Cine discută problemele delicate cu copiii noștri în școli? „Un consilier școlar din România are în grijă 800 de elevi. Este inuman” / Reacția ministerului

Peste 1,4 milioane de elevi au beneficiat, în anul școlar 2023-2024, de serviciile unui consilier școlar. Ministrul Educației, Ligia Deca, promite că numărul de copii pe care un consilier va trebui să îl aibă în grijă va scădea. Nu se știe însă de când. „Unii dintre elevi nici nu sunt conștienți că ar putea beneficia de un asemenea sprijin”, spune Gabi Bartic, expertă în politici educaționale.

• „Suntem specialiști în achiziții de computere care zac nefolosite, de hardware fără software educațional, de ziduri și de active corporale. Unde nu mai suntem specialiști e punerea acestor achiziții evident utile în slujba beneficiarilor reali ai educației, care sunt copiii”.

După mai multe cazuri de violență în școli, ministrul Educației, Ligia Deca spune că, printre măsurile care au scopul de a reduce violența din instituțiile de învățământ, este și cea de creștere a numărului de consilieri școlari.

În școlile din România sunt angajați în acest an școlar 3.354 de consilieri, conform datelor transmise de Ministerul Educației către HotNews.ro.

Rolul consilierilor este unul foarte important, spune Gabi Bartic, specialistă în educație.

„Printre atribuțiile unui consilier școlar se numără „activități de asistență psihopedagogică (individuale sau colective), activități de orientare și reorientare școlară, activități de consiliere”, enumeră Bartic.

Mentalitatea care îi îndepărtează pe elevi de consilieri

Din păcate, susține specialista, consilierii „sunt subsumați în mentalul colectiv «doctorilor de nebuni»”.

„Or, noi, ca nație, nu avem copii nebuni. Deci, nu avem nevoie de consiliere. Firește, nu se va depăși această barieră dintr-o simplă conversație. Dar, în colaborare cu profesorii, cu diriginții și, esențial, cu managerii școlii, se pot face niște pași”, spune Gabi Bartic.

Asta se întâmplă în societate tuturor „profesioniștilor care au legătură cu mecanismele acestea fine care definesc copiii (reacții afective la stimuli, comunicare, relații cu colegii și cu adulții, atitudini față de învățare și față de colegi și autoritate etc)”.

Importată din societate, această mentalitate îi îndepărtează pe elevi de consilieri.

„Consilierii ar trebui să-și rezerve măcar o oră întâlnirii cu toate clasele alocate și a explicării rolului propriu în școală”, crede Bartic.

Pe acest fond de neîncredere apare și chestiunea numărului mic de consilieri școlari.

Ce spune ministrul Deca

Ligia Deca afirmă că intenționează ca un consilier școlar să aibă în grijă cel mult 500 de copii (așa cum prevede și noua lege a învățământului preuniversitar), iar în acest sens face demersuri pentru adoptarea unei Hotărâri de Guvern.

„Acest raport a fost construit împreună cu colegii din CJRAE (n. red.: Centre Județene de Resurse și de Asistență Educațională), pentru că ne-am dorit ca aproximativ, la o școală medie, adică știm că o școală viabilă din punct de vedere financiar este undeva la 300 de elevi, o școală medie este undeva la 500, să existe câte un consilier dedicat”, susține Ligia Deca, ministrul Educației.

„Sigur că ne-am dori să fie mai mulți profesioniști care să poată ajuta elevii care au nevoie de asistență suplimentară, că vorbim de logoped, de asistență psihologică și așa mai departe”, a mai spus ministrul.

„Nu în toate județele s-au putut ocupa toate posturile”

Ministrul Educației afirmă că specialiștii nu sunt ușor de găsit. „Atrag atenția că odată ce numărul de posturi a fost distribuit în județe peste vară a fost concursul de ocupare și nu în toate județele s-au putut ocupa toate posturile, pentru că a fost un număr mare de profesioniști solicitați de sistemul de învățământ într-un timp relativ scurt. Deci trebuie să ne corelăm puțin și cu numărul de profesioniști disponibili în piața muncii și cu absolvenții pe care sistemul de învățământ superior îi poate furniza. Dar da, trebuie să ajungem la acel procent de un consilier la maximum 500 de elevi”, a explicat Deca.

Întrebată de HotNews.ro când estimează că vor fi angajați în școli mai mulți consilieri școlari, Ligia Deca a spus că nu poate oferi un termen.

„Nu aș putea să vă spun dacă este un an, doi sau trei. Dacă mâine facem suplimentarea în așa fel încât să putem scoate posturile la concurs, nu am nicio garanție că se ocupă toate. Voi face demersurile pentru o Hotărâre de Guvern care să crească numărul de consilieri școlari în sistem. Ultima a fost promovată tot în timpul mandatului meu și a crescut cu 50% numărul de consilieri în sistem. Vă promit că voi face demersuri similare pentru a ajunge la raportul din lege”, a dat asigurări ministrul Educației.

