Cresterea exploziva a consumului bazat pe marfuri importate a dus balanta de plati la un deficit de 337 milioane de euro

In perioada ianuarie – februarie 2016, contul curent al balantei de plati a inregistrat un deficit de 337 milioane euro, comparativ cu 42 milioane euro in perioada ianuarie – februarie 2015, au transmis miercuri oficialii Bancii Centrale. Practic, balanta bunurilor si cea a veniturilor primare au consemnat cresteri ale deficitelor cu 401 milioane euro, respectiv cu 70 milioane euro, in timp ce balanta veniturilor secundare si balanta serviciilor au inregistrat excedente majorate cu 173 milioane euro, respectiv cu 3 milioane euro.

Investitiile directe ale nerezidentilor in Romaniae au insumat 354 milioane euro, din care participatiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au insumat 400 milioane euro, iar creditele intragrup au inregistrat valoarea neta negativa de 46 milioane euro.

Datoria externa pe termen lung a insumat 70 716 milioane euro la 29 februarie 2016 (78,9 la suta din total datorie externa), nivel comparabil cu cel inregistrat la 31 decembrie 2015.

Datoria externa pe termen scurt a inregistrat la 29 februarie 2016 nivelul de 18,91 miliarde euro (21,1% din total datorie externa), in scadere cu 2,1% fata de 31 decembrie 2015.

In perioada ianuarie – februarie 2016, datoria externa totala a scazut cu 404 milioane euro; in structura, datoria autoritatii monetare a scazut cu 307 milioane euro, datoria negarantata public cu 586 milioane euro, in timp ce datoria publica a crescut cu 489 milioane euro.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 31,4 la suta in perioada ianuarie – februarie 2016, comparativ cu 35 la suta in anul 2015. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri si servicii a fost 6,7 luni la 29 februarie 2016, comparativ cu 6,4 luni la 31 decembrie 2015.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculata la valoarea reziduala, cu rezervelele valutare la BNR la 29 februarie 2016 a fost de 99,9 la suta, comparativ cu 99,5 la suta la 31 decembrie 2015.

Balanta de plati prezinta pe scurt tranzactiile economice duse la capat intre rezidentii unei tari si cei din restul lumii in timpul unui an. Aceste tranzactii determina doua pozitii in balanta, una in coloana veniturilor si una in cea a platilor, una pentru valoarea marfurilor, serviciilor si titlurilor de credit care s-au dat, alta pentru contrapartida in bani, in credite sau in bunuri sau servicii. De aceea suma celor doua coloane ale balantei este intotdeauna aceeasi, soldul Balantei de Plati este intotdeauna nul, balanta este intotdeauna in echilibru. Cand se vorbeste de deficit si excedent in Balanta de Plati se face referire numai la unele din conturile sale sau la sub-balante.

Contul curent se divide in patru balante de baza: bunuri, servicii, venituri si transferuri. Balanta serviciilor include urmatoarele concepte: turism si calatorii, transporturi, comunicatii, constructii, asigurari, servicii financiare, informatice, culturale si recreative inchiriate companiilor, persoanelor, guvernului si veniturilor proprietatii imateriale.

In contul de venituri, intrarile sunt veniturile percepute de proprietarii factorilor (munca sau capital) angajati in exterior, in timp ce platile sunt veniturile trimise proprietarilor straini de factori de productie (munca sau capital) angajati in tara noastra. Veniturile din munca sunt remuneratiile lucratorilor frontalieri, sezonieri sau temporari. Este o rubrica in care informatia ce se obtine nu va fi niciodata foarte precisa, si pentru ca multe venituri mici nu se declara, o parte din totalul veniturilor se va cheltui in tara de origine.

Venituri primare: includ venituri din munca, venituri din investitii in active financiare (investitii directe, de portofoliu si alte investitii) si alte venituri primare (impozite, subventii). Veniturile secundare includ transferuri curente private si transferuri ale administratiei publice;

Soldul datoriei externe publice este calculat pe baza cash (nu include dobanda acumulata si care nu a ajuns la scadenta). Datoria externa publica directa include imprumuturile externe contractate direct de MFP si autoritatile administratiei publice locale precum si titlurile de stat cumparate de nerezidenti – calculate la valoarea de piata.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculeaza ca raport intre serviciul datoriei externe pe termen lung si exportul de bunuri si servicii.

Gradul de acoperire a rezervei in luni de importuri se calculeaza ca raport intre rezervele internationale ale Romaniei (valuta + aur) la sfarsitul perioadei si importul mediu lunar de bunuri si servicii din perioada respectiva.

Datoria externa pe termen scurt calculata la valoarea reziduala reprezinta soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adauga platile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente in urmatoarele 12 luni.