Consiliul Fiscal: Veniturile rectificării bugetare sunt supraestimate. Este hazardată afirmația că deficitele se explică prin investiții

Consiliul Fiscal evaluează că deficitul bugetar cash va fi în jur de 8% din PIB în 2024, fiind în linie cu analiza din raportul său anual, se arată în raportul instituției cu privire la rectificarea bugetară a Guvernului Ciolacu.

„Având în vedere negocierile Guvernului cu Comisia Europeană privind planul bugetar-structural al României, în contextul noului cadru de guvernanță economică din Uniunea Europeană, nu este exclus ca unele cheltuieli să fie diminuate mai mult și să consemnăm un deficit sensibil sub 8% din PIB. Pe de altă parte, o subestimare a riscurilor generate de cheltuieli în creștere rapidă poate conduce la un deficit semnificativ peste 8% din PIB”, conform documentului.

CF apreciază că veniturile din proiectul de rectificare sunt posibil supraestimate cu circa 0,6% din PIB.

În plus, semnalează incertitudini cu privire la includerea în proiecția veniturilor a impactului amnistiei fiscale (de circa 7,9 mld. lei, reprezentând 0,45% din PIB), cât și riscuri privind evoluția bazelor macroeconomice ce pot influența veniturile.

“Cheltuielile bugetare sunt posibil subestimate cu circa 0,5% din PIB. Suplimentar, există riscuri în ceea ce privește evoluția cheltuielilor cu asistența socială și cheltuielilor de capital”, menționează documentul.

Conform CF, trebuie Guvernul să încerce să țină sub control strict cheltuielile în restul anului.

„Ca și în alți ani, amânarea unor plăți nu rezolvă problemele structurale ale bugetului public”, menționează sursa citată.

E hazardată afirmația că deficitele se explică prin investiții

“Este hazardată afirmația că deficitele se explică prin investiții și că ar fi sustenabile; efectele investițiilor depind de compoziție, de măsura în care se dezvoltă producția de bunuri exportabile și ce pot înlocui importuri (așa numite tradables). În plus, mare parte din resursele europene se văd în bugetul public atât pe partea de cheltuieli, cât și la venituri. Raportul Draghi subliniază nevoia de investiții de calitate în UE, orientate către viitor”, spune Consiliul Fiscal.

Potrivit documentului, deficitele (intern și extern) sunt o vulnerabilitate ce trebuie să fie remediată prin corecție macroeconomică.

Vezi: Cum justifică Marcel Ciolacu creșterea deficitului bugetar: 84% din bani merg în zona de investiții

„Un plan bugetar-structural pe 7 ani are sens, date fiind dimensiunea deficitului și impactul reformelor structurale. Corecția nu se poate realiza însă în principal prin reduceri de cheltuieli; este nevoie de o creștere importantă a veniturilor bugetare (fiscale), inclusiv prin modificări în regimul fiscal, reducerea drastică a decalajului la colectarea TVA, extinderea bazei de impozitare, combaterea evaziunii fiscale și a optimizărilor fiscale”, arată CF.

Consiliul a menționat frecvent că România are printre cele mai joase venituri fiscale (inclusiv contribuții) din UE – în jur de 26-27% din PIB. Este un nivel complet inadecvat având în vedere presiunile tot mai mari asupra bugetului ce derivă din efecte ale schimbărilor climatice (vezi și inundațiile din acest an), nevoia de a investi mai mult în educație și sănătate, apărare, infrastructuri fizice, și de a crea spațiu fiscal.

“Piețele financiare pot „îngheța” din nou, din varii motive, iar țările care sunt prinse pe picior greșit (deficite mari) plătesc scump. România a mai trecut printr-un episod amar ca urmare a efectelor crizei financiare din 2008-2009”, informează opinia cu privire la rectificarea bugetară.

Documentul mai spune că mersul execuției bugetului public a ilustrat hibe ale construcției sale pentru acest an, între care un deficit bugetar proiectat inițial la 5% din PIB.

Consiliul Fiscal a semnalat în evaluarea proiectului de buget pe 2024 lipsa de realism a deficitului bugetar.

“România are unul dintre cele mai înalte deficite bugetare din UE, iar faptul că și alte 7 țări au intrat sub incidența procedurii de dezechilibru excesiv nu trebuie să fie un confort pentru autoritățile noastre. România suferă de sindromul „deficitelor gemene”, cu dezechilibre externe (de balanță comercială și de cont curent) mari, cu finanțare considerabilă prin împrumuturi externe. România are cel mai mare deficit de cont curent ca pondere în PIB între țările din Centrul și Estul Europei și nici nu este în zona euro, ceea ce implică risc valutar”, se mai spune în documentul citat.

Opinia pe tema rectificării a CF mai arată că România riscă să capete o dependență de fondurile europene ce se poate dovedi periculoasă.

„Aceasta și pentru că PNRR are o viață limitată (până în august 2026), iar fondurile structurale și de coeziune vor intra într-o altă logică de alocare. În plus, PIB pe locuitor al României va ajunge la un nivel care nu o va mai îndreptăți să primească fonduri nete de amploarea ultimului deceniu (ca procent din PIB)”, conform sursei citate.

Vezi Opinia Consiliului fiscal pe tema rectificării bugetare a Guvernului Ciolacu

Consiliul Fiscal este un organism creat în iunie 2010, cu rolul de a consilia autoritățile în domeniul politicii fiscale. Membrii lui oferă opinii independente despre cât de sustenabilă este politica fiscală și bugetară pe termen mediu și lung.

Consiliul e format din reprezentanți ai Băncii Naționale, Asociației Române a Băncilor, Academia Română, Academia de Științe Economice și Institutul Bancar Român, aceștia fiind numiți de Parlament pentru o perioadă de nouă ani.