Cum aparam politica de coeziune a Uniunii Europene

În timp ce Bruxelles-ul pare un câmp de bătălie pregătit pentru marea înfruntare – revizuirea Cadrului Financiar Multianual (CFM) al Uniunii Europene (UE) 2014 – 2020 pentru a răspunde provocărilor ridicate de valul de refugiați – autoritățile române trebuie să știe clar ce obiective au, cine ne sunt aliații, care sunt riscurile şi să fie pregătite pentru negocierile care vor urma.

În această săptămână, am votat, la Strasbourg, prioritățile Parlamentului European pentru revizuirea Cadrul Financiar Multianual (CFM) al Uniunii Europene (UE) pentru perioada 2014 – 2020. Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene este, pe scurt, bugetul multianual al UE 2014 – 2020. Aceste priorități vin înaintea propunerii de revizuire a perioadei cadrului financiar pe care Comisia Europeană o va adopta până la finalul acestui an.

Buget vechi, priorități noi

Toată lumea are așteptări ridicate de la această propunere de revizuire a bugetului european, mai ales că, în prezent, operăm într-un cadru bugetar adoptat în 2013, deci înainte de valul de refugiați veniți în Europa, dar și anterior invaziei Rusiei în Ucraina. Problema majoră este că actualul buget multianual a fost construit în jurul priorității de la momentul adoptării lui, adică nevoia de revenire la creștere economică sustenabilă prin generarea de locuri de muncă, investiții în infrastructură, cercetare, inovare și prin finanțarea politicilor tradiționale ale Uniunii Europene (UE), precum coeziunea și agricultura.

Ne aflăm acum în situația în care noile priorități apărute între timp, criza refugiaților, situația din Vecinătatea estică, nu pot fi finanțate adecvat din cauză că reglementările europene plafonează alocările pentru categoriile bugetare destinate combaterii efectelor crizei refugiaților sau acțiunii externe, iar instrumentele bugetare pentru situații neprevăzute fie sunt prea rigide, fie nu sunt mobilizate suficient de des.

Soluții de revizuire: buget mai mare sau mai multă flexibilitate

În prezent, discuția despre revizuirea bugetului se poartă în jurul a două posibile soluții: alocăm mai mulți bani pentru bugetul comunitar, în special pentru stoparea fluxului de refugiați și acțiunea externă a UE, sau extindem flexibilitatea actualului buget. Această extindere s-ar putea traduce fie printr-un transfer mai ușor de resurse între capitolele bugetare, fie prin introducerea unor prevederi care să ne permită mobilizarea de resurse noi doar atunci când apar noi priorități sau dacă Uniunea se confruntă cu crize pentru care nu există resurse bugetare suficiente.

Prima soluție, deși este de dorit, fiind în permanență cerută de către Parlamentul European, are slabe șanse de reușită pentru că statele membre contributoare nete la buget nu vor să dea mai mulți bani către Uniunea Europeană. Valul de populism antieuropean din unele state occidentale îi face pe actualii lideri foarte sensibili și reticenți la propuneri de majorare a bugetului.

Soluția a doua este o mai mare flexibilitate bugetară. Însă ce înseamnă această flexibilitate și cum poate ea afecta România? Parlamentul European propune ca instrumentele speciale din buget care permit să se mobilizeze bani în plus față de cei prevăzuți să devină cu adevărat funcționale și, în același timp, să aibă o valoare mai mare.

Până în prezent, mobilizarea unor bani pentru situații neprevăzute se putea face cu condiția ca acei bani să fie compensați de la alte capitole bugetare sau din bugetele anilor următori. Acest lucru înseamnă că, practic, mobilizarea a 1 miliard de euro în anul 2017 pentru securizarea frontierelor trebuie să fie compensată fie în același an prin reduceri de la alte rubrici bugetare, fie diminuând plafoanele bugetare ale anului/anilor următori.

O altă variantă este folosirea banilor neutilizați la buget într-un an ca venit la bugetul pentru anul următor. În prezent, bugetul UE nu poate avea surplus sau deficit, deci ceea ce rămâne neutilizat într-un anumit an (sau din cauză că unele state membre au absorbit mai puține fonduri europene decât au estimat, ori din cauză că Uniunea a colectat o sumă mai mare din amenzi sau penalități) se întoarce la statele membre sau diminuează contribuția acestora în bugetul pentru anul următor. Parlamentul cere ca acești bani să rămână în buget și să poată fi folosiți pentru prioritățile UE.

Ce are de făcut România

Impresia mea este că încă nu s-a conturat la nivel național o strategie concretă privind viitoarele discuții referitoare la revizuirea bugetului. Se știe că nu dorim tăieri de fonduri, asta deși istoria recentă ne arată că nu suntem capabili să cheltuim acele fonduri europene care ni se pun la dispoziție gratuit, argument folosit împotriva noastră de cei care vor reducerea fondurilor de coeziune. (În această situație, ce putem face noi cel mai bine este să absorbim în mod eficient toate fondurile de coeziune care ne stau la dispoziție, investind în proiecte de infrastructură cu impact pozitiv pe termen lung care să ducă la creșterea competitivității României – infrastructura rutieră, cercetare, inovare etc.).

Ca vicepreședinte al Comisiei pentru bugete a Parlamentului European și raportor din partea Grupului PPE pentru bugetul UE din 2017, eu am stabilit care sunt prioritățile bugetare și, timp de mai multe luni, am avut runde de negocieri pentru a-mi impune amendamentele, care au și fost votate ca atare. Acestea vizează creșterea alocărilor financiare pentru proiectele de investiții, îmbunătățirea gestionării fondurilor menite să stopeze fluxul de refugiați către Europa, precum și alocări suplimentare pentru statele din Vecinătatea estică.

Acum este momentul ca Guvernul României să dezvolte o strategie clară de poziționare în viitoarele negocieri, care să includă prioritățile țării noastre, posibile alianțe cu alte state membre pentru atingerea acestor priorități, linii roșii (adică acele chestiuni pe care nu le vom putea accepta sub nicio formă) și, mai ales, proceduri pentru atingerea acestor obiective: ce ne dorim să obținem, cu cine stăm de vorbă, când, ce oferim la schimb. Altfel, riscăm din nou să pierdem trenul fondurilor europene, ceea ce va oferi la negocierile pentru bugetul multianual de după 2020 și mai multe argumente dușmanilor politicii de coeziune, politică de care România beneficiază din plin pentru că în baza acesteia țara noastră primește fonduri europene structurale de miliarde de euro pentru investiții interne.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Cum aparam politica de coeziune a Uniunii Europene

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”