Educatiei si scolile sunt obligate sa astepte solicitarile scrise ale elevilor inainte de a stabili orele de religie pentru semestrul II
Doua asociatii de elevi au reactionat la decizia Curtii Constitutionale. Asociatia Elevilor din Constanta si Asociatia Tinerii Europeni pentru Romania au anuntat, printr-un comunicat trimis redactiei duminica, 25 ianuarie 2015, ca s-a publicat in Monitorul Oficial al Romaniei Decizia Curtii Constitutionale nr. 669 din 12 noiembrie 2014 privind statutul religiei in sistemul educational preuniversitar.
„In urma publicarii acestei decizii, conform art. 41 si art. 491 din Codul Civil, elevul, sau reprezentantul legal al elevului sub 14 ani, care doreste studierea religiei poate sa inainteze o cerere catre unitatea de invatamant. In cazul nedepunerii acestei cereri, se va considera, din oficiu, ca elevul in cauza nu doreste studierea religiei„, informeaza cele doua asociatii de elevi, intr-un comunicat remis HotNews.ro.
Elevii amintesc ca, dupa ce Curtea a anuntat care este decizia sa, pe 12 noiembrie 2014, asociatiile au anuntat ca lanseaza in dezbatere publica o propunere legislative care sa puna in acord Legea educatiei cu decizia CCR.
„Parlamentul Romaniei ar trebui sa corecteze cat mai rapede prevederile art. 18 alin. (1) din Legea educatiei nationale, alineat declarat neconstitutional de catre CCR. De asemenea, atragem atentia ca Ministerul Educatiei si unitatile de invatamant au astfel obligatia legala de a respecta dispozitiile deciziei CCR, care au putere de lege, si trebuie sa astepte solicitarile scrise ale elevilor inainte de a stabili orele de religie pentru semestrul II din anul scolar in curs„, avertizeaza elevii.
Marius Ghincea, presedintele Asociatiei Tinerii Europeni pentru Romania, sustine in cadrul comunicatului ca „decizia Curtii Constitutionale este de bun-simt si reprezinta o recunoastere a caracterului secular al statului si a libertatii de constiinta al cetatenilor, libertate garantata de catre Constitutia Romaniei. Consider ca Parlamentul Romaniei si ministerul educatiei trebuie sa actioneze cat mai rapid pentru aplicarea conforma a dispozitiilor Curtii si respectarea astfel a drepturilor si libertatilor fundamentale pe care le are fiecare elev si parinte din Romania.”
Constantin Alexandru Manda, vicepresedintele Asociatiei Elevilor din Constanta, sustine ca „aceasta decizie a Curtii Constitutionale reprezinta un act reparatoriu, care ajuta la democratizarea Romaniei si la separea dintre culte si stat, lucru necesar pentru o natiune europeana, in secolul XXI. AEC va milita in continuare pentru modificarea legii educatiei, in sensul puneri in acord a legislatiei cu decizia CCR. De asemenea, atragem atentia elevilor ca incepand de acum nu mai au datoria de a frecventa orele de religie decat daca isi doresc explicit acest lucru.„
Citeste si:
INTERVIURILE HotNews.ro