„Comandantul secției de poliție m-a amenințat că va avea grijă să-mi distrugă firma și că ar fi bine să o închid singur”. Confesiunea unuia dintre cei mai importanți oameni de afaceri din România

”Am început cu un calculator 386. Mai știți ce-i ăla?”, a întrebat Felix Pătrășcanu, patronul Fan Courier, în discursul său de luni, 28 octombrie, de la prezentarea studiului „Profil de antreprenor 2024” realizat de Impact Hub Bucharest, Startarium, Datable, cu sprijinul ING Bank. Discursul și dialogul lui Pătrășcanu cu sala au reconstituit ultimele decenii din viața antreprenorială din România și au marcat ceea ce s-a schimbat și domeniile unde întârziem.

”În 1997 plecasem de la Cargus și am mers să mă angajez în altă parte adminstrator pe un salariu destul de bun: 300 de dolari. Atunci era un salariu fantastic”, și-a amintit Felix Pătrășcanu, astăzi patronul unei companii cu o cifră de afaceri în 2023 de peste 240 de milioane de euro, potrivit datelor Ministerului de Finanțe. Cum s-a transformat în antreprenor și cum s-a schimbat modul de a face afaceri în ultimii 30 de ani?

Trimitea coletele cu ”nașul” de la CFR

Pătrășcanu a început vorbind depre „perioada romantică a curieratului din România”, cum o denumește. „Trebuia să-ți faci o rețea în fiecare oraș reședință de județ. Trimiteai coletele cu trenul sau cu autobuzele. Le puneam „la naș”. Sunam și erau luate de-acolo. Funcționa, dacă numărul de colete era foarte mic”, rememorează fondatorul Fan Courier.

„Apoi au venit celelalte lucruri. Am început cu un calculator 386. Mai știți ce-i ăla? Am făcut o greșeală inimaginabilă pentru că nu știam absolut nimic. Ce credeți că am făcut cu banii respectivi? Mi-am cumpărat sediu. La ce mi-a trebuit mie să cumpăr sediu, când puteam să stau cu chirie și banii ăia să-i bag într-o mașină de care chiar aveam nevoie?” se întreabă retoric Pătrășcanu.

El admite că azi, ca să pornești o asemenea afacere presupune să ai câteva milioane de euro ca să poți să contezi în piață.

„Era și ușor și greu. Țin minte că mergeam cu o Dacia Papuc spre Botoșani ca să duc colete. Pe mașina mea scria Fan Courier. M-a oprit un polițist la Roman și mi-a cerut un ziar. Eu nu pricepeam de ce îmi cere mie un ziar. Credea că sunt Poștă: Nu ești Curierul Național, m-a întrebat?”, mai spune Pătrășcanu.

Episodul din secția de poliție

”Au fost însă și momente mai puțin plăcute. „Am fost invitat la Poliție de un tânăr ofițer care a venit la sediul firmei și mi-a spus să îl urmez. Am stat în arestul acelei secții aproape toată ziua și mi s-a cerut să declar cum am furat baza de clienți și softul firmei Cargus.”

”Totul a culminat cu venirea patronului firmei Cargus care se cunoștea foarte bine cu comandantul secției și cu alți polițiști ai secției. La vederea acestuia am rupt declarațiile scrise până atunci și am cerut expres să fiu lăsat să plec. După o scurtă discuție avută cu comandantul secției în care i-am spus că ceea ce face e un abuz și că voi merge la presă. Acesta m-a amenințat că va avea grijă să-mi distrugă firma și că ar fi bine să o închid singur. Apoi am fost lăsat să plec. De atunci nu am mai avut nici o interactiune cu cei ce m-au amenințat. Totul rămâne o amintire neplăcută pe care am trecut-o la prețul plătit pentru succesul viitor”, își amintește Pătrășcanu, care azi e în relații mai mult decât cordiale cu fostul lui șef.

El spune că s-au schimbat astăzi lucrurile din acest punct de vedere. Au avut loc evoluții decisive și în România, în general, și în mediul investițional.

Curieratul a explodat când a venit telefonia mobilă în țară: Connex și Dialog. De la 100 expediții pe zi am sărit la peste 1.000 pe zi. Încă e loc pe piața din România, consideră fondatorul Fan Courier.

La aceeași conferință au fost prezentate rezultatele studiului ”Profil de antreprenor 2024”, realizat de ING și alți parteneri. Ce spun cifrele despre evoluția invocată de patronul Fan Courier?

Schimbările ultimilor 30 de ani în businessul românesc

În ultimele trei decenii, România a înregistrat o creștere majoră a numărului de firme. Astfel, dacă la începutul anilor ’90 doar câteva procente dintre afaceri se regăseau în rural, astăzi 32% dintre ele sunt localizate dincolo de orașe.

Mediul urban continuă să domine peisajul antreprenorial, cu 68% din afaceri în orașe și municipii, din care aproape 19% sunt doar în București.

Ruralul aduce venituri, dar nu profituri – un decalaj persistent

Deși veniturile afacerilor din urban și rural au crescut într-un ritm similar din 2008, ruralul nu reușește să genereze profituri la fel de consistente ca urbanul. Între 2021 și 2023, în contextul unei creșteri de 60% a veniturilor totale, profitul în mediul rural a avansat doar cu 39%.

Concentrarea profitului în București scade treptat, iar alte județe și orașe câștigă teren. Această distribuție mai echilibrată sugerează o economie mai descentralizată și mai puțin dependentă de capitală.

