Comisia Europeana: Problemele legale ale codurilor ridica dificultati suplimentare. Sugeram Romaniei sa se asigure ca sunt mentinute toate garantiile pentru continuarea anchetelor impartiale

Comisia Europeana sugereaza Romaniei sa se asigure ca sunt mentinute toate garantiile pentru continuarea anchetelor privind coruptia inclusiv in cazul unor demnitari de nivel inalt aflati in functie, potrivit Raportului anticorutie prezentat luni. Documentul mentioneaza si „dificultatile suplimentare” pe care le ridica „problemele legale” identificate de practicieni in noile conduri ale justitiei.

Raportul, adoptat luni de CE, a fost pregatit de Directoratul General Afaceri Interne (DG Home), si se refera la intreaga Uniune Europeana. Astfe, raportul anticoruptie este complementar rapoartelor din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV) pe justitie in cazul Romaniei si Bulgariei.

„In cadrul raportului, Comisia Europeana sugereaza Romaniei sa se asigure ca sunt mentinute toate garantiile necesare pentru a proteja independenta investigatiilor si continuarea anchetelor impartiale in cazurile de coruptie la nivel inalt, inclusiv cele cu privire la persoane care au fost alese sau numite in functii publice”, precozeaza CE.

Comisia mai sugereaza Romaniei ‘sa elaboreze coduri de conduita cuprinzatoare pentru persoanele alese in functii publice si sa asigure aplicarea unor sanctiuni eficace pentru a descuraja actele de coruptie”.

O alta recomandare se refera la „intarirea mecanismelor de prevenire si control cu privire la atribuirea contractelor de achizitii publice, inclusiv in intreprinderile detinute sau controlate de stat”.

In plus, Comisia sugereaza atat cresterea eficacitatii in ceea ce priveste prevenirea si depistarea conflictelor de interese in randul functionarilor publici, cat si consolidarea sistemului de garantii in domeniul alocarii fondurilor publice si aplicarea unor strategii pentru reducerea coruptiei din domeniul sanatatii.

„In Romania, atat coruptia la scara mica, cat si coruptia politica continua sa fie o problema semnificativa. Cu toate ca s-au inregistrat unele rezultate pozitive in ceea ce priveste urmarirea penala a cazurilor de coruptie, vointa politica de a aborda problema coruptiei si de a promova standarde inalte de integritate a fost inconsecventa”, conchide executivul european.

„Martea neagra” si noile Coduri, criticate de Comisia Europeana

In Anexa privind Romania a Raportului anticoruptie, Comisia Europeana mentioneaza problemele juridice identificate de practicieni la noile Coduri penal si de procedura penala.

„Raman inca alte provocari considerabile, inclusiv privind punerea in aplicare a noilor coduri. Instabilitatea acestor acte legislative si mai multe probleme juridice identificate de profesionistii din domeniu, care ar putea necesita modificari ale codurilor sau ale ghidurilor de interpretare inainte de intrarea lor in vigoare creeaza dificultati suplimentare”, se arata in raport.

De asemenea, Comisia atrage atentia inca o data asupra modificarilor votate de Camera Deputatilor asupra Codului penal, in decembrie 2013, in ziua supranumita de presa drept „martea neagra”. Prevederile, declarate neconstitutionale de catre Curtea Constitutionala, restrangea aplicarea reglementarilor privind conflictul de ienterese fata de o serie de categorii de demnitari, printre care si parlamentarii.

„Cateva dintre initiativele legislative cele mai recente ale Parlamentului din decembrie 2013 care, printre altele, ar fi limitat domeniul de aplicare al infractiunii de coruptie si al dispozitiilor din dreptul penal referitoare la conflictele de interese, au pus serios la indoiala stabilitatea legislatiei actuale si angajamentul politic de a concretiza reformele anticoruptie. Modificarile legislative mentionate anterior au fost declarate neconstitutionale de Curtea Constitutionala a Romaniei in ianuarie 2014”, arata CE.

„Aceste modificari recente provoaca preocupari grave in ceea ce priveste nivelul de integritate si standardele anticoruptie aplicabile functionarilor alesi”,adauga executivul european.

Parlamentul Romaniei a protejat alesii impotriva anchetelor si a refuzat sa puna in aplicare decizii de incompatibilitate

Cea mai criticata institutie romaneasca in raportul CE este Parlamentul de la Bucuresti, despre care executivul european noteaza ca a incercat sa restranga atributiile Agentiei Natioanle de Integritate, s-a opus urmaririi penale a unor ministri-parlamentari si arestarii preventive a unor parlamentari, si a refuzat sa constate incetarea mandatelor unor parlamentari declarati definitiv in incompatibiltate:

