Cum afectează regimul investițiilor străine directe investitorii români?

Intrată în vigoare în 2022, Ordonanța de Urgență 46/2022 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/452 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investiţiilor străine directe în Uniune („OUG 46/2022”) a introdus un regim de monitorizare și autorizare a investițiilor străine directe, extinzând în mod semnificativ sfera tranzacțiilor și proiectelor noi care trebuie să treacă prin procesul aprobării Comisiei de examinare a investițiilor străine directe („CEISD”). Luând în considerare impactul său asupra investițiilor locale, investitorii români ridică numeroase întrebări cu privire la sfera de aplicare a OUG 46/2022.

CONTEXTUL APARIȚIEI OUG 46/2022

OUG 46/2022 a fost adoptată pentru a alinia România la tendințele europene privind controlul investițiilor străine directe. Uniunea Europeană a implementat, începând cu 2019, un cadru comun pentru examinarea investițiilor străine, respectiv Regulamentul (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune, subliniind importanța protejării unor sectoare sensibile precum energia, telecomunicațiile, infrastructura critică sau sănătatea publică. România a integrat acest cadru prin OUG 46/2022, extinzând însă aplicarea și la investițiile europene, deci inclusiv și la cele locale ale investitorilor români, o măsură mult mai riguroasă decât în legislația europeană, unde astfel de reglementări vizează, în principal, investitorii din afara Uniunii Europene.

EXTINDEREA REGLEMENTĂRII ASUPRA INVESTIȚIILOR ROMÂNEȘTI

Un aspect important care a generat incertitudini pentru antreprenorii români este extinderea aplicării OUG 46/2022 și asupra sferei investițiilor noi realizate de investitorii români. În majoritatea țărilor membre UE care au implementat un mecanism de control al investițiilor străine, mecanismul a fost destinat exclusiv investitorilor din afara granițelor UE, pentru a preveni potențiale riscuri de securitate legate de influența externă. Prin contrast cu norma generală aplicabilă în alte țări membre UE, OUG 46/2022 introduce necesitatea aprobării și investițiilor noi realizate de persoane fizice sau juridice românești.

În cele ce urmează, amintim condițiile pentru ca investițiile realizate în România, atât de investitori străini, membri UE sau non-UE, cât și de investitori români, să fie supuse autorizării de către CEISD și anume:

•          investițiile să aibă ca obiect domeniile de activitate prevăzute la articolul 2 din Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr. 73/2012, respectiv securitatea cetățeanului și a colectivităților; securitatea frontierelor; securitatea energetică; securitatea transporturilor; securitatea sistemelor de aprovizionare cu resurse vitale; securitatea infrastructurii critice; securitatea sistemelor informatice și a celor de comunicații; securitatea activității financiare, fiscale, bancare și de asigurări; securitatea producerii și circulației armamentului, munițiilor, explozibilor și substanțelor toxice; securitatea industrială; protecția împotriva dezastrelor; protecția agriculturii și mediului înconjurător; protecția operațiunilor de privatizare a întreprinderilor cu capital de stat sau a managementului acestora și

•           valoarea investițiilor să depășească pragul de 2.000.000 EUR.

În plus, prin excepție, chiar și investițiile care nu depășesc pragul de 2.000.000 EUR pot fi supuse examinării și avizării CEISD, dacă prin natura sau efectele lor potențiale, raportat la criterii precum (i) exercitarea controlului direct sau indirect asupra investitorului de către guvernul, organismele de stat sau forțele armate a unei țări terțe, (ii) implicarea investitorului străin în activități ce afectează securitatea sau ordinea publică într-un stat membru UE sau (iii) existența un risc serios ca investitorul străin să desfășoare activități ilegale sau infracționale, pot avea un impact asupra securității sau ordinii publice sau prezintă riscuri la adresa acestora.

În lipsa unor instrucțiuni emise de Consiliul Concurenței cu privire la metodologia de calcul a valorii investiției, în special în contextul investițiilor noi, se poate presupune că valoarea acestora va fi asociată în mod direct cu cifra de afaceri generată prin activitatea economică desfășurată în urma realizării investiției respective. Insa, lipsa unor îndrumări privind metodologia de calcul a valorii investiției poate conduce la modalității variate de calcul a pragului de 2.000.000 EUR. Acest fapt ar putea crea un grad de incertitudine pentru investitori și ar putea afecta deciziile acestora privind alocarea resurselor pentru potențialul proiect. Într-un astfel de context, ar fi recomandabil ca autoritățile să emită linii directoare care să includă criterii clare de calcul al valorii investiției.

LIPSA CLARITĂȚII PRIVIND „INVESTIȚIILE NOI”

Unul dintre cele mai importante aspecte ale OUG 46/2022 este faptul că noțiunea de „investiție nouă” nu este clar definită în textul legislativ. În lipsa unei delimitări clare, acest termen poate include o multitudine de operațiuni, acestea nefiind limitate doar la cele definite de art. 2, lit. c) din OUG 46/2022.

În lipsa unor linii directoare explicite privind sfera și aplicabilitatea noțiunii de „investiție nouă”, prudența investitorilor, ce poate consta în supunerea spre aprobarea CEISD a unor proiecte ce nu ar fi fost inițial vizate prin OUG 46/2022, poate conduce la întârzieri în implementarea unor inițiative care altfel ar aduce beneficii semnificative economiei României, fapt ce devine o barieră în sine, acest fenomen având potențialul de a încetini dinamica economică locală și națională.

Pentru a stimula un climat investițional favorabil și a reduce barierele operaționale, vedem oportună emiterea unor instrucțiuni clare și predictibile cu privire la aplicabilitatea OUG 46/2022 în ceea ce privește noțiunea de „investiție nouă”. Acestea ar trebui să definească explicit ce tipuri de tranzacții și proiecte intră sub incidența conceptului de „investiție nouă” și să ofere investitorilor un cadru legislativ mai clar.

IMPACTUL ASUPRA CONCESIUNILOR ȘI PROCEDURILOR DE LICITAȚII PUBLICE

Luând în considerare sfera extinsă de operațiuni care se pot circumscrie noțiunii de „investiție nouă”, așa cum am arătat mai sus, credem că și procedurile de concesiune și licitație publică, respectiv proiectele ce se țintesc prin acestea, pot intra în sfera „investițiilor noi”, având în vedere și faptul că, în foarte multe cazuri, achizițiile publice se realizează în domeniile prevăzute la articolul 2 din Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr. 73/2012.

Cu toate acestea, chiar dacă aceste proceduri se pot circumscrie noțiunii de „investiție nouă”, care ar putea necesita acordul CEISD, ne punem întrebarea dacă urmărirea procedurii de notificare și aprobare de către CEISD este necesară și în cazul în care concesiunile obținute subsecvent câștigării unor licitații publice se prelungesc. Este esențial să fie clarificat dacă astfel de prelungiri, care pot fi considerate doar o continuare a unui drept dobândit, intră sau nu sub incidența obligației de notificare și aprobare de către CEISD. Clarificarea acestui aspect este importantă pentru a evita eventuale blocaje procedurale și pentru a facilita continuitatea proiectelor cu impact semnificativ în domenii cheie.

Spre exemplu, dacă o societate este deja parte a unui contract de concesiune încheiat în domeniile strategice amintite mai sus, având în vedere inexistența unei jurisprudențe sau practici suficiente care să detalieze modalitatea în care autoritățile de control în domeniu interpretează noțiunea de „investiție nouă”, o solicitare de prelungire a contractului de concesiune ar putea fi interpretată drept o investiție nouă ce ar necesita aprobarea autorităților în baza OUG 46/2022. Astfel, societățile care operează în anumite sectoare strategice riscă să se confrunte cu proceduri suplimentare de notificare și autorizare CEISD, chiar dacă nu inițiază un proiect nou, ci doar continuă o activitate existentă.

În viziunea noastră, o astfel de situație, care implică continuitatea activităților curente, pentru o perioadă adițională perioadei inițiale, fără a exista investiții noi care să fie prefigurate de societățile în cauză, nu îndeplinește criteriile generale asociate conceptului de „investiție nouă”. Cu toate acestea, în lipsa unor instrucțiuni emise de către autoritățile relevante, conceptul de „investiție nouă” se află într-o continuă etapă de clarificare la nivel instituțional.

PRECIZĂRI FINALE

Finalmente, deși OUG 46/2022 reprezintă un instrument legitim pentru protejarea intereselor naționale, provocările legate de interpretarea și aplicarea sa pot genera incertitudini pentru mediul de afaceri din România, cu efecte negative asupra dinamicii pieței de investiții locale.

Pentru a menține un climat atractiv pentru investitori, este necesară stabilirea unor linii directoare clare, care să definească cu precizie noțiunea de „investiție nouă” si modalitatea de calcul a acestora. Astfel de instrucțiuni ar oferi un cadru predictibil și transparent societăților care doresc să investească în România în domeniile considerate sensibile din perspectiva securității naționale.

Până la emiterea unor clarificări din partea autorităților, recomandăm societăților care intenționează demararea unor investiții noi să inițieze consultări cu autoritățile relevante din perspectiva necesitații obținerii avizului CEISD, pentru a reduce riscul interpretărilor eronate și al unei potențiale sancționări.

Articol susținut de Danilescu Hulub & Partners LLP