Ce spun preoții români din Ucraina despre intenția BOR de a-și extinde jurisdicția în această țară. Protopop din Herța: „Suntem mulțumiți cu ce avem”

După ce BOR și-a manifestat public nemulțumirea că autoritățile de la Kiev nu au dat curs încă solicitării de a-i permite activitatea pe teritoriul Ucrainei, HotNews a întrebat mai mulți preoți și capi bisericești de etnie română din această țară dacă-și doresc să facă parte din Biserica Ortodoxă Română.

• În 2023, fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, spunea că „nu există nicio solicitare, oricât de firavă”, din partea etnicilor români din Ucraina pentru sprijinul BOR.

În urmă cu câteva zile, Sinodul BOR a criticat, într-o manieră mai puțin obișnuită, autoritățile de la Kiev pentru că ar amâna „nejustificat” recunoașterea jurisdicției bisericii românești pe teritoriul Ucrainei. 

BOR și-a manifestat, încă din martie 2024, intenția de a prelua cele aproximativ 130 de biserici românești din Ucraina, prinse în acest moment în conflictul religios, ortodox, din această țară. 

Bisericile din regiunile locuite majoritar de etnici români țin, în continuare, de biserica ortodoxă ucraineană care este subordonată canonic Patriarhiei Moscovei. Această biserică a fost interzisă prin lege de Parlamentul Ucrainei pentru că este considerată fidelă Rusiei și nu Ucrainei. 

Asta chiar dacă, pe 27 mai 2022, la trei luni de la declanșarea invaziei în Ucraina, această biserică și-a declarat independența față de Patriarhia Moscovei. Autoritățile ucrainene spun însă că gestul este unul de fațadă.

Autoritățile au dat un termen de nouă luni pentru ca toate bisericile considerate subordonate Moscovei să treacă la biserica autocefală ucraineană și încearcă acum să convingă și bisericile românești din Bucovina de Nord sau din sudul Basarabiei, să facă același lucru. 

În acest conflict, care durează deja de doi ani, au existat și scene „mai puțin ortodoxe”. De pildă, așa cum a scris presa ucraineană, Mitropolitul Meletie de la Cernăuți a rămas fără cetățenie după ce serviciul de securitate al Ucrainei i-a descoperit, la o percheziție, pașaportul rusesc (în Ucraina este interzisă cetățenia multiplă). 

De asemnea, spectatorii din România l-au putut vedea, prin intermediul televiziunilor, și pe Mitropolitul Loghin de la Mănăstirea Bănceni din Ucraina care a acuzat „prigoana” autorităților din Ucraina împotriva românilor și a afirmat că noua biserică este una cu „cântece curvești și patriotice”.

Biserica Ortodoxă Română a păstrat până acum distanță de acest subiect, deși mulți s-ar fi așteptat mai demult ca Patriarhul Daniel să încerce să preia, într-o formă sau alta, credincioșii români din Ucraina.

În urmă cu un an, HotNews l-a întrebat pe purtătorul de cuvânt de atunci al BOR, Vasile Bănescu, în ce măsură se poate implica biserica românească în disputa religioasă din Ucraina. 

„BOR, care a pledat sinodal pentru o autocefalie reală și unitară (n.r.- a Bisericii Ucrainene), nu are absolut niciun drept canonic și nici nu se poate lansa într-o operațiune de desant bisericesc pentru a-i extrage și absorbi pe români în sfera sa jurisdicțională. Fără să fi primit vreodată vreo solicitare, oricât de firavă, în acest sens”, a fost răspunsul dat de Vasile Bănescu.

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei spunea, astfel, că bisericile și enoriașii români din Ucraina nu și-au manifestat dorința de trece în subordinea BOR. De aceea nici BOR nu găsește de cuviință să intervină în ajutorul acestora.

Schimbarea de strategie s-a întâmplat însă în martie 2024 când Sinodul a hotărât să înființeze Biserica ortodoxă Română pe teritoriul Ucrainei. 

Argumentele istorice ale acestei decizii ale Patriarhului Daniel au fost menționate de jurnalista Sabina Fati într-o analiză pe DW: Mitropolia din Cernăuți a existat în secolul 19 și a funcționat până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. De asemenea, în Republica Moldova există, atât Mitropolia Basarabiei integrată în BOR, cât și cea a Moldovei, subordonată Rusiei. 

Cei mai mulți preoți români refuză să vorbească pe acest subiect

Dincolo de argumentele geopolitice, preoții români din Ucraina consultați de HotNews spun că singura biserică canonică din Ucraina este cea acuzată de autorități că face jocurile Rusiei, și refuză să treacă la biserica cea nouă pe care o cataloghează „schismatică”.