• „Sprijinul politic pentru cadrul de integritate actual, atat din punct de vedere legislativ, cat si din punct de vedere institutional, a fost inconsecvent.
• In ultimii cinci ani, peste 80 % din deciziile ANI in situatii de incompatibilitate si conflicte de interese au ramas definitive. Cu toate acestea, au existat cazuri importante in care actiunile ulterioare deciziilor ANI nu au fost satisfacatoare.
• Parlamentul a dat dovada de o lipsa de consecventa in luarea deciziilor referitoare la probleme de integritate, inclusiv in ceea ce priveste actiunile ulterioare deciziilor ANI in situatii de conflicte de interese si de incompatibilitate.
• Refuzul Parlamentului de a executa unele dintre deciziile definitive ale ANI a afectat credibilitatea angajamentului sau de a combate coruptia. De asemenea, functionarii alesi au subminat in mod frecvent si grav stabilitatea institutionala a ANI prin intermediul unor propuneri legislative.
• In urma deciziilor ANI, au fost confiscate, pe baza unor hotarari judecatoresti definitive, averi personale nejustificate in valoare de peste 1 milion EUR. Totusi, actiunile ulterioare deciziilor ANI s-au confruntat, de-a lungul timpului, cu dificultati semnificative8. Vointa politica de a sustine independenta, stabilitatea si capacitatea institutiilor anticoruptie si a sistemului judiciar nu a fost constanta de-a lungul timpului.
• In plus, deciziile de ridicare a imunitatii adoptate de Parlament au fost, pana in prezent, imprevizibile. Parlamentarii nu beneficiaza de imunitate fata de anchetele penale, desi ei se bucura de imunitate in ceea ce priveste arestul preventiv si perchezitia. Totusi, parlamentarii care sunt sau au fost ministri se bucura de imunitate pentru infractiunile comise in legatura cu indatoririle lor ministeriale si, in astfel de cazuri, pot aparea dificultati deosebite. Procedurile de ridicare a imunitatii nu obliga Parlamentul sa isi motiveze deciziile. In trei cazuri recente din 2012 si 2013, Camera Deputatilor a votat impotriva ridicarii imunitatii unor fosti ministri implicati in anchete penale pe baza unor acuzatii de coruptie, infractiuni economice si frauda electorala.
• In ianuarie 2013, Parlamentul a adoptat modificari ale statutului membrilor sai. Totusi, deoarece au fost contestate inaintea Curtii Constitutionale, aceste dispozitii au intrat in vigoare abia in iulie 2013, iar regulamentele de aplicare si un nou cod de conduita nu fusesera inca adoptate la momentul redactarii prezentului document. Desi unele dintre noile dispozitii propuse sunt binevenite, in special in ceea ce priveste executarea hotararilor definitive pronuntate in situatiile de incompatibilitate, eficacitatea lor va trebui evaluata in timp”.

DNA si condamnarea lui Nastase, exemplu de buna practica

Directia Nationala Anticoruptie este evidentiata in raportul Uniunii Europene ca exemplu de buna practica, iar condamnarile fostului premier Adrian Nastase, a fostului primar PDL al Clujului, Sorin Apostu, si a fostului deputat liberal George Becali au fost date ca exemple de impartialitate.

• „De la 1 ianuarie 2006 pana in octombrie 2012, DNA a adus in fata justitiei 4 738 de inculpati, dintre care 2 101 detineau pozitii importante. In ultimii sapte ani, rata de confirmare a inculparilor DNA prin intermediul unor hotarari judecatoresti definitive a atins 90,25 %.
• Printre cazurile DNA cele mai importante, ar trebui mentionate doua cazuri ale unui fost primministru care a executat o pedeapsa cu inchisoarea pe baza unor acuzatii de finantare ilegala a campaniei sale electorale prezidentiale si care in prezent executa, de asemenea, o pedeapsa cu inchisoarea pentru o alta condamnare pe baza unor acuzatii de coruptie.
• Alte cazuri importante ale DNA acopereau intregul spectru politic: un fost primar din Cluj trimis in judecata pentru luare de mita in schimbul obtinerii unor contracte publice, care a fost anchetat in stare de arest preventiv in perioada in care era un membru influent al partidului aflat la putere;
• un ministru aflat in functie la acea data (in prezent fost ministru) condamnat in prima instanta pentru abuz in serviciu pentru presupuse fapte savarsite in perioada in care ocupa o alta functie;
• un parlamentar condamnat la inchisoare in doua cauze de coruptie in urma unor hotarari judecatoresti definitive (complicitate la abuz in serviciu in legatura cu schimburi ilegale de proprietate, implicand terenuri care apartineau Ministerului Apararii si mita, implicand jucatorii unui club de fotbal)”.
• In afara de DNA si Agentia Nationala de Integritate, Comisia Europeana remarca si activitatea Intaltei Curti de Casatie si Justitie.
• „Inalta Curte de Casatie si Justitie, in special, a instituit un exemplu printr-o eficienta din ce in ce mai mare privind judecarea cazurilor complexe de coruptie”, precizeaza CE.
• De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii este evidentiat dupa ce „a reactionat cu promptitudine” in cazurile in care o serie de magistrati erau investigati,  „aproband in timp util cererile de perchezitie si de arest preventiv, suspendand din magistratura inculpatii in cauza si solicitand diverse controale, de exemplu pentru a verifica daca sistemul de atribuire aleatorie a cauzelor era manipulat”.