Cum a ajuns o tartă portugheză cu ou să fie celebră în toată lumea – Un drum de 300 de ani care a început la mănăstire

​O mică tartă aurie cu cremă a devenit cunoscută în multe locuri din lume și a avut o ascensiune rapidă în ultimii 10 ani. A început să fie preparată la mănăstiri în Portugalia, acum aproape trei secole, când a existat un surplus de gălbenușuri de ou. De ce a avut succes „pastel de nata”, unde se găsește și cum o poți prepara acasă?

Portugalia, bucătăria sa și un pic de istorie

În perioada medievală, portughezii consumau pâine de grâu și de secară, pește, carne de vânat, cereale, legume, fructe, miere, ulei de măsline și vin.

Portugalia are o bucătărie care a preluat multe din colonii, după ce navigatorii au ajuns în diverse teritorii îndepărtate, începând cu secolul XV.

Din Asia de Sud-Est au fost aduse mirodeniile și orezul, din Orient a venit ceaiul, din Americi a venit porumbul, iar din Angola, ardeiul iute piri – piri. Este plin de fructe de mare, iar cel mai faimos preparat portughez este „bacalhau”: cod sărat și uscat.

Portughezilor le plac mult dulciurile, iar tradiția a pornit din perioada medievală, când arabii au adus trestia de zahăr, alunele și fructele în alimentația din peninsula Iberică. Tot de la arabi se crede că a pornit tradiția ca multe dulciuri să aibă culoarea aurie (datorită gălbenușurilor de ou).

Ingredientele de bază sunt zahărul, gălbenușurile, alunele, scorțișoara, portocalele și lămâile, combinate într-o mulțime de plăcinte, tarte, torturi, pateuri și prăjituri.

Crema de ou este prezentă în numeroase tipuri de umpluturi și gălbenușurile sunt uneori glazurate.

Cum s-a născut pastel de nata

Acum trei – patru secole, în mănăstirile catolice din jurul Lisabonei se foloseau multe albușuri de ou – pentru apretarea țesăturilor, pentru limpezirea vinului de Porto și pentru azima folosită la împărtășanie – dar urmarea era că rămâneau foarte multe gălbenușuri.

Călugărițele au găsit însă o soluție și, cum zahărul devenise disponibil, fiindcă era adus din Caraibe după secolul XVII, au început să facă mici tarte cu gălbenușuri de ou. S-au născut dulciuri cu nume precum „ovos moles”, „queijadas” și „pastéis de nata” (la singular pastel de nata), iar „nata” înseamnă cremă.

Pastel de nata este un desert specific portughez cu foitaj și cremă de smântână cu gălbenușuri de ou și coajă de lămâie, vanilie și, uneori, se pune scorțișoară deasupra.

Se pare că aceste tarte au fost create de călugărițele de la Mosteiro dos Jerónimos (Mănăstirea Ieronimilor), una dintre cele mai cunoscute mănăstiri din Lisabona, undeva în secolul XVII-XVIII și a rămas legenda cum că acolo a fost inventată rețeta originală a acestei tarte cu ou.

În primul sfert al secolului XIX călugărițele vindeau aceste tarte către o fabrică de rafinare a zahărului, pentru a strânge bani pentru mănăstire. După 1820 multe dintre mănăstirile din Portugalia au fost forțate să se închidă și acest lucru s-a întâmplat la 1834 și cu cea unde au fost produse tartele.

Călugării ar fi vândut rețeta către fabrica de zahăr unde livraseră tartele, iar cei de la fabrică au intuit că ar fi o afacere bună dacă vor prepara micile dulciuri și le vor vinde. Numele directorului fabricii de zahăr era Domingos Rafael Alves.

În 1837 a fost deschisă Fábrica de Pastéis de Belém, o patiserie care funcționează și în prezent Este un loc cunoscut pentru fanii acestor mici tarte cu ou și este la doar câteva minute de mers de mănăstirea unde acest desert ar fi fost inventat. Cei de la patiserie spun că rețeta originală este secretă.

Tarta cu ou și marele salt către lume

Până acum 10 ani tarta „pastel de nata” nu era cunoscută în afara Portugaliei decât în zonele unde locuia diaspora sau unde lusitanii au avut colonii.

În ianuarie 2012, ministrul economiei din Portugalia declara că „pastel de nata” este o emblemă a țării și merită să devină un produs faimos la export, un produs care să fie pe loc recunoscut de aproape oricine, cum sunt hamburgerii și gogoșile („donuts”).

Ministrul Alvaro Santos Pereira pleda acum 11 ani pentru „internaționalizarea” diverselor produse portugheze care ar putea ajunge să aibă succes în lume. După 2015, desertul cu cremă de ou a devenit celebru în tot mai multe locuri de pe mapamond, iar asta s-a întâmplat și fiindcă guvernul portughez a susținut financiar expansiunea acestui produs.

Spre exemplu, Portugalia a plătit pentru un festival la Londra și a ajutat business-uri portugheze care au vrut să deschidă în diverse țări patiserii unde să vândă deserturi tradiționale portugheze.

De ce a avut așa succes micuța tartă aurie? Dincolo de promovare, tarta este foarte bună la gust, dacă este proaspătă și este bine preparată. Succesul s-a potrivit pe un trend spre deserturi mai de calitate, pe care să le poți mânca „pe fugă”, dar care să arate bine. Este genul de desert care se poate mânca din doar două-trei guri.

A contat și faptul că a fost tot mai mare numărul de turiști care au ajuns în Lisabona și au gustat savuroasele tarte, aflând astfel despre ele. Unii le-au căutat apoi și în țările de unde au venit și tot mai mulți au aflat despre ele. Unii aleg să pună scorțișoară pe tartă, alții aleg să o mănânce foarte caldă.

După 2017 au ajuns în supermarket-uri din mai multe zone ale Europei, inclusiv în România, de acum câțiva ani. Nu au gustul celor proaspete din Lisabona, unde la o patiserie simplă o tartă costă cam 1,2-1,5 euro, iar la o cafenea mai de fițe poate trece de 4 euro. Se găsesc și la noi la unele patiserii și cofetării, la prețuri ce pornesc de la 5-6 lei (dar pot ajunge și la 10 lei).

Se poate prepara și acasă, iar una dintre rețetele mai complexe, dar mai gustoase, o puteți citi aici, pe blogul-ul lui Adi Hădean, fiind semnată de Aura Crăciun. Se face un aluat care cere multă făină pentru a putea fi modelat fără să se lipească, sunt mai multe etape și trebuie preparat și un sirop din zahăr, apă, și scorțișoară.

Crema se face cu trei gălbenușuri, 10 grame de făină, 100 de mililitri de lapte, 100 de grame de zahăr tos, o linguriță de scorțișoară, 80 ml de apă și jumătate de linguriță de vanilie. Crema trebuie să fie subțire, lichidă. În cuptor, unde se ține 10 minute la 290 de grade, va căpăta consistența necesară.

Despre pașii detaliați pentru a face pastel de nata și despre diversele ingrediente puteți citi pe allrecipes.com, unul dintre site-urile celebre pentru diversitatea de rețete prezentate detaliat.

Se pot prepara și cu rețete ceva mai simple, unde aluatul nu este preparat în casă, ci se folosește foitaj congelat cumpărat din supermarket. Un exemplu de rețetă puteți citi aici.

Sursa foto: Dreamstime.com