Afacerile profitabile se dezvoltă acum și în orașe secundare și în rural, creând noi centre economice și consolidând reziliența la nivel regional. Această tendință arată că potențialul antreprenorial devine tot mai larg răspândit, chiar dacă urbanul rămâne predominant.

Timp de 30 de ani, economia României s-a concentrat în municipiile mari, dar distribuția recentă a profiturilor arată o tendință de diversificare geografică. Orașele mari, precum București, Cluj-Napoca și Timișoara, domină încă peisajul economic, însă noile afaceri din alte regiuni au început să contribuie semnificativ.

Aceasta subliniază importanța unei economii mai echilibrate regional pentru a atenua disparitățile și a stimula creșterea economică în afara centrelor tradiționale.

Educația contează în afaceri

50,61% dintre respondenți au absolvit un program de masterat, urmat de 38,48% care au finalizat studiile universitare de licență, ceea ce sugerează că antreprenorii pun un accent semnificativ pe educația superioară.

Relația dintre nivelul de educație și veniturile lunare subliniază că cei cu studii superioare tind să aibă venituri mai mari. De exemplu, antreprenorii cu studii de masterat au o pondere solidă în categoriile de venituri mai ridicate (peste 2.000 EUR lunar), comparativ cu cei cu un nivel mai scăzut de educație.

Aceasta sugerează că investiția în educație superioară poate avea un impact pozitiv asupra capacității de a genera venituri mai mari prin activitățile antreprenoriale.

Cine ajunge să câștige în jur de 5.000 de euro

52,42% dintre antreprenori au indicat că echipa lor de fondatori avea experiență prealabilă în industria în care activează, subliniind importanța cunoașterii sectorului.

Majoritatea antreprenorilor provin din corporații (38,18%) și companii mici (34,55%), sugerând că aceștia au dobândit abilități valoroase înainte de a lansa propriile afaceri.

Analiza veniturilor lunare arată că cei care au lucrat anterior în corporații și administrație publică tind să aibă venituri mai mari (peste 5.000 EUR) comparativ cu cei din alte domenii.

Cei din corporații sau administrație publică par să aibă un avantaj în generarea de venituri mai mari, însă există oportunități de succes și pentru cei care își încep cariera antreprenorială imediat după studii sau ca freelanceri.

Antreprenorii care se concentrează pe o singură activitate au cele mai mari șanse de a obține venituri ridicate, cu 25,45% dintre aceștia câștigând peste 5.000 EUR lunar.

16% dintre firme au rezistat mai mult de 20 de ani

Vechimea afacerilor arată o distribuție relativ echilibrată, cu 25,76% dintre afaceri având între 1-3 ani și 18,48% între 5-10 ani. O proporție semnificativă de companii (19,39%) sunt foarte tinere, având sub 12 luni de la înființare, ceea ce indică un mediu antreprenorial dinamic.

Există și un segment de afaceri mai mature, cu 16,06% având între 20-30 de ani de activitate.

Multe dintre companii sunt în faza de dezvoltare (36,97%) sau în cea operațională (29,39%). Doar 9,09% dintre afaceri se află încă la stadiul de idee, în timp ce 14,85% sunt considerate mature, reflectând o stabilitate și o poziție consolidată pe piață.

Aproape 70% sunt specializate pe un singur domeniu

Majoritatea companiilor din rândul respondenților (69,70%) activează într-un singur domeniu de activitate, ceea ce sugerează o tendință de specializare.

În ceea ce privește domeniile de activitate, printre companiile respondente predomină industriile creative (14,26% în mediul urban și 1,65% în rural), educația (12,81% urban și 1,45% rural) serviciile (13,22% urban și 1,45% în rural), și tehnologia (10,12% în urban și 1,65% în rural).

Este interesant de menționat faptul că din firmele care au ca domeniu de activitate e-commerce, aproape 20% dintre acestea își desfășoară activitatea în mediul rural (0,81% dintre firme fac comerț în mediul rural) subliniind astfel importanța penetrării telecomunicațiilor care permite funcționarea în zone geografice cu costuri mai mici.

Piețele locale și regionale sunt, de asemenea, importante, însă cu un focus mai scăzut în comparație cu piața națională. 25,5% dintre companiile respondente vizează piețele internaționale.

În aceste condiții 37,39% dintre respondenți intenționează să se extindă pe piețe externe. UE este principala zonă de referință pentru extindere, fiind menționată de 19,60% dintre respondenți, urmată de SUA (10,30%) și UK (7,97%).

Dintre țările europene, Germania (6,31%), Spania (5,65%), Italia (4,32%) și Polonia (3,99%) se numără printre destinațiile preferate.

9% dintre firme încep cu finanțare de la bancă

Majoritatea antreprenorilor se bazează pe fonduri proprii (59,36%) atunci când înființează o afacere, în timp ce alții se bazează pe sprijinul din partea prietenilor și familiei (12,15%) și accesarea de fonduri nerambursabile (10,16%).

Finanțarea bancară este mai puțin utilizată inițial, doar 8,96% dintre companii apelând la aceasta.

După înființare, 39,91% dintre antreprenori nu au accesat alte surse de finanțare, dar cei care au făcut-o preferă în continuare fondurile proprii (19,49%) și finanțarea bancară (12,99%).

Produse financiare utilizate arată că majoritatea respondenților (60,10%) nu au folosit niciun fel de finanțare bancară în trecut, iar dintre cei care au apelat la astfel de produse, cele mai frecvent utilizate sunt liniile de credit (11,54%), creditele la termen (8,89%) și creditele de investiții (7,69%).