România urma să contracteze 380.000 de noi arme. Circa 240.000 urmau să fie armele militarilor. E vorba de pușca modelul SIG 516 G3, care utilizează calibrul standard NATO 5,56 mm. Ea era prevăzută să fie noua armă de asalt a Armatei Române.
- Frustrări la nivelul MApN după ce MAI a coordonat contractul și nu l-a făcut la timp.
- La rândul lor, cei din MAI susțin că e un contract extrem de complex.
- A apărut un plan de rezervă.
MAI avea termen până pe 30 mai să semneze contractul de aproape 817 milioane de euro cu Sig Sauer pentru pușca de asalt modelul SIG 516 G3.
Compania locală SSI Legion SRL este firma deținută de Sig Sauer în România. Armamentul urmează să fie produs la Cugir, iar muniția la Sadu.
Contractul – cel mai mare ca valoare gestionat de MAI – nu a fost semnat încă, iar Guvernul a anunțat că documentul „nu a fost semnat din cauză că până la acest moment nu au fost finalizate procedurile tehnice”.
Separat, MAI a dat și el comunicat prin care spune că „în cadrul rundelor de discuții și analize desfășurate în ședințele comisiei de evaluare din data de 30.05.2026, reprezentanții Asocierii au formulat o serie de solicitări suplimentare de clarificare cu privire la datele și rezultatele rapoartelor tehnice de conformitate depuse de furnizor”.
MAI mai spune că va continua procedura pe SAFE. Nu dă detalii cum va continua această achiziție. Separat, Guvernul susține că „în cadrul Grupului de lucru interinstituțional se va iniția transformarea acestei achiziții într-o achiziție comună”. Achiziții comune cu alte state.
HotNews a solicitat MAI o serie de clarificări. Până la momentul publicării articolului instituția nu a răspuns.
De ce nu a semnat MAI contractul la timp
Surse apropiate discuțiilor au spus pentru HotNews că semnarea contractului la termen a picat din motive ce țin de logistică birocratică. Cei implicați susțin că un astfel de contract este foarte stufos, cu numeroase clauze, dispoziții și solicitări de clarificări și nu a putut fi gestionat la timp de către instituție. E relatarea subiectivă a celor implicați.
MAI pregătea încă din 2024 o achiziție de armament individual pentru diferite structuri din cadrul său, precum Poliție sau Jandarmerie, iar ulterior a înglobat cerințele individuale de armament și pentru alte instituții ale statului precum SRI, SIE, STS, SPP sau Administrația Penitenciarelor.
Spre finalul perioadei de negociere SAFE, mai exact din 13 mai, MAI a preluat și de la MApN coordonarea contractului pentru arma de asalt care a ajuns să fie piesa centrală: din totalul de aproape 380.000 de arme, circa 240.000 urmau să fie armele militarilor.
Ca valoare, din cei 817 milioane de euro, componenta armelor de asalt ale Armatei ar fi reprezentat circa 450 de milioane de euro.
„Pur și simplu nu au avut oameni suficienți să facă față procedurii. Un astfel de contract are foarte multe chichițe, clauze. Se lucrează încontinuu și acum”, a spus una din sursele HotNews.
Plan nou pentru achiziția armelor
Până pe 30 mai, însă, reprezentanții Sig Sauer și cei din Ministerul Economiei, de care țin fabricile de armament de la Cugir și Sadu, au semnat un acord prin care compania americană se angajează să producă 100% armele din contract în România.
Termenul de 30 mai era momentul limită până la care statele puteau semna contracte de achiziții individuale prin programul SAFE. Cu toate acestea, statele se pot folosi de fondurile SAFE și după acest termen, dar doar dacă semnează contracte de achiziții militare în comun cu alte state. Aceasta este noua cale, acesta este noul plan.
Planul este ca achiziția de armament individual să fie modificată și să fie cooptate în program și Ucraina și Republica Moldova.
