Cum au motivat judecătorii arestarea lui Alexandru Toader. „Nicio altă măsură preventivă mai puțin restrictivă nu este suficientă în raport cu datele concrete ale cazului”
Gravitatea acuzațiilor, numărul mare de victime, caracterul repetitiv al faptelor, dar și riscul influențării anchetei sunt principalele argumente invocate de judecătorul Curții de Apel Iași care a decis arestarea lui Alexandru Toader, fiul fostului ministru al Justiției Tudorel Toader.
În motivarea deciziei de arestare, publicate de Gândul, judecătorul vorbește despre „necesitatea privării de libertate” care decurge din probele administrate până în prezent de procurori:
„pluralitatea persoanelor vătămate, persistența în timp a conduitei,
exploatarea unor vulnerabilități, depășirea refuzurilor prin acte de natură sexuală,
ascunderea sistematică a contactelor și menținerea accesului profesional care le-a înlesnit”.
„Respectarea unei interdicții ar depinde în mare parte de buna-credință a inculpatului”
Judecătorul vorbește și despre la modul în care a acționat Alexandru Toader, lector la Facultatea de Drept de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași:
„Conduita care se pare că a facilitat săvârșirea pretinselor abuzuri sexuale s-ar fi desfășurat în mare parte prin mijloace de comunicare la distanță, precum Instagram, WhatsApp și apeluri telefonice, uneori în afara orelor obișnuite, cu mesaje cu dispariție automată, ștergerea conversațiilor și evitarea martorilor.
Într-un asemenea context, respectarea unei interdicții de contact ar depinde în mare parte de buna-credință a inculpatului, iar încălcarea ei ar putea rămâne nedetectată, tocmai pentru că presupusul mod de operare urmărea să nu lase urme”.
În plus, Curtea de Apel Iași argumentează decizia de arestare și prin „teama de consecințe academice” și „reținerea inițială a unor persoane de a relata integral faptele”. Asta arată că declarațiile lor ar putea fi influențate de presiune sau de teamă, subliniază judecătorul în motivare. Magistratul precizează însă că, până în prezent, nu există probe că Alexandru Toader sau o altă persoană din anturajul său a exercitat presiuni asupra părților din dosar.
Riscul unor presiuni asupra studentelor care l-au reclamat
Judecătorul de la Iași mai spune în motivarea citată de Gândul că arrestul la domiciliu ar lăsa accesul la telefon și la rețele online, iar controlul electronic, oricare ar fi forma sa, nu poate garanta monitorizarea conținutului comunicărilor”: „În plus, inculpatul are profesii care pot facilita contacte indirecte prin terți”.
Interdicția de a mai preda studenților, decisă deja de Universitate, „ar elimina un canal de acces la studente, dar nu ar răspunde riscului de presiune asupra persoanelor care s-au adresat deja organelor judiciare”, mai spune magistratul.
Circumstanțele personale ale lui Alexandru Toader, invocate și de tatăl său pe Facebook, rspectiv că are doi copii mici acasă, nu sunt motive pentru a se lua o măsură mai blândă, mai apreciază instanța. Mai mult, insistă judecătorul, circumstanțele personale „nu au împiedicat repetarea conduitei descrise de probe, iar poziția profesională a fost chiar resursa folosită în relațiile cu studentele”.
„Măsura arestării preventive este proporțională cu gradul de pericol și cu scopul urmărit. Gravitatea concretă a acuzațiilor, numărul persoanelor vătămate și caracterul sistematic al modului de operare justifică o intervenție de natură să oprească efectiv riscul de repetare și de influențare”, se mai arată în motivarea Curții de Apel Iași.
„Balanța dintre dreptul la libertate și interesul de a proteja persoanele vătămate și ordinea publică înclină, în această etapă, în favoarea celui din urmă”, mai scrie în motivare judecătoarea Alexandra-Cristina Cojocaru Roșu, cea care a decis arestarea lui Alexandru Toader.
Decizia de arestare preventivă, luată în 24 octombrie, a fost atacată de Alexandru Toader, iar contestația se va judeca marți, 3 noiembrie, la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Acuzațiile aduse lui Alexandru Toader
Alexandru Toader a fost pus sub acuzare de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași pentru viol, agresiune sexuală și folosirea funcției în scop sexual. În dosar sunt șapte persoane vătămate. Ancheta penală a fost declanșată în noiembrie 2025 în urma unei investigații a jurnaliștilor de la Reporter de Iași.
Alexandru Toader este acuzat de procurori că a început să abuzeze sexual studente la un an după ce a devenit lector în cadrul Facultății de Drept al Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași.
În referatul în care cer arestarea preventivă, înaintat Curții de Apel Iași, procurorii descriu tiparul după care acționa.
Primul viol de care este acuzat Alexandru Toader a avut loc în 8 noiembrie 2022. O studentă de 21 de ani acuză că a fost chemată la cabinetul notarial al acestuia. O săptămână mai târziu, tânăra a fost chemată în biroul de la facultate, unde acuză că a fost din nou violată. După o altă săptămână, ea a renunțat la Facultate, spun procurorii.
La audieri, când i s-a adus la cunoștință calitatea de inculpat, Alexandru Toader nu s-a prevalat de dreptul la tăcere.
Rectorul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Liviu George Maha, a anunţat luni, într-un dialog cu HotNews, că Alexandru Toader va avea interdicție să predea în instituție chiar dacă măsura arestării preventive va fi ridicată. Nici tatăl și avocatul său, fostul ministru Tudorel Toader, și avocata Andreea Urda nu vor mai preda studenților de licență și masterat de la Iași.