Cronica de teatru: Cruzime și tandrețe. Regia Andrei Dinu

Secțiunea internațională a celei de-a XXV a ediții a Festivalului Național de Teatru ( ediția din anul 2015) a avut două teme principale. Războiul și bătrânețea. Au putut fi urmărite atunci două spectacole care, într-un fel sau altul, marcau împlinirea unui secol de la declanșarea Marelui Război. E vorba despre Frontul (Teatrul Thalia din Hamburg), regizat de Luc Perceval, montare în a cărei dramaturgie puteau fi recunoscute fragmente aparținând lui Henri Barbusse și Erich Maria Remarque, și Războiul, spectacol semnat regizoral de Vladimir Pankov. O co-producție internațională fundamentată în principal pe romanul Moartea unui erou de Richard Aldington.

Dincolo de valoarea respectivelor spectacole, una net diferită, și unul, și celălalt stimulau discuții profesionale despre felul în care poate fi arătat pe scenă războiul. Firește, progresele tehnologice de toate felurile, din ce în ce mai dinamice, inserția fragmentelor filmate în spectacolul de teatru au adus cu ele modificări semnificative și o dinamică binevenită, însă, până la urmă, greul pământului, cum se spune, cade tot pe originalitatea și inventivitatea tratării teatrale a unora și acelorași subteme. Adică raporturile dintre învingători și învinși, dintre eroi și lași, modalitatea prin care se obțin victorii, costurile umane și sociale pe care le implică ele, condiția familiei în vreme de război. Teatrul nu prea poate să surprindă acțiunea. Lupta. Trebuie să se mulțumească cu relevarea stărilor și a consecințelor.

Toate aceste teme ca și stările, traumele, consecințele unor conflicte se regăsesc în piesa lui Sofocle Trahinienele. În care o vedem pe Deianira care, dornică fiind să păstreze dragostea soțului ei Heracles, îi trimite acestuia o mantie înmuiată într-un lichid letal ce îi va provoca acestuia moartea în chinuri groaznice. Moarte urmată de sinuciderea vinovatei.

În linii mari, cam același lucru se petrece și în piesa Cruzime și tandrețe, scrisă în anul 2004 de binecunoscutul dramaturg britanic Martin Crimp. Personajul principal, Amelia, și-a sacrificat întreaga viață în numele dragostei sale pentru General. De ani buni, ea trebuie să se mulțumească cu nefericita condiție de femeie care așteaptă. Scurte reveniri de pe teatrele de operațiuni, vești despre faptele de arme, dar și despre infidelitățile la ordinea zilei ale soțului, plus revoltele post-adolescentine ale fiului James. Amelia are femeie de serviciu, maseuza și manichiuristă, are o cameră dotată cu masă de masaj și ultimele cuceriri ale tehnologiei. Cameră în care însă trăiește ca într-un buncăr (scenografia: Hanna Nistor), așa cum i-o spune răspicat fiul ei, James. Un tânăr și revoltat, și pacifist care -și judecă neiertător părinții. Amelia primește vizitele jurnalistului Richard ca și pe cele ale comandantului politic și militar Jonathan care îi aduc interesat, însă mânați de interese diferite, vești de pe front. Amelia mai trebuie să suporte și umilința de a o găzdui pe Leala, ultima, amantă de dată recentă, captură de război a Generalului. Fapt ce se adaugă informațiilor despre testamentul secret al acestuia. Testament ce o exclude complet de la succesiune. Amelia recurge la trucul lichidului fermecat care, odată băut, ar garanta iubirea veșnică, numai că în sticla cu pricina se află, de fapt, o puternică otravă ce provoacă sfârșitul generalului. Care, odată dispărut este acuzat de terorism, de crime de război, de atentat la onoarea militară, la regulile pasămite obligatoriu de respectat în conflictele internaționale.

Nu știu în ce măsură Martin Crimp a ținut cont în scrierea piesei sale de celebra, cinica zicere a lui von Clausewitz în conformitate cu care starea naturală a omenirii ar fi războiului. Mi-e însă foarte clar că dramaturgul a dorit să evidențieze asocierea acestuia cu terorismului, scoaterea lui de sub incidența oricăror reguli, ideea că violența provoacă violența.

În montarea realizată la Teatrul Regina Maria din Oradea, Andrei Dinu a intenționat să sublinieze îngemănarea dintre mitul de odinioară și contemporaneitate. Spectacolul începe cu cântec și dans (coregrafia și mișcarea scenică: Raul Hotcaș), trioul compus din menajeră (Adela Lazăr), maseuză (Anda Tămășanu) și manichiuristă (Giorgiana Coman) funcționând drept substitut al corului antic. Personajele evită să se privească în ochi, întrețin relații fie convenționale, fie tensionate, așa cum e aceea dintre Amelia, femeie încă tânără, frumoasă, foarte bine jucată de Alina Leonte (reacții și sentimente controlate, dictate de supremația codurilor, toate aruncate în aer de decizia sinuciderii) și fiul acesteia, James. Încă un rol în care foarte tânărul actor Tudor Manea dă deplină satisfacție. El are și forță, și sensibilitate, joacă revolte și vulnerabilități. Își construiește personajul, noian de contradicții, insistând pe ciocnirea dintre cruzime și tandrețe. Carina Bunea o aduce pe scenă pe Laela. Trofeu de război, prizonieră-amantă, venită dintr-o altă civilizație dominată de cu totul alte reguli vizând conviețuirea matrimonială. Dacă lui Eugen Neag îi revine misiunea de a portretiza un Richard și naiv, și îndrăgostit până peste cap de Amelia, Ciprian Ciuciu îl joacă inteligent, cu eleganță stranie, studiată pe politicianul ipocrit, ale cărui interese determină transformarea albului în negru. În fine, Alin Stanciu, în rolul Generalului, are și valorifică șansa unui personaj tragic, oricum cu totul altfel decât cele jucate până în acest moment al carierei sale. Nu, nu i se mai cere să joace băieți simpatici, juni primi, ci maturi supuși la grea încercare, –

Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro

Cronica de teatru: Cruzime și tandrețe. Regia Andrei Dinu

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”