Cele mai vechi fosile umane din Europa de Vest indică o istorie neașteptată a colonizării Europei, precum și o rută inedită urmată de primii oameni

Mai degrabă decât să urmeze o rută estică, via Orientul Mijlociu, așa cum s-a crezut pentru mai bine de un secol, primii hominizi care au pătruns în Europa au traversat strâmtoarea Gibraltar și s-au stabilit inițial în sudul Peninsulei Iberice. Afirmația aparține unui grup de cercetători de la Universitatea din Barcelona, dar și de Centrul de Geocronologie Berkely și Universitatea Murray din SUA, într-un studiu recent publicat în revista Earth-Science Reviews.

Autorii studiului susțin că au reanalizat datele paleomagnetice din bazinul Orce, Granada, loc care a oferit mai multe situri paleolitice în aer liber a căror vechime extrem de mare a stârnit numeroase controverse de-a lungul timpului. De altfel, acestea sunt unele dintre rarele situri ce țin de paleoliticul inferior care au oferit inclusiv resturi osteologice umane.

O astfel de tehnică de datare implică studiul inversiei polilor magnetici, fenomen a cărui recurență poate fi identificată în minerale și care poate oferi indicii clare cu privire la data la care s-au produs diferite evenimente.

Cele mai vechi dovezi ale prezenței unor hominizi în Europa de Vest

În ceea ce privește bazinul Orce, afirmă specialiștii, astfel de date pot oferi datări cu o marjă redusă de eroare, dat fiind bogatul nivel stratigrafic de acolo, unul care se întinde pe cel puțin opt metri. Ca o comparație, siturile din peșteri oferă o stratigrafie relativ redusă, iar asta nu permite folosirea unei tehnici paleomagnetice prin care să fie identificate diferite inversii ale polilor magnetici.

Astfel, cercetătorii spanioli și americani au putut identifica cinci evenimente magnetice care au permis o estimare inițială a vârstei siturilor de acolo la un interval de circa 1,07 – 1,77 milioane de ani. Ulterior, ei au aplicat un model statistic care le-a permis să identifice vechimea siturilor cu o marjă de eroare de circa 70.000 de ani. Chiar dacă pare mult, vorbim totuși despre o reușită de excepție, date fiind marjele de eroare care, în cazul unor situri atât de vechi, sunt unele uriașe.

Rezultatele finale au indicat cele mei vechi dovezi ale prezenței unor hominizi în Europa, cu situl de la Venta Micena datat la 1,32 de milioane de ani, Barranco Leo la 1,28 de milioane de ani și Fuente Nova 3 la 1,23 de milioane de ani.

Studiile pe faună susțin afirmațiile specialiștilor

Pentru a verifica datele și printr-o metodă suplimentară, cercetătorii au analizat fauna fosilă recuperată în siturile de la Orce și au efectuat o analiză comparativă cu cea descoperită în alte situri europene.

În acest sens, studiul prezintă o analiză detaliată atât a microfaunei descoperită in situ, cât și a mamiferelor de talie mare. Iar rezultatele indică o vechime mult mai mare a acesteia decât cea similară descoperită în alte situri iberice ce țin de paleoliticul inferior.

Fauna din siturile de la Orce, afirmă autoruii studiului, este mult mai primitivă decât cea din situl de la Sima del Elefante care, spre exemplu, este cu 200.000 – 400.000 de ani mai recent decât cele din Granada. Apoi, elocventă este absența porcilor sălbatici, animale care pătrund în Europa abia în intervalul de acum 1-1,5 milioane de ani, via Asia.

Toate indiciile, afirmă specialiștii, arată că nivelurile de locuire de la Orce sunt unele care preced apariția mistreților în fauna locală.

Strâmtoarea Gibraltar, cea mai posibilă rută de migrație spre Europa

Cercetătorii au identificat în siturile din sudul Spaniei faună specifică nordului Africii, precum și similarități frapante între culturile materiale care existau la acea vreme în Africa nord-sahariană și în nivelurile de locuire de la Orce.

Toate aceste informații susțin, în opinia specialiștilor, că Europa a fost colonizată prin strâmtoarea Gibraltar, mai degrabă decât pe o rută estică. Este adevărat că în Georgia, la Dmanisi, au fost identificate resturi fosile hominide cu o vechime de circa 1,8 milioane de ani.

De asemenea, în situl Mukhai 2 din Daghestan se vorbește despre o prezență umană datata la circa 2,1 milioane de ani. Însă niciunul dintre aceste situri nu indică o continuitate sau o tentativă de migrație spre vest.

În ceea ce privește strâmtoarea Gibraltar, aceasta are în prezent o lățime de circa 14 kilometri. În vremea la care primii hominizi africani se presupune că au traversat această barieră naturală, nivelul mărilor și oceanelor era mult mai scăzut, iar traversarea ar fi fost mult mai facilă.

Astfel de episoade sunt binecunoscute cercetătorilor, cei care au identificat migrații și mai vechi ale faunei africane în Peninsula Iberică acum circa 6,5 milioane de ani, respectiv acum 5,5 milioane de ani.

Rămășițele umane de la Orce

Cinci resturi fosile fragmentate au fost descoperite în bazinul Orce, începând cu anul 1982, an în care au fost demarate primele săpături arheologice sistematic, sub coordonarea paleoantropologului spaniol Josep Gibert. De altfel, Gibert este cel care a coordonat grupul de specialiști care a semnat studiul recent publicat în Nature.

Inițial, echipa condusă de acesta a identificat în situl de la Venta Micena două fragmente de os humerus, cu urme de dinți de hienă, precum și un fragment cranian. Ulterior, doi molari au fost recuperați din siturile de la Barranco leon și Fuente Nueva 3, alături de mii de obiecte litice atribuite culturii Oldowan, una dintre primele culturi create de genul Homo.

De altfel, cultura litică din bazinul Orce este cea mai veche de acest gen din Europa și precede primele manifestări ale culturii acheuleene pe Bătrânul Continent (cultură atribuită lui Homo erectus) cu cel puțin 500.000 de ani.