Comisarul UE pentru justiție i-a spus ministrului Negrescu că vrea o transpunere fără lacune a Directivei contra spălării banilor. Top probleme în proiectul autorităților române

Comisarul European pentru Justiție, Vera Jourova, i-a spus ministrului român pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, că vrea ca autoritățile române să adopte „fără lacune” legea pentru prevenirea și combaterea spălării banilor, după ce Bruxelles-ul a dat deja în judecată România pentru netranspunerea în legislația națională a unei directive europene în acest domeniu. Cu două zile înainte, proiectul de lege românesc, de transpunere în legislația națională a directivei UE privind spălarea banilor, trecuse abia de Senat, dar cu o serie de lacune depistate de specialiști consultați de HotNews.ro.

Ministrul Negrescu a fost primit, la Bruxelles, pe 26 septembrie, de comisarul european Vera Jourova, iar el a insistat să abordeze și subiectul procedurii de infringement declanșate de Comisia Europeană împotriva României pentru netranspunerea Directivei europene 849/2015 – „A patra directivă privind combaterea spălării banilor”, după ce Senatul român a adoptat, ca primă cameră sesizată, proiectul de lege românesc pentru transpunerea directivei și l-a trimis la Camera Deputaților.

„S-a discutat despre transpunerea directivei privind spălarea banilor și ministrul l-a ținut la curent pe comisar cu desfășurarea procesului legislativ. Ministrul a fost cel care a cerut să discute aceste evoluții”, a declarat, pentru HotNews.ro, Christian Wigand, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Problema este că România a fost deja dată în judecată de Comisia Europeană, la Curtea de Justiție a UE, pentru netranspunerea directivei în legislația națională, iar odată ajunsă în instanță chestiunea nu mai poate fi negociată cu Comisia Europeană, care a apucat deja să ceară sancțiuni financiare împotriva României, ce ajung până acum la 2,7 milioane de euro, cu posibilitate de creștere substanțială.

„Comisarul a semnalat importanța acestei directive. Combaterea evaziunii fiscale, a spălării banilor și a finanțării terorismului reprezintă o prioritate a Comisiei. Ea a cerut autorităților române să adopte măsurile de transpunere rapid și diligent, subliniind că este important să nu existe lacune”, a relatat purtătorul de cuvânt de la CE discuția Jourova-Negrescu.

Luni, 1 octombrie, la Comisia de libertăți a Parlamentului European, prim-vicepreședintele CE, Frans Timmermans, a adus și el în discuție faptul că România a fost dată în judecată de Comisia Europeană, în procedura de infringement privind legislația împotriva spălării banilor.

„E deja o procedură de infringement începută pentru că nu am transpus directiva privind spălarea banilor”, a explicat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, la Antena3, referirile făcute de Timermans.

De altfel, Ministerul Justiției, alături de Ministerul Finanțelor, este responsabil din partea Executivului cu proiectul de lege privind combaterea spălării banilor, așa cum a subliniat recent și ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, într-o adresă trimisă direct la Dragnea, șeful PSD-ului.

România are astfel toate „șansele” să fie condamnată la CJUE în timpul președinției române a Consiliului Uniunii Europene. Nu se mai pune problema dacă vom fi condamnați la CJUE, ci în ce cuantum va fi amenda României, potrivit unor informații din Ministerul Afacerilor Externe.

Am întrebat și la MAE despre conținutul discuțiilor din 26 septembrie, de la Bruxelles, dintre comisarul european Vera Jourova și ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, dar nu am primit încă un răspuns.

Top lacune în proiectul de lege românesc

Reamintim că Guvernul a adoptat abia pe 31 mai 2018 un proiect de lege pentru transpunerea directivei UE privind spălarea banilor, deși avea termen 26 iunie 2017 să aibă în Monitorul oficial, operațională, legea. Și la Secretariatul General al Guvernului a întârziat proiectul, documentul ajungând la Parlament abia în 20 iunie 2018. Abia pe 24 septembrie 2018, proiectul de lege inițiat de Guvern a fost adoptat de Senat ca primă cameră sesizată. Și mai are de parcurs comisiile din Camera Deputaților și plenul Camerei. Apoi președintele Iohannis o va putea promulga, pentru a fi publicată în Monitorul Oficial. Târziu, pentru că deja din 19 iulie 2018 Comisia Europeană a decis să dea România în judecată.

Și în „al treisprezecelea ceas”, însă, Guvernul și majoritatea PSD-ALDE din Senat au făcut un proiect de lege care nu transpune în totalitate directiva. Cu ajutorul unor experți în drept, HotNews.ro a identificat o serie de lacune în proiectul de lege românesc privind combaterea spălării banilor:

Senatul a eliminat din proiectul Guvernului prevederi privind măsurile contra spălării banilor în cazul persoanelor expuse politic, adică acele persoane fizice care exercită sau au exercitat funcţii publice importante.

„Entităţile raportoare aplică, în plus faţă de măsurile-standard de cunoaştere a clientelei, măsurile suplimentare de cunoaştere a clientelei în toate situaţiile care, prin natura lor, pot prezenta un risc sporit de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, inclusiv în următoarele situaţii: … c) în cazul tranzacţiilor sau relaţiilor de afaceri cu persoanele expuse politic sau cu clienti ai căror beneficiari reali sunt persoane expuse politic, inclusiv pentru o perioadă de cel puţin 12 luni începând cu data de la care respectiva persoană nu mai ocupă o funcţie publică importantă”.

