Chimia Afganistanului. Când alegerea e între două crime

Două lucruri țin de substanțe chimice în Afganistan – deloc minore însă de care nu se vorbește aproape deloc:

Opiul, din care se produce heroina. De multă vreme, aproape 90% din producția mondială de opiu vine din Afganistan (vezi aici). În 2000, talibanii care controlau Afganistanul (și găzduiau teroriști ca bin Laden) au interziscultivarea macului din care se face opiu. S-a redus așa cu ~95% producția. După atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, în războiul împotriva terorismului declanșat de către SUA/NATO talibanii au fost scoși de la putere în Afganistan. Imediat, sub protecția NATO (adică și a noastră, a fiecăruia dintre noi), producția de opiu a Afganistanului și-a revenit și a ajuns la un maxim istoric. Terorismul înseamnă crimă în masă, cum a arătat 11 septembrie – și se prefigura mult mai rău dacă nu se luau măsuri. Heroina din Afganistan e tot crimă: unii estimează 100 000 de morți anual din cauza ei. Noi, fiecare dintre noi, chiar dacă prin liderii noștri, suntem părtași la fiecare dintre acele 100 000 de morți. Am înlocuit crima mai mare a terorismului mondial cu crima prin heroină. Dacă aveți o reținere, dacă nu știți care dintre crime e mai rea de fapt… atunci probabil sunteți oameni. Cum am ajuns noi, românii și NATO în general, să restabilim producția mondială de opiu? Nu e chiar așa de simplu. Unii spun că în Afganistan opiul e deja o tradiție, o parte a identității culturale. Cam cum e țuica pe la noi pentru unii. Dacă e așa, atunci orice regim care vrea să interzică opiul în Afganistan e destinat să cadă. Pentru că îi va avea împotrivă nu doar pe organizatorii traficului internațional de droguri, organizați și bogați, ci și „tradițiile poporului”. Cât a contat asta când talibanii au pierdut Afganistanul în fața NATO? Poate că nu puțin. Pe de altă parte, nu NATO a administrat Afganistanul când s-a re-legalizat producția de opiu: au făcut-o afganii, au fost deciziile lor. NATO a ales între două forțe: talibanii și terorismul fără opiu, sau anti-talibanii pro-opiu. Mai de curând însă talibanii, în cadrul eforturilor lor de a recuceri Afganistanul, au schimbat strategia: taxând opiul în loc să-l interzică. Iar azi NATO e plecată de acolo, talibanii au câștigat. Să crezi că opiul n-a contat… ar fi naiv. Sigur, nici să exagerăm – dar nici să ignorăm. Vorbim, încă o dată, de aproape 90% din producția de heroină/opiu din lume.

Litiul și alte minerale pentru baterii electrice (vezi aici): Afganistanul are rezerve care par să fie pe locul 1 în lume alături de Bolivia. Multă lume spune că bateriile de mare capacitate sunt noul petrol, deci cine controlează rezervele de minerale pentru baterii (în special litiu) va controla pe viitor economia lumii. Oare a contat asta când trupele occidentale au intrat în Afganistan? Cred că e naiv să credem că nu, chiar dacă ar fi greșit sau conspiraționist să punem asta pe primul loc. Apoi a venit președintele Trump, susținător al combustibililor fosili – petrol, gaz, cărbune – și adversar al „tehnologiilor verzi” precum bateriile electrice de mare capacitate. El e cel care a decis retragerea SUA/NATO din Afganistan. Dacă, cumva, litiul a contat la decizia de a intra în Afganistan, atunci sigur a contat și la ieșire – de data asta pe linia de gândire a președintelui Trump. Criticii SUA spun că Trump (și ulterior succesorul Biden) a greșit retrăgându-se din Afganistan… inclusiv pentru că a abandonat o resursă strategică mondial (litiul) în mâinile competiției – a Chinei în primul rând. Doar că… contractele pentru minerit cu firme chineze au început să fie semnate de Afganistan de mulți ani de zile, încă sub tutela NATO. Și încă pe de altă parte, mai recent unii cercetători spun că vom putea avea baterii eficiente și pe bază de sodiu în loc de litiu (vezi aici). Iar sodiul e mult mai ușor accesibil decât litiul. Dacă e așa, atunci într-un fel tratezi strategic țara care poate asigura controlul celei mai prețioase resurse energetice din lume (litiul pentru baterii)… și în alt fel o tratezi când crezi că nu mai are vreun rol special în controlul economiei mondiale.

Despre restul lucrurilor și faptelor din Afganistan v-au vorbit alții – fiecare la ce se pricepe (sau nu). Majoritatea cu verdicte simple despre cine a greșit. Dacă te gândești la ce am scris mai sus, verdictele pot fi mai complicate.

Verdicte simple (și fără date complete) asupra celor care administrează societatea se dau și la noi acasă. Că suntem de sus până jos orfani de știință și în general de experiență profesională reală… așa e. Dar când cerem să schimbăm x, y, z… partea teribilă pe care unii n-o înțeleg e povara socială adusă de acea schimbare. Un exemplu simplu sunt plagiatorii sau mai în general impostorii din instutuțiile statului, de la vârf până departe spre rădăcini. Legile, așa cum le avem azi, spun că ei trebuie să plece acasă, dacă nu și mai departe. Toți. Dar asta ar însemna să extragi coloana vertebrală din toate instituțiile cheie ale societății; adesea și să le decapitezi cu totul. Nu avem însă pregătite structuri în societate care să pună ceva în loc după astfel de operații. Le putem avea, avem cu cine să le facem, dar nu le avem. Iar oamenii pe care i-am elimina prin reforme corecte și morale ar constitui o forță formidabilă ca număr, experiență și organizare… și transformată din parte ineficientă/coruptă a statului în inamic pe față al statului. Ce anume te aștepți să facă toți aceștia a doua zi după ce i-ai concediat din sinecurile de la stat? Să uite instantaneu arta de a fura și de a face trafic de influență?Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro

Chimia Afganistanului. Când alegerea e între două crime

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”