Consilier BNR: „Românii par să aibă o înclinație destul de nesănătoasă pentru «soluții-miracol» de îmbogățire, cum sunt pariurile sau jocul la crypto”

Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, aduce noi argumente, într-un text de opinie publicat pe Contributors.ro, în defavoarea pieței cryptomonedelor, ca răspuns la unele reacții la articolul său precedent pe acest subiect. „Comparația între piața crypto și cea de capital, este profund eronată. Bursa nu este nicidecum un joc de sumă zero, ea generează dividende pe seama profiturilor companiilor”, susține economistul.

Am fost onorat să constat că articolul meu „Lungul drum de la model la realitate” s-a bucurat de atenție. În doar câteva zile a strâns mii de cititori și câteva zeci s-au ostenit să își spună părerea despre ceea ce am scris eu. Nu este o surpriză, mai multe păreri au fost din partea entuziaștilor crypto, unii dintre aceştia cam deficitari la cei 7 ani de acasă, dar au existat și opinii care şi-au propus să fie mai obiective. Inițial mă gândisem să răspund fiecărei opinii în parte, dar cred că ar fi mai util să clarific lucrurile într-un articol distinct.

Eu am scris de mai multe ori pe tema crypto. Într-o precedentă intervenție am explicat, punct cu punct, de ce nu doar că nu acesta este răspunsul la multele probleme ale sistemului economic actual, dar nici nu are cum să fie vreodată. Articolul, mai lung, a fost publicat în aprilie 2024 în “Opinii BNR” sub titlul “Crypto nu este monedă, de aceea nu a produs și nu poate produce profit, doar ia banii de la unii și îi dă altora”. Îi invit pe cei care ar dori să aibă explicații detaliate să parcurgă acest text, el se găseşte pe site-ul BNR.

Șase luni de când bitcoin nu a mai înregistrat noi vârfuri

În articolul de săptămâna trecută nu mi-am propus să fac referiri la întreaga tematică crypto, el s-a născut pentru că, pentru prima dată, au trecut mai bine de 6 luni de când bitcoin (btc) nu a mai înregistrat noi vârfuri, ci doar fluctuații foarte ample de la o zi la alta, așa cum ne-am obișnuit, dar pe plaja 53-60 mii de dolari pe bucată, destul de departe de vârful din martie a.c., de 73 mii de dolari.

Al doilea motiv este că românii par să aibă o înclinație destul de nesănătoasă pentru „soluții-miracol” de îmbogățire, cum sunt pariurile sau jocul la crypto. După ce instituția la care lucrez a fost sever admonestată că nu a prevenit consumatorii că este riscant să te împrumuți în franci elvețieni (ceea ce, de altfel, era fals, dar oamenii au adeseori obiceiul să îi acuze pe alții de propriile lor greșeli), am considerat aproape o îndatorire profesională să îi avertizez, din când în când, pe jucatorii la crypto că au toate șansele să piardă.

Ceea ce vreau să clarific din capul locului este că eu nu am vreo pretenție că aș fi deținătorul vreunui adevăr absolut și cu atât mai puțin că aș prevesti prăbușirea iminentă a pieței crypto. Ceea ce am spus în articolul meu din aprilie nu s-a schimbat: „Până una-alta, nu îndrăznesc să fac vreo predicție referitoare la ce se va întâmpla cu crypto în viitoarele 12 sau 24 de luni. Întrucât se bazează exclusiv pe iluzia de îmbogățire din nimic a oamenilor, ca și pe o adevărată falie între generații, jocul ar putea să continue mult și bine, cu condiția să imagineze «cârlige» noi, pentru a atrage și alți jucători. Doar că va veni ziua în care bazinul de entuziaști se va epuiza, iar jocul se va sufoca. Când se va întampla asta? Nu știu. Știu însă un lucru: bogăția nu apare din nimic”.

„Crypto activele sunt, de fapt, absolut nimic împachetat savant. Un impuls într-un calculator nu reprezintă bani”

De fapt, aici este cheia problemei: crypto activele (cele din categoria „decentralized finance”, precum btc) sunt de fapt absolut nimic împachetat savant. Un impuls într-un calculator (sau în o mie de calculatoare) nu reprezintă bani.

Aşa cum am arătat pe larg în articolul citat din aprilie, nici măcar una dintre trăsăturile banilor nu se regăsesc la crypto: nici etalon al valorii, nici mijloc de plată, nici instrument de economisire – chiar dacă scriptul de promovare le atribuie, fals, cel puţin pe ultimele două.

Crypto sunt doar o invenție, extrem de parșivă, care a atras mulţi cetățeni care speră să se îmbogățească din nimic, pornind de la cârligul numarului limitat strict de btc, de natură a genera, prin el însuşi, o cerere mai mare decât oferta, ceea ce împinge preţul în sus. Doar că jocul este numai între cei care au înghițit gălușca.

Faptul că au existat și există comercianți care vând ceva din lumea reală și primesc drept plată btc nu înseamnă deloc că btc ar fi mijloc de plată; inclusiv pentru faptul că acei, extrem de puțini, comercianți care se lasă plătiți în crypto nu pot, la rândul lor, să plătească altcuiva tot în crypto, ci trebuie să vândă crypto și să primească o monedă adevărată; adică, cercul jucătorilor la crypto rămâne închis.