Bartic: „În cinci ani, copilul meu nu a beneficiat de nicio oră”

Salariul mediu net al unui consilier școlar din România este de 5.500 de lei. În peste 5.606 unități de învățământ, adică aproximativ 94% din totalul lor, există angajat un consilier școlar, conform Ministerului Educației.

„Anul școlar are 36 de săptămâni. Ar rezulta o medie de 22 de copii pe săptămână. La un volum de 40 de ore pe săptămână, ar rezulta o medie de 1,8 ore pe copil. Și am putea spune că e suficient, sunt copii cu probleme mai mici și care nu sunt în ani terminali, deci nu au nevoie de consiliere, sunt copii cu nevoi mai mari, în orice caz, 1,8 ore sunt mai mult decât nimic”, explică experta în politici educaționale Gabi Bartic.

Chiar și așa, în final consilierul școlar nu ajunge să discute cu fiecare elev în acest timp, pentru că din cele 40 de ore lucrătoare din fiecare săptămână, 22 trebuie să fie dedicate altor scopuri, printre care și „activități de pregătire metodico-științifică”.

„Acest lucru face ca, de fapt, fiecărui elev să-i fie dedicate, în medie, 49 de minute”, spune Gabi Bartic.

Ea adaugă că această medie nu are în vedere cazurile în care unui elev trebuie să îi fie alocate mai multe ore, fiind victima abandonului, amenințărilor, bullyingului și așa mai departe.

„Ce știu e că am un copil care are 5 ani și jumătate în sistemul românesc de educație în Municipiul București și că în acești 5 ani și jumătate nu a beneficiat de nicio oră de consiliere unu-la-unu cu vreun consilier. El e un caz fericit, însă. Știm că dacă ar exista vreo problemă, ar putea accesa un consilier. Mă întreb dacă aceasta e situația pentru toți copiii români. Unii dintre ei nici nu sunt conștienți că ar putea beneficia de un așa sprijin”, explică Bartic.

Diana Ioaneș, consilier școlar din București: „Este inuman”

La școala din București unde predă și este și consilier școlar Diana Ioaneș sunt în jur de 1.100 de elevi, deci ea are, practic, „două norme și o cincime”, după cum explică ea.

„Un consilier școlar din România are în grijă 800 de elevi. Este inuman. Este inuman. În condițiile actuale, cu bullying, droguri, automutilare, depresie, anxietate, nu ai cum să faci față la atâtea proiecte și orientare în carieră, cu test personalizat cu fiecare copil, cu mediu personalizat, cu fiecare părinte de clasa a 8-a. 100 de părinți, 100 de mailuri, 100 de acorduri parentale”, explică, pentru HotNews.ro, Diana Ioaneș.

Ea speră ca planurile Ministerului Educației, prin care un consilier școlar ar ajunge să aibă în grijă cel mult 500 de elevi, să se concretizeze, mai ales pentru că „de la an la an crește numărul de cazuri, de probleme, de situații care trebuie rezolvate”.

„Nici nu pot să mă gândesc cum ar fi… Aș avea timp suficient. Eu oricum discut cu fiecare care dorește, nu există să-l trimit fără să discut cu el, dar un copil ajunge să vină o dată la 3 săptămâni, o lună. Noi suntem și profesori, deci în norma mea didactică intră și profesoratul și am luat și dirigenție, neștiind că e din ce în ce mai greu în fiecare an”, explică Ioaneș.

Tot ea spune că un consilier școlar are toate atribuțiile pe care le are și un profesor, însă la final de lună salariul este același.

„Diferența dintre tine și colegii tăi profesori este că în momentul în care un profesor intră în cancelarie, nimeni nu mai vrea nimic de la el sau poate să vrea un copil din clasa lui, dacă este diriginte. Dacă ești doar profesor, nimeni nu vrea nimic de la tine în pauză. Dacă ești diriginte, profesor și consilier în acea școală, în primul rând că n-ai pauză. Toate programările se fac în pauze, în general. Niciodată nu se încheie o ședință la timp și dacă apuci să intri în cancelarie, cineva va vrea cu certitudine ceva de la tine”, povestește Diana Ioaneș realitatea de zi cu zi a unui consilier școlar.

Un consilier școlar lucrează și cu patru elevi simultan când aplică teste

Diana Ioaneș explică că, pentru a eficientiza timpul de lucru cu elevii, uneori lucrează cu patru copii în același timp, când aceștia au de completat diferite teste.

„Partea birocratică în cea mai mare parte e cât scriu eu la cabinet, în urma fiecărei ședințe făcute cu un copil, câte documente completez, acorduri parentale, acorduri cu diriginți, procese verbale de la întâlnirile cu copiii. Teoretic am 12 ore pe cabinet pe săptămână. Practic, numărul elevilor cu care lucrez este mult mai mare”, a mai spus Ioaneș.

