Colindatul de ceata barbateasca in Romania si Republica Moldova, inscris in patrimoniul UNESCO

Obiceiul colindatului de ceata barbateasca in Romania si Republica Moldova a fost inscris in lista Patrimoniului cultural imaterial UNESCO, la cea de-a opta sesiune a Comitetului Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial, care se desfasoara la Baku, Azerbaidjan, informeaza Mediafax.

Dosarul pentru inscrierea obiceiului colindatului de ceata barbateasca in Romania si Republica Moldova a fost intocmit in comun de autoritatile in domeniu din cele doua tari.

In martie anul trecut, Ministerul Culturii din Romania a semnat documentele prin care tara noastra a inaintat catre Secretariatul Conventiei UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial trei dosare de candidatura pentru Lista patrimoniului cultural imaterial al umanitatii. Cele trei dosare se refereau la Colindatul de ceata barbateasca in Romania si Republica Moldova, pelerinajul de la Sumuleu-Ciuc, respectiv pelerinajul de la Manastirea Moisei cu ocazia sarbatorii de Sfanta Marie Mare (Adormirea Maicii Domnului).

Potrivit unui comunicat remis Mediafax la acel moment de Ministerul Culturii, demersul se inscria in efortul institutiei de intensificare a conectarii Romaniei la schimburile culturale mondiale si a prezentei active a tarii noastre in forurile culturale internationale.

Potrivit Ministerului Culturii, colindatul in ceata barbateasca este unul vechi in cultura romaneasca, fiind intalnit in spatiul Republicii Moldova, in Romania, dar si in teritoriile aferente spatiului romanesc. Originea lui latina a fost discutata repetat si este general acceptata. Timp de secole a insotit poporul roman, articulandu-i viata dupa normele inalte ale eticii si esteticii populare. El concentreaza valori de prima importanta ale folclorului muzical, literar, coregrafic, perpetuate prin traditia oralitatii. In timpul practicarii colindatului sunt luati in considerare toti membrii societatii, fiecare are rolul sau ca parte a intregului colectiv. Obiceiul a educat in spiritul acestei traditii sute de generatii de copii si de tineri, facandu-i creatori si purtatori ai patrimoniului cultural imaterial, cetateni demni ai comunitatii.

Cea de-a opta sesiune a Comitetului UNESCO pentru protejarea patrimoniului imaterial al umanitatii a debutat luni si se va incheia sambata, la Baku, in Azerbaidjan, potrivit site-ului oficial al UNESCO. Pentru aceasta sesiune au fost primite 12 candidaturi pentru inscrierea pe lista Patrimoniului imaterial in pericol si 31 de candidaturi pentru lista Patrimoniului imaterial.

Lista patrimoniului cultural imaterial al umanitatii UNESCO a fost alcatuita oficial in 2008, potrivit unei Conventii pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, incheiata la Paris, pe 17 octombrie 2003. Patrimoniul Cultural Imaterial se refera la traditii si expresii orale, incluzand limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri si evenimente festive, cunostinte si practici referitoare la natura si la univers, tehnici legate de mestesuguri traditionale.

Pana in prezent, Romania apare in Lista patrimoniului cultural imaterial al umanitatiii UNESCO cu ritualul Calusului, inclus in noiembrie 2005, cu Doina, inclusa in octombrie 2009, si cu ceramica de Horezu (decembrie 2012).