„Oricine își imaginează că este milionar în dolari deținând orice crypto ar trebui să nu angajeze plăți mari în dolari”

Aşa încât afirmaţiile unuia dintre cei care au comentat articolul meu („Comercianţii deştepţi acceptă Bitcoin, pentru că nu există altă metodă de plată care să fie mai atractivă pentru comercianţi, fie că vând roşii sau apartamente”) arată doar un lucru: atunci când mintea este capturată de o iluzie, realitatea nu mai are vreo importanţă.

Ajuns aici, aș răspunde altui comentator, care spune: „Potrivit diverselor surse, Satoshi Nakamoto, creatorul pseudonim al Bitcoin, se crede că deține cel mai mult Bitcoin. Estimările sugerează că Nakamoto deține peste 1 milion de btc, extrași în primele zile ale rețelei. Această sumă uluitoare ar valora aproximativ 60 de miliarde de dolari la prețurile curente.”

Evident, habar nu am dacă o fi cineva care să dețină 1 milion de btc. Eroarea fundamentală este însă în afirmația că această cantitate uluitoare ar valora aproximativ 60 de miliarde de dolari la prețurile curente. Ar valora atât, dacă ar exista cine să cumpere cu bani adevarați această cantitate, fără să ducă la prăbușirea prețului. Or, aceasta este o ipoteza „eroică” – adică, fără nimic rațional.

Prețul se modifică oricum cu destule procente în decursul unei singure zile, fără a avea oferta cuiva care vrea să vândă 1 milion de btc, adică 5% din stocul total de btc. Panica pe care ar genera-o o asemenea ofertă ar duce la prăbușirea acestui crypto. Așa încât, oricine își imaginează că este milionar în dolari deținând orice crypto ar trebui să nu angajeze plăți mari în dolari, înainte de a schimba efectiv crypto în bani.

Dacă vreo instituţie financiară ar cumpăra orice crypto, în orice cantitate, nu ar putea să treacă în activul bilanţului aceste crypto

Unul din comentatori scrie cu nonșalanță: „bitcoin în scurta lui viață de adolescent (are doar 16 ani) a făcut peste 100.000 de milionari”. Afirmația arată cât de puțin înțeleg semnificația cifrelor unii dintre cei care au mare încredere în crypto.

Hai să vedem ce ar însemna dacă această afirmație ar fi adevărată: din moment ce crypto este doar un joc de sumă nulă (nu pun la socoteală marja de preț dintre vânzare și cumpărare, nici impozitele pe profit plătite de cei care câștigă), înseamnă că un million de jucători au pierdut câte 100 mii de dolari fiecare, sau 100 de milioane de jucători au pierdut câte 1.000 de dolari fiecare. Or fi atâția care să fi jucat măcar o dată bani la loteria crypto? Am foarte mari îndoieli. Dar cam atât este nivelul de gândire la grădiniță, când copiii află despre numere foarte mari și vorbesc despre un miliard de catralioane…

Scriptul profund mincinos de promovare a crypto susţine şi că instituţii finaciare respectabile se înghesuie să acumuleze crypto în valoare de miliarde de dolari, aşa cum ne spune un comentator al articolului meu. Gogoaşa merge doar pentru cei care nu au o minimă înţelegere a ce înseamnă un bilanţ.

Dacă vreo instituţie financiară ar cumpăra orice crypto, în orice cantitate, nu ar putea să treacă în activul bilanţului aceste crypto, deloc, pentru că auditarea bilanţului presupune ca un terţ, independent şi respectând reguli stricte, să certifice că valoarea activului respectiv există. După ce Arthur Andersen, unul din cei cinci mari auditori din lume la vremea aceea, a participat la măsluirea bilanţului Enron, în 2001, au rămas doar patru mari auditori; şi niciunul nu ar îndrazni vreodată să certifice vreo valoare a unui activ bilanţier emis de… nimeni.

Diferența dintre tehnologia blockchain şi crypto

Unii dintre comentatori pun semnul egal între tehnologia blockchain şi crypto. Eroare fundamentală de logică: tehnologia blockchain este o tehnologie informatică, ce poate fi folosită pentru diverse obiective; crypto sunt doar utilizări ale tehnologiei şi atât. Confuzia dintre cele două a fost o parte a scriptului pentru a face mai credibile crypto.

La fel de eronată fundamental este comparația dintre piața crypto și cea de capital. Chiar dacă pe ambele majoritatea covârșitoare a tranzacțiilor are caracter speculativ, piața de capital are un rol colosal de mare pentru economia capitalistă (într-o mai mare măsură în SUA decât în Europa): direcționarea resurselor reale pentru o industrie sau pentru alta se face fix la bursă; de aceea, economia mondială este de fapt dirijată prin bursă, unde participanți care nu se cunosc între ei și fiecare are propriul interes devin “mâna invizibilă” despre care scria Adam Smith – Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro