PAS câștigă alegerile din Republica Moldova iar noi, românii, răsuflăm ușurați, pentru că Rusia ratează o partidă importantă în estul Europei și nu mai are cum să pună presiune pe granițele noastre. Noi răsuflăm ușurați, dar nu noi am dus povara acestor vremuri complicate, ci moldovenii. 

• În ultimele zile, m-am întâlnit cu politicieni și reprezentanți ai societății civile din Chișinău pentru a înțelege mai multe despre aceste alegeri, dincolo de declarațiile oficiale.

Realitatea arată că cetățenii Republicii Moldovei au trăit în ultimii patru ani cu o inflație care a depășit 65%, cumulat, așa cum tot ei au plătit printre cele mai mari prețuri la energie din Europa, deși primesc printre cele mai mici salarii și pensii de pe tot continentul. 

Pensia medie de echivalentul a 1.117 lei românești

Și tot moldovenii sunt cei care trăiesc în această incertitudine geopolitică, între Uniunea Europeană și Rusia, cu ambele tabere reușind să adune suficienți adepți, încât să poată spera la o victorie decisivă în alegerile din 2024, cele prezidențiale sau, în 2025, parlamentare. 

Partida pro-europeană a câștigat duminică, dar moldovenii, în special cei care au mai rămas în țară, mai au încă multe de tras. La momentul la care scriu acest articol, pensia medie în Republica Moldova este 4.300 lei moldovenești, adică 1.117 RON, iar salariul mediu – echivalentul a 4.000 RON.

În ultima lună am venit de două ori în Republica Moldova pentru a încerca să înțeleg cum se raportează politicienii, reprezentanții unor instituții și simpli cetățeni la viitorul lor, dincolo de ce se poate vedea în presa din România. 

Cum se zice „bună ziua” în limba rusă?

Am remarcat că societatea moldovenească este în continuare polarizată, mai mult decât cea românească: pe lângă ideologie, valori și ce mai vreți voi, limba rusă a reușit să sape tranșee foarte adânci în această țară. Tranșee care acum par aproape imposibil de astupat. 

În 2025, încă mai există cetățeni ai Republicii Moldova care nu reacționează, nici măcar din politețe, atunci când cineva li se adresează în română, limba oficială a acestui stat. Bineînțeles, acest lucru nu înseamnă neapărat că vorbitorii de rusă sunt pro-ruși, iar vorbitorii de română pro-europeni. E un amestec acolo, imposibil de explicat în câteva rânduri.

Frauda electorală ”tehnică” a fost restrânsă față de ultimele alegeri

În același timp, nu am remarcat printre oamenii obișnuiți, acest sentimentul că trăiesc într-o „stare de asediu” nemaipomenită, așa cum au transmis autoritățile de la Chișinău, pe toate canalele, în ultimele zile. 

De la președinta Maia Sandu, premierul Dorin Recean, până la șefii Poliției, toți au vorbit despre „gruparea criminală Șor” și „provocările care urmează în aceste zile”. Mai mult, s-au invocat atacuri cibernetice, blackout, secții incendiate. Slavă Domnului, nu am avut parte de nimic din toate acestea.

Au existat nereguli la vot, încercări de corupere de alegători și așa mai departe. Dar, ca să fim cinstiți până la capăt, și o reducere, de la 42 la 12, a numărului secțiilor de votare pentru alegătorii din Transnistria, care în proporție mare nu votează cu PAS. 

Amenzile care au speriat

În ceea ce privește, schemele de corupere a alegătorilor, autoritățile au fost totuși la post. Iar după ce au primit la alegerile prezidențiale amenzi de 32.000 lei moldovenești (1.640 euro) oamenii care au fost mituiți de Șor s-au cumințit. 

„Pe mulți i-au speriat aceste amenzi. Știu cazuri de oameni în vârstă care au primit bani înainte de alegeri și apoi s-au trezit cu poliția la ușă. Copiii lor, care muncesc prin străinătate, le-au plătit amenzile și le-au spus să nu mai accepte niciodată așa ceva”, mi-a spus un reprezentant al PAS într-o discuție informală. 

