Concesia cheie pe care ayatollahul Iranului refuză să o facă SUA pentru încheierea unui acord de pace

Ayatollahul Mojtaba Khamenei, liderul Suprem al Iranului, a emis o directivă potrivit căreia uraniul îmbogățit aproape de nivelul necesar armelor nucleare nu ar trebui trimis în străinătate, au declarat două surse iraniene de rang înalt pentru Reuters, reflectând o înăsprire a poziției Teheranului asupra uneia dintre principalele cereri ale Statelor Unite în cadrul negocierilor de pace.

Reuters notează că odinul lui Mojtaba Khamenei ar putea să-l frustreze și mai mult pe președintele american Donald Trump și să complice discuțiile privind încheierea unui tratat de pace durabil între Washington și Teheran.

Oficiali israelieni au declarat pentru Reuters că Trump a asigurat Israelul că stocul Iranului de uraniu puternic îmbogățit, necesar pentru fabricarea unei arme nucleare, va fi scos din Iran și că orice acord de pace trebuie să includă o astfel de clauză.

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că nu va considera războiul încheiat până când uraniul îmbogățit nu va fi eliminat din Iran, Teheranul nu își va opri sprijinul pentru milițiile „proxy” precum Hamas și Hezbollah, și capacitățile sale de rachete balistice nu vor fi eliminate.

„Directiva Liderului Suprem și consensul din interiorul establishment-ului este că stocul de uraniu îmbogățit nu trebuie să părăsească țara”, a spus una dintre cele două surse iraniene, care a vorbit cu jurnaliștii de la Reuters sub condiția anonimatului din cauza sensibilității subiectului.

Potrivit surselor, oficialii de rang înalt din Iran cred că trimiterea materialului în străinătate ar face țara mai vulnerabilă la atacuri viitoare din partea Statelor Unite și Israelului. Liderul Suprem are ultimul cuvânt în privința celor mai importante chestiuni de stat.

Casa Albă și Ministerul de Externe al Iranului nu au răspuns solicitărilor de comentarii.

Suspiciuni la adresa SUA printre oficialii iranieni de rang înalt

Un armistițiu fragil este în vigoare în războiul care a început cu atacuri americano-israeliene asupra Iranului pe 28 februarie, după care Iranul a lansat lovituri asupra statelor din Golf care găzduiesc baze militare americane, iar lupte au izbucnit între Israel și gruparea Hezbollah susținută de Iran în Liban.

Însă niciun progres major nu a fost înregistrat în timpul negocierilor de pace, blocada americană asupra porturilor iraniene și controlul Teheranului asupra Strâmtoarii Ormuz, o rută vitală pentru aprovizionarea globală cu petrol, complicând negocierile mediate de Pakistan.

Cele două surse iraniene de rang înalt au declarat că în Iran există suspiciuni profunde că pauza în ostilități este o înșelăciune tactică a Washingtonului, menită să creeze un sentiment de siguranță înainte de reluarea atacurilor aeriene.

Mohammad Baqer Qalibaf, principalul negociator de pace al Iranului, a declarat miercuri că „mișcările evidente și ascunse ale inamicului” arată că americanii pregătesc noi atacuri.

Trump a declarat la rândul său miercuri că SUA sunt pregătite să continue atacurile asupra Teheranului dacă Iranul nu acceptă un acord de pace, dar a sugerat că Washingtonul ar putea aștepta câteva zile pentru „a obține răspunsurile corecte”.

Sursele afirmă că negociatorii celor două părți și-au apropiat pozițiile pe anumite subiecte, dar că divergențe profunde persistă în privința programului nuclear al Teheranului – inclusiv în ceea ce privește soarta stocurilor de uraniu îmbogățit și cererea Iranului de a-i fi recunoscut dreptul de a îmbogăți materialul.

Iranul și-a înăsprit poziția privind uraniul îmbogățit

Oficialii iranieni au declarat în mod repetat că prioritatea Teheranului este obținerea unei încetări permanente a războiului și a unor garanții credibile că SUA și Israelul nu vor lansa noi atacuri.

Teheranul a transmis că e dispus să se angajeze în negocieri detaliate privind programul său nuclear doar după ce astfel de asigurări vor fi oferite. Iranul neagă de mult timp că ar urmări obținerea unei bombe nucleare.

Se crede pe scară largă că Israelul deține un arsenal nuclear. Statul israelian nu a confirmat și nici nu a negat vreodată că ar avea arme nucleare, menținând de decenii o așa-numită politică a ambiguității.

Înainte de război, Iranul și-a exprimat disponibilitatea de a exporta jumătate din stocul său de uraniu îmbogățit până la 60%, un nivel mult mai ridicat decât cel necesar pentru utilizări civile.

Însă sursele au spus că această poziție s-a schimbat după amenințările repetate ale lui Trump de a lovi Iranul.

Ce cantitate de uraniu îmbogățit ar avea Iranul

Oficiali israelieni au declarat pentru Reuters că nu este încă clar dacă Trump va decide să atace și dacă va da Israelului undă verde pentru a relua operațiunile. Teheranul a promis un răspuns devastator în cazul unui atac.

„Există soluții precum diluarea stocului sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică”, a spus una dintre sursele iraniene.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică estimează că Iranul avea 440,9 kg de uraniu îmbogățit la 60% atunci când Israelul și SUA au atacat instalațiile nucleare iraniene în timpul unui val de lovituri aeriene din vara anului trecut. Nu este clar cât din acest stoc a fost distrus.

Rafael Grossi, directorul general al agenției internaționale, a declarat în martie că ceea ce a rămas din acel stoc era depozitat „în principal” într-un complex de tuneluri din instalația nucleară de la Isfahan și că agenția sa crede că puțin peste 200 kg se află acolo.

Agenția mai consideră că o parte se află în vastul complex nuclear de la Natanz, unde Iranul avea două instalații de îmbogățire.