Noua lege a educației introduce „camere – resursă pentru suport educațional și psihopedagogic”

La Articolul 67, Alineatul 8, din noua lege a învățământului preuniversitar, intrată în vigoare în septembrie anul trecut, se precizează că în toate școlile din România trebuie realizate „camere – resursă”.

• „La nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar se realizează cel puțin o cameră-resursă pentru suport educațional și psihopedagogic, conform standardelor aprobate prin ordin al ministrului educației, în termen de un an școlar de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Camerele-resursă pentru suport educațional și psihopedagogic sunt dotate corespunzător pentru desfășurarea activităților de consiliere, asistență psihopedagogică, sprijin educațional, logopedie și/sau alte terapii specifice”.

Gabi Bartic spune că prin crearea acestor camere – resursă se face un pas în față, dar nu este suficient.

„Mi-aș permite să remarc că nu la achiziții suntem noi în urmă. Imediat ce se deschid linii de finanțare, ele sunt în general accesate (fără să fac referire la câteva eșecuri răsunătoare de tip PNRAS). Deci, nu am dubii, sumele dedicate acelei componente din PNRR se vor cheltui”.

„Suntem specialiști în achiziții de computere care zac nefolosite, de hardware fără software educațional, de ziduri și de active corporale. Unde nu mai suntem specialiști e punerea acestor achiziții evident utile în slujba beneficiarilor reali ai educației, care sunt copiii”, explică specialista în politici educaționale.

„Sper că aceste cabinete – resursă vor avea achiziționate baterii de teste utile, instrumente de lucru cu categorii speciale de copii și așa mai departe. Sper că, odată achiziționate, nu vor sta după uși închise, ci vor fi mereu pline de copii pentru care vor produce efecte. Dacă nu, vom avea încă niște bani blocați în obiecte de inventar niciodată utilizate”.

De câți copii are grijă un consilier școlar în alte țări

În Republica Moldova, fiecare școală care are mai mult de 200 de elevi înscriși este obligată să aibă angajat și un psiholog, scrie Radio Europa Liberă Moldova.

„La țară, unde puține școli ajung la numărul minim de elevi, psihologii școlari lipsesc «prin definiție», și nici în centrele raionale nu sunt destui”, conform Radio Europa Liberă Moldova.

În Statele Unite ale Americii (SUA), fiecare consilier școlar are în grijă 408 copii (cel mai mic număr în ultimele trei decenii), cifră similară cu cea pe care Ligia Deca vrea să o atingă acum sistemul de învățământ românesc. Cu toate acestea, recomandarea în SUA este ca fiecare consilier să aibă în grijă cel mult 250 de elevi, scrie EducationWeek.

Fostul ministru al Educației Sorin Cîmpeanu declara, în anul 2022, că România trebuie să ajungă, până în 2027, la un număr de 10.000 de consilieri școlari, însă în prezent numărul acestora este în jur de 3.300.

Ce crede Gabi Bartic că am putea face mai bine

Pe lângă angajarea unui număr mai mare de consilieri școlari, Gabi Bartic spune că pentru o mai mare eficiență a consilierilor școlari în munca cu elevii ar trebui stabilite clar ce tip de activități trebuie desfășurate pentru fiecare categorie de vârstă, oferind, totodată, și resursele necesare.

„Copiii din clasa I au nevoi diferite de cei din anii terminali, e evident. Sigur, această discuție pornește, firesc, de la media copiilor. Că există în toate clasele copii cu cerințe educaționale speciale, că există tulburări de comportament și situații de abandon și multe, multe alte situații speciale ce au nevoie de atenție specială suntem, cu toții, sper, conștienți. Ce mi-ar plăcea să aud (dacă poate fi cazul de plăcut în așa situații) e că în cazurile grave de violență ce apar public, să se spună «copiii implicați au beneficiat de x ore de consiliere, am avut y intervenții specifice în cazurile lor, am lucrat în z mod cu părinții și cei implicați și așa mai departe»”, explică Bartic.

Specialista în politici educaționale spune că în școli ar fi nevoie de mai multă asumare.

„Aș vrea să văd, măcar ca asumare, că începem, la nivelul unui colectiv de adulți care au în responsabilitate niște copii, niște asumări de responsabilitate. Da, copilul acela e (și) produsul adulților din colectivul în care stă 4, 5, uneori 8 ore pe zi. Nu doar al familiei, al societății, al factorilor de mediu. Așa cum e copilul nostru când ia premii, e copilul nostru și când are comportamente indezirabile sau când e victimă. Asumarea e marea problemă aici. Și cu această problemă nu vom putea lupta doar prin lege”, a mai spus Gabi Bartic.