Corneliu Baba: autoportretul din dosarul de cadre PCR

Documentul, impreuna cu o autocaracterizare de doua pagini, referate de recomandare si caracterizarea facuta de membrii Biroului Organizatiei PMR al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“ din Bucuresti, este inclus in dosarul de cadre din Arhiva CC al PCR, pastrat la Arhivele Nationale.

In scrisoarea de solicitare, Corneliu Baba precizeaza ca nu a mai cerut niciodata sa fie inclus intr-un partid politic: „Dragi si stimati tovarasi, Scrisoarea de fata pe care v-o adresez este primul act de acest fel din viata mea. Nici odata n-am formulat vreo cerere de inscriere in vreo organizatie a unui partid politic.

Veti intelege, deci, ca, solicitind azi acest lucru pentru prima data, hotarirea mea este un act profund deliberat insotit de o fireasca emotie…

Socotind ca exista o concordanta intre aceste convingeri si etica de care trebuie sa fie calauzit un om cinstit si devotat cauzei Partidului, va adresez aceasta cerere spre apreciere, dorind in mod sincer sa mi se acorde cinstea de a face parte din membrii acestui Partid ca simplu Tovaras, alaturi de dvs. si de cei din miile de rinduri ale lui“.

In continuare, pictorul aduce argumente care sa pledeze pentru includerea sa in rindurile PRM: „N-am avut avere. Am cunoscut lipsurile altadata; am luptat de cind ma stiu destul de greu pentru fiecare mica victorie din spatele unui tablou al meu.

Am trait in anii in care artistul era situat la periferia vechii societati, suportind indiferenta celor din jur ori stupidul dispret pentru categoria artist. Am cunoscut dupa 23 August o alta lume, aceia pe care o gindisem in tineretea mea, o visasem si o asteptam.

Astazi, ca artist, ma aflu prin pretuirea pe care Partidul si Guvernul o acorda creatorilor pe cea mai inalta treapta sociala in aceasta lume noua“.

Spre finalul scrisorii, Baba isi reia solicitarea, cu promisiunea de a fi devotat celor din rindul carora cere sa faca parte: „Ingaduiti-mi, Stimati Tovarasi, sa raspund grijei Partidului prin dorinta mea sincera de-a intra in rindurile sale.

Ma veti ajuta sa dovedesc prin aceasta atasamentul meu neprecupetit, onorind prin inscrierea mea devotamentul ce il datorez. Traiasca Partidul Muncitoresc Roman, Corneliu Baba, 20 iunie, 1962“.

Pe linga cele doua documente scrise de mina pictorului, dosarul cuprinde si procesul-verbal, incheiat in ziua includerii lui Baba in partid, hotarirea Biroului Organizatiei si Angajamentul Solemn al membrului Partidului Muncitoresc Roman.

Decizia de primire a lui Corneliu Baba in PMR a fost luata in unanimitate la 18 septembrie 1962 si motivata de recomandarile referentilor care l-au cunoscut pe pictor: sculptorul Ion Irimescu, pictorii Eugen Popa si Stefan Sz?ny, colegi, lectori la Institutul „Nicolae Grigorescu“, Gheorghe Labin si Andrei Szobota.

La discutii au luat parte Vasile Olteanu, Boris Caragea, Ion Marsic, Petre Dumitrescu, Vasile Munteanu, Ilinca Veturia, Paul Constantin, Gheorghe Aldea, Marasescu C. si Iulia Baluta.

In referatul de recomandare pe care l-a semnat, pictorul Stefan Sz?ny marturisea ca parcursul vechiului sau coleg i-ar demonstra afinitatile pentru ideologia socialista:

„Din perspectiva timpului de aproape treizeci de ani (de cind il cunostea pe pictor – n.r.) mi se desprinde limpede ca Baba, pe acea vreme, avea idei progresiste si simpatiile sale se indreptau hotarit spre clasa care era

exploatata, acest lucru reiesea si din preferintele pe care le avea in arta“. Sz?ny isi intareste afirmatiile amintind un episod de dupa incheierea celui de-Al Doilea Razboi Mondial: „Ca o dovada ca acele sentimente ale sale nu s-au schimbat nici in timpul razboiului, pastrez un document.

Este fotografia unui autoportret pe care mi l-a trimis si pe care scrie: «Vechiului camarad de mansarda si idei», datata 26 aprilie 1945, la citeva luni dupa eliberare, cind eram activist la Regionala P.C.R Banat. Era mina ce-si intindeau tovarasii in acele zile de inceput de lumina ale eliberarii“.

Increderea in orientarea ideologica a pictorului e sustinuta si in referatul intocmit la 9.IX.1962 de Eugen Popa, care pomeneste interesul lui Baba pentru ideile socialiste:

„Dupa cite il stiu, a manifestat intotdeauna admiratie si simpatie pentru regim, povestind de multe ori si despre studiile lui din trecut pentru socialism.

Poate fi un adevarat exemplu de perseverenta, munca si disciplina, lucru de altfel cunoscut din lucrarile sale“.

Un articol de Alina Purcaru

Integral in Cotidianul