În aceste zile, potrivit surselor HotNews, se lucrează la un nou acord care să integreze și cerințele statelor vecine, însă producția armelor și a muniției va rămâne să se facă tot în România, la Cugir și Sadu. Valoarea noului contract, pentru că vor fi mai multe arme comandate, ar urma să crească undeva între 10 și 20%.
Ulterior, odată semnat noul acord care să includă și alte state pentru ca achiziția să devină una comună, toate structurile implicate și beneficiare vor trebui să aprobe noua variantă, inclusiv MApN. Orizontul de perfecționare a noilor acorduri este de două săptămâni.
Frustrare la nivelul MApN
Surse militare au declarat pentru HotNews că la nivelul MApN există un sentiment de frustrare că de arma de asalt a ajuns să se ocupe, pe ultima sută de metri practic, Ministerul de Interne.
Iar contractul nici nu a mai ajuns să fie semnat la timp. MApN vede contractul pentru arma de asalt drept unul vital pentru înzestrarea militarilor și e iritat din cauza întârzierii acestui program, spun sursele HotNews.
Un scenariu luat în calcul, spun sursele HotNews, în cazul în care achiziția prin MAI trenează, este ca Armata să ceară înapoi gestionarea contractului pentru arma de asalt și să caute o achiziție comună cu un alt stat european, dar mizând mai departe pentru producția în țară a armelor și munițiilor pentru că numărul de unități comandate va fi foarte mare, mai mare decât ar putea comanda alte state ce au nevoi similare.
HotNews l-a contactat pe ministrul Apărării Radu Miruță și l-a întrebat care este poziția și planul MApN în condițiile eșecului MAI, însă acesta nu a transmis un răspuns până la momentul publicării acestui articol.
Cum a ajuns MAI să se ocupe de arma de asalt a Armatei
Contractul gestionat de MAI vizează o cantitată totală estimată de 378.589 arme și 209.255.848 cartușe de diferite calibre. Armele, în toate configurațiile stabilite, vor fi produse la Cugir, în timp ce muniția va fi produsă la Uzina Mecanică Sadu. Valoarea contractului ajunge la aproape 817 milioane de euro.
În prima fază, pe programul SAFE prezentat în iarnă, MApN gestiona un program de achiziție de 440 milioane de euro pentru „arme și muniție individuală de infanterie la standard NATO”, un program care viza circa 240.000 de unități de armament individual.
Ulterior, la finalul lunii aprilie, MApN a prezentat noua listă de achiziții militare și a anunțat că achiziția armelor de asalt a fost mutată la MAI care gestionează, la rândul său, o achiziție de armament individual pentru toate structurile de forță de țară, de la poliție și jandarmerie, la forțe speciale, SPP sau SRI.
Lista armelor și muniției
Pentru a consolida cantitățile și a putea mai ușor asigura producția în țară, în CSAT s-a decis ca MAI să se ocupe de achiziția armelor de asalt și a armamentului individual – contractul total ajungând la peste 816 milioane de euro.
„Argumentele principale au fost cantitatea de arme necesare pentru MAI și faptul că muniția standard NATO este necesară tot pentru MAI, în timp ce MApN va achiziționa doar arme. Complexitatea nevoilor MAI fiind mai mare, acest minister a fost desemnat să coordoneze achiziția”, susține Mihai Jurca, coordonatorul grupului de lucru privind programul SAFE și șeful cancelariei Prim-Ministrului, potrivit PressOne.
Proiectul are în vedere achiziția de armament de calibru mic și muniția aferentă standarde NATO, iar cantitatea totală estimată e de 378.589 arme și muniții:
- Armă de asalt cal. 5,56×45 mm cu țeavă lungă
- Armă de asalt cal. 5,56×45 mm cu țeavă scurtă
- Mitralieră ușoară cal. 5,56×45 mm
- Mitralieră de uz general cal. 7x62x51 mm
- SNIPER Semiautomat cal. 7,62×51 mm
- Aruncător de grenade cal. 40×46 mm
- Pistol mitralieră cal. 9×18
- Muniție: 209.255.848 de cartușe aferente calibrelor menționate mai sus, inclusiv muniție hibridă.
Controverse privind selectarea Sig Sauer
MAI a primit aprobarea Parlamentului pentru acest program la mijlocul lunii mai, dar nu a anunțat oficial cu cine va semna contractul. La scurt timp în presa de specialitate s-a scris că programul va fi derulat cu firma americană Sig Sauer, care e reprezentată în România de SSI Legion SRL, însă fără a exista vreo confirmare oficială.
Ulterior și reprezentanții Guvernului au confirmat oficial informația, potrivit News.ro.
Selectarea americanilor de la Sig Sauer a provocat o serie de reacții de protest din partea unor producători de arme din Europa. Italienii de la Beretta au reclamat procesul netransparent prin care s-a derulat achiziția. Și belgienii de la FN Herstal au criticat modul cum s-a desfășurat selecția câștigătorului.
PressOne scrie că SSI Legion SRL este deținută în proporție de 100% de firma Sig Sauer din Statele Unite și este administrată de Niculae Tabarcia, general-locotenent în rezervă și fost director în cadrul Statului Major General.
Publicația scrie că Tabarcia a fost, în trecut, partener de afaceri în cel puțin două firme cu senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei pentru Apărare din Senat, și cu soțul acesteia. Nicoleta Pauliuc este colegă de partid cu Cătălin Predoiu, ministrul liberal de la Ministerul de Interne, instituție care gestionează contractul armelor Sig Sauer.
Potrivit presei de specialitate, viitoarea armă de asalt a militarilor români va fi modelul Sig Sauer SIG 516 G3.
MApN reacționează: „Specificațiile nu au fost construite în jurul unui anumit produs sau producător”
Într-o reacție transmisă marți, MApN spune că cerințele operaționale formulate în cadrul contractului au avut un caracter general și nu au fost dedicate unui producător anume și că instituția nu a avut niciun rol în selectarea companiei câștigătoare.
„Cerințele operaționale au fost formulate exclusiv în funcție de nevoile Armatei României și au avut un caracter general, astfel încât să poată fi îndeplinite de mai mulți producători existenți pe piață. Acestea nu au fost construite în jurul unui anumit produs, producător sau operator economic și nu au avut ca efect restrângerea concurenței”, transmite MApN.
„Subliniem faptul că specificațiile tehnice elaborate de MApN nu fac trimitere la niciun producător și nu conțin cerințe restrictive care să favorizeze sau să conducă la selectarea unui anumit operator economic. Acestea au fost fundamentate exclusiv pe baza necesităților operaționale ale beneficiarului militar”, spune Armata.
SAFE pentru România: Peste 16 miliarde de euro
Comisia Europeană a aprobat în mai planul SAFE pentru țara noastră – o finanțare de 16,68 de miliarde de euro, a doua cea mai mare alocare din UE, după Polonia.
În cadrul Programului SAFE (Security Action For Europe), Ministerul Apărării Naționale are cea mai mare valoare a proiectelor, circa 9,6 miliarde de euro. Unele contracte au fost deja semnate, precum pachetul de aproape 6 miliarde de euro către firmele din grupul Rheinmetall, iar altele sunt achiziții în comun cu țări precum Franța sau Germania.
Un singur program al MApN, cel al achiziționării de transportoare blindate Piranha 5 a picat pentru că firma producătoare ar fi cerut aproape dublu per transportor față de suma aprobată de Parlament, susține MApN.
Fondurile SAFE reprezintă o serie de împrumuturi avantajoase, față de împrumuturile de piață liberă: împrumuturi de 45 de ani, cu o dobândă de circa 2% pe an, dar cu o perioadă de grație de 10 ani – adică primele rate pe care le va plăti România vor veni abia în 2036.
Din totalul de 16,68 miliarde Euro, România va folosi 4,2 miliarde Euro pentru infrastructură duală, respectiv pentru realizarea capetelor de autostradă A7 și A8. Restul sunt alocate pentru achiziții ale MApN și MAI.