HotNews a întrebat mai mulți preoți cum se raportează la intenția BOR de a înființa o biserică românească în Ucraina și la amânarea „nejustificată și pe termen neprecizat” a unei hotărâri din partea autorităților ucrainene în acest sens, după cum acuză Sinodul. Unii au spus politicos că nu vor să vorbească pe acest subiect, alții, când au auzit despre ce este vorba, au închis telefonul. 

Au fost însă și unii preoți care au răspuns la întrebări.

„Suntem mulțumiți cu ce avem, nu dorim altceva”

Protopopul din Herța, părintele Pavel Dumitru a răspuns ferm la întrebarea dacă și-ar dori să treacă în subordinea Bisericii Ortodoxe Române. 

„Noi avem biserica din Bucovina de Nord care e sub mitropolitul Meletie (n.r.- al Cernăuților și Bucovinei), iar la Kiev îl avem pe Mitropolitul Onufrie. Suntem mulțumiți cu ceea ce avem, nu dorim altceva, nu avem nevoie de altceva”, a răspuns protopopul, după care a închis telefonul.

Preotul se referă, practic, la capii bisericii ucrainene care se subordonează Patriarhiei Moscovei. În ceea ce-l privește pe Meletie aceasta este Mitropolitul căruia autoritățile ucrainene i-au suspendat cetățenia, după ce i-au descoperit pașaportul rusesc. 

„Este război și nu avem dreptul să facem nimic”

Preotul Constantin Petro, din localitatea Hreațca, care slujește într-o biserică cu 500 de credincioși, potrivit propriilor afirmații, a fost mai generos cu explicațiile. 

„Varianta cea mai bună pentru noi este să rămânem cu Dumnezeu, în unitate, acolo unde suntem, la biserica actuală. Oricum nu putem rezolva nimic pentru că este război și nu avem dreptul să facem nimic”, a răspuns Constantin Petro. 

În ceea ce privește intenția BOR de a înființa o biserică pe teritoriul Ucrainei, preotul spune că a auzit despre aceasta, dar „chiar de ar fi de acord, ce poate rezolva el singur? Decizia nu o pot luat decât Mitropolitul Meletie și Onufrie (n.r.- capii bisericii subordonate Patriarhiei Moscovei)”. 

Preotul Ioan Bivolaru de la biserica din localitatea Satu Mare, raionul Herța, unde vin aproximativ 250 de enoriași, a dat vina pe noua biserică ucraineană care, în opinia sa, aduce dezbinare. 

„Ei (n.r.- biserica ucraineană autocefală) au adus dezbinare în biserică, deși nu sunt recunoscuți, la nivel canonic, decât de patru biserici ortodoxe. Ei vor să ne treacă sub conducerea lor, dar cu frica nu se poate stăpâni”, a spus preotul. 

Ca o precizare importantă, biserica autocefală ucraineană a primit recunoaștere din partea Patriarhului de la Constantinopol Bartolomeu I, care, în 2019, a semnat tomusul (decretul) prin care biserica ucraineană a devenit autocefală. 

Decizia a fost luată după întâlnirea istorică la Creta din 2016, a tuturor bisericilor ortodoxe din lume, pe care biserica rusă a boicotat-o. Mai multe detalii pe acest subiect pot fi găsite în articolele istoricului Petre Guran, „Sinuciderea celei de a treia Rome. Națiune rusă și ortodoxie post-sovietică”

„Putin nu poate fi creștin dacă începi un război între creștini”

În ceea ce privește decizia BOR de a se extinde în Ucraina, Ioan Bivolaru a spus că nu ar fi împotrivă, dar pentru asta ar trebui o decizie a comunității preoțești care să precizeze exact așa: „De acum înainte suntem cu România, nu mai suntem cu Kiril (n.r.- Patriahul Moscovei)”. 

Întrebat însă ce părere are despre Rusia, Ioan Bivolaru mi-a spus că nu are o părere bună. La fel și despre Putin „care a omorât mii de oameni, dar se consideră creștin”. 

„Nu poți fi creștin, dacă începi un război între creștini”, a concluzionat preotul. 

Am vorbit și cu preotul paroh al Capelei Mitropolitane din Cernăuți, Hristofor Gheorghevici Gabor. La începutul lunii septembrie 2024, acesta a cerut ajutorul autorităților române, după ce Consiliul Municipal din Cernăuți a decis să preia capela unde sunt înmormântați mitropoliții Bucovinei și s-o transfere Muzeului de cultură și istorie.  

Preotul spune însă că deși „are o părere bună despre BOR” se abține să se exprime pe acest subiect și a refuzat să comenteze.