Sigur că aspectele stricte legate de vot sunt doar o parte a corectitudinii unui proces electoral. Propaganda rusă și metodele de influențare prin bani direct la partide au avut partea lor de contribuție.

„Doar presa face agitație”

„Doar presa face agitație, lumea e liniștită pe aici”, ne-au spus mai mulți oameni din Capitală, când i-am întrebat dacă se tem de provocări, proteste violente organizate de oamenilor rușilor după alegeri. 

Presa nu e îndrăgită nici în România, nu mă miră că foarte mulți moldoveni sunt suspicioși în ceea ce o privește. Pe de altă parte, nu pot să trec cu vederea ceea ce mi-a spus o prietenă care lucrează într-o organizație neguvernamentală importantă de la Chișinău despre faptul că în Republica Moldova nu există nicio instituție media care să se poată autosusține doar din publicitate. Toate trăiesc, în principal, din granturi europene și din alte feluri de finanțări, mi-a explicat ea. 

În aceste condiții pare normală inventarea unei instituții precum „Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului” care verifică proveniența fondurilor cu care se deschide și funcționează, inclusiv o instituție media pe teritoriul țării. Fără avizul acestui organism, Consiliul Audiovizualului nu poate acorda licență de emisie, unei televiziuni sau unui post de radio.

Dar dacă autoritățile au reușit astfel să blocheze, măcar parțial, propaganda și dezinformarea venite din Rusia, a apărut o altă problemă, pe care mi-o semnalează prietena mea din societatea civilă: autocenzura. Mulți jurnaliști au ajuns să se teamă ca nu cumva să calce pe bec. Să nu fie considerați ca făcând parte din „tabăra cealaltă”, dacă se apucă să critice ce nu funcționează în țară.

PAS a ocupat spațiul electoral cu propriile subiecte

PAS a reușit foarte bine să ocupe tot spațiul de dezbatere din această campanie electorală, cu această „stare de asediu”: trăim vremuri periculoase, acum nu votăm partide politice care să ne conducă în următorii patru ani, ci votăm dacă mergem în UE sau ne întoarcem la Rusia. 

A fost o strategie deliberată?

Da, mi-au spus oameni cu care am stat de vorbă din partidul de guvernare. Iar opoziția a resimțit acest lucru pentru că ar fi existat destule subiecte cu care PAS nu se simte deloc confortabil: inflație mare, probleme economice, incompetența unor oameni numiți în funcții importante sau lentoarea reformelor din justiție.

De cealaltă parte, socialiștii și micile partide din jurul lor, nici măcar nu și-au ascuns simpatiile proruse și aversiunea față de Uniunea Europeană. Formarea Blocului Patriotic a fost anunțat imediat după ce liderii acestuia au participat la un Forum Economic la Moscova unde s-au întâlnit cu vicepremierul rus Aleksandr Novak, după care s-au pozat și au publicat fotografiile pe internet. 

„Am fost acolo pentru a discuta dacă putem relua relațiile economice în eventualitatea în care câștigăm alegerile. Dacă mai e loc de bună ziua, cum s-ar zice”, mi-a explicat unul dintre deputații Partidului Socialist, cu care m-am întâlnit zilele acestea.

În ceea ce privește integrarea în UE, reprezentantul opoziției mi-a spus sincer că nu-și dorește o integrarea europeană în care Republica Moldova să fie „Cenușăreasa UE”, adică o țară „care să stea doar cu mâna întinsă la statele europene”.

Opoziția a fost foarte slabă în această campanie și ne-a lăsat practic să alegem tema principală de discuție, mi-a mai spus reprezentantul partidului de guvernare cu care am stat de vorbă. 

Ceban – un „proeuropean” deloc convingător

Deși unele sondaje îl dădeau sub pragul electoral, blocul politic format în jurul primarului de Chișinău va intra până la urmă în Parlament, cu un scor modest, la fel ca și partidul lui Usatîi. 

