Cum ajung în România gaze rusești cu altă etichetă / Paradoxal, la vară gazele vor fi mai scumpe decât în această iarnă

România nu și-a diversificat cu adevărat importurile de gaze și continuă să importe gaze rusești care anterior au fost plimbate prin alte țări, precum Turcia sau Azerbaidjan, spune Aura Săbăduș, senior analist la compania de consultanță ICIS Londra.

„Ce se întâmplă acum în România? Fără îndoială mulți dintre voi urmăresc importul de gaze care vine din Turcia. Sigur, aceste gaze care intră în Bulgaria sunt gaze rusești care vin prin Turkstream (conducta care aduce gaze din Rusia în Turcia pe mare – n.r.). Volumul acestor gaze care au intrat în Bulgaria a crescut și, bineînțeles, acestea ajung și în România”, a afirmat Săbăduș, la „Forumul Gazelor” organizat de Financial Intelligence.

Situația este valabilă, de fapt, în întreaga Europă, iar faptul că gazele rusești continuă să vină cu altă etichetă este unul dintre principalele riscuri pentru anul viitor.

„Importul crescut de gaze rusești, vândut sub oricare dintre etichete, că vin ele din Yamal, Azerbaidjan, Turkmenistan, molecula este tot rusească și nu va diversifica piețele europene. Și gazele care intră în România în mare parte sunt probabil de această sorginte”, a subliniat experta.

O parte din aceste gaze se duc mai departe din România către Republica Moldova și este posibil să ajungă chiar și în Ucraina.

Datele Transgaz consultate de HotNews.ro arătau că, miercuri, 13 noiembrie, România a importat 4,8 milioane de metri cubi dinspre Bulgaria. În același timp, a exportat 7,7 milioane mc., din care 2,6 milioane spre Republica Moldova și 5,1 milioane de metri cubi spre Ungaria. Consumul național a fost de 43,1 milioane de metri cubi.

România are contracte de import al gazelor din Azerbaidjan (semnat de Romgaz) și din Turcia (OMV Petrom).

La vară, gazele vor fi mai scumpe

Anul viitor va aduce un paradox pe piața gazelor: prețurile vor fi mai mari în perioada verii decât în timpul iernii, în toată Europa, invers față de cum ar fi normal. Aceasta, deoarece în ianuarie expiră acordul de tranzit al gazelor din Rusia prin Ucraina, iar oferta de gaze și stocurile vor scădea foarte mult în prima jumătate a anului 2025, a mai spus Săbăduș.

„Foarte interesantă va fi evoluția prețului gazelor pe parcursul anului viitor. În mod normal, iarna gazele sunt mult mai scumpe decât vara, însă observăm că acest preț s-a răsturnat și prețul de vară devine mult mai ridicat decât cel de iarnă. Mulți se așteaptă să nu mai existe tranzitul de gaze prin Ucraina și din această cauză stocurile se vor goli mult mai repede”, a susținut ea.

Un alt efect va fi creșterea cantității de gaze lichefiate din SUA, Qatar și Africa, unde au apărut în piață noi producători.

Factorii de risc pentru România în 2025

În primul rând, un factor de risc este Ucraina, nu neapărat prin faptul că nu va mai exista tranzit. În principal din cauza faptului că Ucraina în sine nu are suficiente gaze în depozite. Dacă în Ucraina va crește cererea de gaze, va trebui să intre pe piața regională din Europa să cumpere gaze. Este un factor care trebuie urmărit îndeaproape, consideră experta.

În al doilea rând, guvernul din Germania urma să elimine o taxă de tranzit, însă acum, odată cu instabilitatea politică din această țară, nu se știe ce va urma. Este posibil ca orice import care vine din vest spre est să devină mai scump, ceea ce va afecta și România.

Finalul tranzitului de gaze prin Ucraina va aduce volatilitate, mai degrabă ca impact psihologic, a adăugat Săbăduș.

De asemenea, deși vedem tranzacții care se închid pe piața spot în Moldova, Moldovagaz nu cumpără în acest moment gaze pentru ianuarie și februarie.

„Nu știm de ce, probabil se așteaptă ca tranzitul prin Ucraina să continue și să reia importurile pentru malul drept. În cazul în care nu va mai continua acest tranzit și Moldova va avea nevoie de gaz pentru ianuarie și februarie, va cere creșterea importurilor din România. Iată un alt factor care trebuie urmărit”.

Un mare risc pentru România sunt și intervențiile politice pe piața de gaze și electricitate, taxarea împovărătoare și incertitudinea legislativă, a subliniat Săbăduș.