Senatul a scos și alte măsuri privind persoanele expuse politic. Printre acestea, și măsurile suplimentare care urmau să fie aplicate de entităţile raportoare în cazul tranzacţiilor sau relaţiilor de afaceri cu persoane expuse politic.

În proiectul Guvernului avocații se numărau printre profesiile liberale care intră sub incidența viitoarei legi contra spălării banilor, atunci când asistă diverși clienți în tranzacții. În schimb, Senatul le-a acordat avocațior o exceție: „avocații vor duce la îndeplnire” prevederile legii privind spălarea banilor, dar cu respectarea prevederilor secretului profesional din Legea avocaturii (51/1995).

„În scopul asigurarii secretului profesional actele şi lucrarile cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau în cabinetul acestuia sunt inviolabile. Perchezitionarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului sau nu poate fi facuta decat de procuror în temeiul unui mandat emis anticipat în acest scop, confirmat de prim-procurorul Parchetului de pe lângă tribunalul judetean. Nu vor putea fi ascultate şi înregistrate, cu nici un fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale avocatului şi nici nu va putea fi interceptata şi înregistrată corespondenta sa cu caracter profesional, decat în condiţiile şi cu procedura prevăzute de lege”, prevede Legea avocaturii.

De asemenea, Guvernul, prin proiectul său de lege, confirmat aici de Senat, a dat un termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a viitoarei legi pentru ca societățile pe acțiuni și în comandită pe acțiuni înregistrate în registrul comerțului să efectueze conversia acțiunilor la purtător în acțiuni nominative și să depună actul constitutiv actualizat la oficiul registrului comerțului. Celebra firmă Tel Drum era o societate cu acțiuni la purtător. În decembrie 2017 ea și-a declarat acționariatul, iar apoi a intrat în insolvență. Procurorii DNA l-au acuzat pe liderul PSD Liviu Dragnea că era cel care controla de fapt firma, acesta negând vreo legătură de acest fel cu societatea de construcții din județul Teleorman.

În proiectul Guvernului, s-a dat un termen de 120 de zile de la intrarea legii în vigoare a viitoarei legi pentru ca autorităţile de supraveghere şi organismele de autoreglementare să fie obligate să dea reglementări sectoriale în vederea aplicării dispoziţiilor legii. Senatul a dat însă un termen de 180 de zile pentru entitățile raportoare (băncile, de exemplu) să aplice legea.

Senatul a eliminat art. 6, al. 2 din proiectul Guvernului, privind obligația entităţilor raportoare de a transmite un raport pentru activitate suspectă Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor dacă acestea cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că:

a) bunurile/fondurile, indiferent de sumă, provin din săvârşirea de infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului; sau

b) persoana sau împuternicitul/reprezentantul/mandatarul acesteia nu sunt cine pretind a fi; sau

c) informaţiile pe care entitatea raportoare le deţine pot fi relevante pentru investigarea unei infracţiuni sau pot folosi pentru impunerea prevederilor prezentei legi; sau

d) în orice alte situații sau cu privire la elemente care sunt de natură să ridice suspiciuni referitoare la caracterul, scopul economic sau motivația tranzacției, cum ar fi existența unor anomalii față de profilul clientului, precum și atunci când există indicii că datele deținute despre client ori beneficiarul real nu sunt reale sau de actualitate, iar clientul refuză să le actualizeze ori oferă explicații care nu sunt plauzibile.

Citește și:

Comisarul UE pentru justiție i-a spus ministrului Negrescu că vrea o transpunere fără lacune a Directivei contra spălării banilor. Top probleme în proiectul autorităților române

Top lacune în proiectul de lege românesc

#medicibuni Dr. Armand Agache, medic ORL MedLife: „Nasul înfundat constant poate fi semnul unei sinuzite cronice”

#medicibuni Dr. Anda Sîmbotin, chirurg ginecolog: „Avem rezultate spectaculoase după operațiile de endometrioză”

MedLife inaugurează Spitalul Medici’s la Timișoara cu o investiție de peste 25 milioane de euro: „Probabil, este cel mai modern spital privat din România”

#medicibuni Prof. dr. Ciprian Duță, chirurg la Spitalul MedLife Medici’s Timișoara: „Medicina modernă presupune nu doar să-i fie prelungită viața pacientului cu cancer, dar să i se ofere și șansa la o viață normală”

#medicibuni Dr. Călin Ghercea Silviu, oncolog MedLife: „Cuvântul «cancer», rostit sau gândit, trezește în noi toți o mare emoție. Deciziile de tratament trebuie să fie raționale și ferme”

Premieră națională: MedLife Polisano Sibiu, singurul spital privat din România care a realizat o tiroidectomie cu robotul da Vinci prin tehnica BABA

VIDEO Imagini de la deschiderea Spitalului MedLife Craiova: al 15-lea spital din rețea, investiție de aproape 6 milioane euro, peste 50 de specialiști. Următoarea oprire, în Ardeal

VIDEO “Vrem să aducem mai mult decât vindecare pacienților noștri”. Cum reconfigurează MedLife, cu ajutorul culturii, conceptul de spital

#medicibuni Prof. dr. Tiberiu Bratu, chirurg plastician MedLife: „Este moda sânilor mici, dar noi nu ne luăm după modă. Orice operație estetică se face dacă este nevoie”

MedLife continuă expansiunea la nivel național și inaugurează primul spital multidisciplinar din regiunea Oltenia

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”