Conferința „Viitorul Europei” la final. Consultarea cetățenească s-a încheiat, urmează negocieri dificile care pot redefini Uniunea

Conferința privind viitorul Europei a fost lansată în luna martie 2021, într-o încercare – născută dintr-o idee a președintelui francez Emmanuel Macron – de a răspunde la întrebarea: „Cum să le oferim cetățenilor un cuvânt de spus cu privire la modul în care ar trebui să funcționeze UE?”

În ultimul an, delegații formate din reprezentanți ai cetățenilor Uniunii – grupate în patru formate, pe tematici diferite[1] – au fost reunite în dezbateri pentru a avansa soluții și idei legate de viitorul Uniunii Europene, iar factorii de decizie politică s-au reunit în mod regulat pentru sesiuni plenare la Strasbourg.

Sesiunea de închidere a lucrărilor de la sfârșitul lunii aprilie a selectat 49 de propuneri[2] care au fost prezentate oficial luni, cu ocazia zilei de 9 Mai.

Ziua de 9 mai 2022 a marcat oficial finalul Conferinței privind viitorul Europei, ocazie cu care a fost prezentat raportul final[3] președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintelui Parlamentului European, Roberta Metsola, și președintelui francez Emmanuel Macron, a cărui țară deține președinția de șase luni a Consiliului UE.

Printre cele 49 de propuneri din raportul final se numără și modificarea tratatelor europene, cea mai sensibilă dintre schimbări referindu-se la eliminarea dreptului de veto al statelor membre în anumite chestiuni.

Președintele francez Emmanuel Macron a susținut în plenul adunării parlamentare apelurile la convocarea unei convenții pentru a discuta revizuirile la tratatele care guvernează Uniunea Europeană, mărturisind (așa cum era de așteptat, de altfel) că susține ideea de „reformă instituțională”.

Urmează, după cum ne putem da seama, o etapă de negocieri dificile, pentru că – deși Uniunea Europeană și-a dovedit imensa utilitate în criza pandemică și cea născută din invadarea teritoriului Ucrainei prin agresiunea militară a Federației Ruse – reținerile statelor membre în avansarea către o formă de integrare confederativă[4] (sau federativă[5]) încă prevalează, din diverse motive.

Cu tot efortul de a crea un mecanism de consultare cetățenească – pe care Guy Verhofstadt l-a numit „democrație directă” – prin Conferința „Viitorul Europei”, care s-a vrut și absolut transparent, pentru că toate dezbaterile au fost publice și deschise, deja au apărut remarci acide din partea oponenților integrării unionale avansate care pun la îndoială acest exercițiu de participare cetățenească și consideră concluziile consultărilor ca fiind oarecum manipulate politic de către cei care vor să creeze un stat european.

Există, se pare, și un text semnat de reprezentanți ai unui grup de state membre – Danemarca, Polonia, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Slovenia, Suedia, România, Bulgaria, Republica Cehă și Malta[6] – care avertizează că nu se poate pune problema unor negocieri privind revizuirea tratatelor europene („o revizuire a tratatelor nu a fost niciodată un obiectiv al Conferinței”[7]):

„Deși nu excludem nicio opțiune în această etapă, nu susținem încercările premature de a lansa un proces de modificare a tratatului. Avem deja o Europă care funcționează. Nu trebuie să ne grăbim în reforme instituționale pentru a obține rezultate.”

REUNIUNEA FINALĂ A CONFERINȚEI

Conferința privind viitorul Europei și-a desfășurat ședința de închidere în Parlamentul European în zilele de 29 și 30 aprilie ac.. Din amplul proces de consultare cetățenească au rezultat peste 300 de propuneri pentru reformarea Uniunii Europene, din care s-au selectat cele 49 aprobate în cadrul unei ultime sesiuni plenare în Parlamentul European.

Vineri, 29 aprilie 2022, delegația Parlamentului a decis să sprijine proiectele de propuneri ale plenului. Eurodeputații au subliniat rolul important pe care l-a jucat Parlamentul în perioada premergătoare acestui moment, de exemplu prin garantarea faptului că, pe tot parcursul procesului, contribuția cetățenilor va rămâne în centrul deliberărilor.

Sesiunea de vineri a început cu propunerile prezentate de președinții grupurilor de lucru și de purtătorii de cuvânt ai cetățenilor și aproape toți vorbitorii au fost de acord că propunerile cuprind reforme importante bazate pe recomandările cetățenilor.

Aceștia au subliniat, de asemenea, realizările concrete ale Parlamentului în ceea ce privește asigurarea unui proces eficient și democratic, de exemplu, prin înființarea unor grupuri de lucru, care au prezentat proiectele de propuneri în plen. (europarl.europa.eu) Citeste continuarea pe Contributors.ro