„Strategia unui partid a fost să ne dezbine, a chemat la ură”, a declarat Ion Ceban, la închiderea urnelor, referindu-se la PAS, desigur. Primarul Chișinăului a primit într-adevăr mai multe lovituri în această campanie electorală, cum ar fi, de pildă, interdicția de a intra pe teritoriul României din motive de siguranță națională. 

Deși s-a declarat pro-european, Ceban nu a putut fi convingător având în vedere trecutul său comunist și protestele împotriva Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană la care a participat în trecut.

Pe de altă parte, un analist cu care am stat de vorbă în aceste zile spune că Ceban a pierdut din popularitate și în Chișinău, deși a fost ales în 2023 pentru al doilea mandat de primar. „A spus de mai multe ori că va rămâne tehnocrat, primar, dar imediat după ce a câștigat alegerile și-a făcut partid și a intrat în alegeri. Acest lucru i-a afectat credibilitatea”, spune sursa citată.

Un susținător al Make Europe Great Again, în Parlamentul de la Chișinău

Surpriza acestor alegeri se numește Partidul Politic Democrația Acasă (PPDA) care, deși nu era în niciun sondaj cotat cu procente de peste 5%, a reușit până la urmă să intre în Parlament. 

De altfel, cu două zile înainte de alegeri, un reprezentant al PAS mi-a sugerat să fiu atent la partidul lui Vasile Costiuc pentru că acesta a crescut și are șanse să treacă pragul electoral. Motivul este acela că toată rețeaua lui George Simion din diaspora a fost activată să lucreze pentru Costiuc și PPDA.

Vasile Costiuc a participat la conferința MEGA („Make Europe Great Again”) de la Chișnău, ocazie cu care HotNews i-a luat un interviu. 

„Cei de la MEGA vor să reconstruiască Europa după modelul care l-a lansat Donald Trump ca să refacă America Măreață. Exact așa vor să facă cei de la MEGA în Europa, după principiile creștine, pentru că la baza Europei stau valorile creștine. Noi astăzi spunem că Europa s-a îndepărtat de la valorile creștine, familie, tradiții, iar conservatorii spre asta tind. Conferința se numește „între Est și Vest”, adică între lumea lui Donald Trump și lumea lui George Soros”, a declarat atunci Vasile Costiuc. 

Influența serialului Plaha 

Serialul inspirat din viața oligarhului Vladimir Plahotniuc a fost una dintre loviturile acestei campanii electorale, deși regizorul Igor Cobileanski mi-a spus într-un interviu că nu a intenționat să-l lanseze în perioada alegerilor.

Serialul, în care spectatorii pot recunoaște politicieni precum Igor Dodon sau Vladimir Voronin, contracandidații PAS în aceste alegeri, este practic un avertisment că Moldova se poate întoarce într-un trecut nu prea îndepărtat, când crima organizată și corupția făceau legea. 

Plaha a devenit cel mai urmărit serial de televiziune din Republica Moldova, iar ultimul episod, al zecelea, a fost difuzat exact cu o zi înaintea alegerilor parlamentare. Oamenii au discutat mult despre Plaha, mi-au confirmat sursele cu care am stat de vorbă la Chișinău, iar cel mai mare succes l-a avut la moldovenii mai în vârstă, care știu cum era viața în Republica Moldova în anii 90. 

O glumă care circulă însă despre serial, mi-a spus prietena din societatea civilă, este aceea că dacă veneau socialiștii la putere atunci sigur cineva se apuca să facă sezonul 2 din Plaha, dar de data aceasta cu oamenii care au fost în anturajul lui Plahotniuc și acum fac parte din PAS. 

Deocamdată, oamenii lui Dodon au ratat această șansă.

Jurnalistul Gabriel Bejan trimite în fiecare marți dimineață newsletterul „Rațiunea, înapoi!”, o sinteză clară și echilibrată a celor mai importante evenimente din actualitatea politică, economică și internațională. Ediția de mâine a newsletter-ului va fi scrisă de la Chișinău și va fi dedicată alegerilor din Republica Moldova. Dacă vă interesează contextul din spatele știrilor, vă puteți abona aici: