Cum le vinde Viktor Orban ungurilor iluzia ca a rezolvat importul de gaze din Romania
Ungaria va semna in curand un acord care ii va permite sa importe anual 4 miliarde de metri cubi de gaze naturale din Romania, pentru urmatorii 15 ani, a anuntat la sfarsitul saptamanii trecute premierul ungar Viktor Orban. La ce se refera Viktor Orban, premierul aflat in campanie electorala si care proclama sfarsitul dependentei de gazele rusesti? E vorba, de fapt, despre un acord privind utilizarea viitorului gazoduct BRUA, care nu garanteaza insa intreaga cantitate de 4 miliarde metri cubi de gaze va fi exportata in Ungaria. Odata ce Romania va fi legata de piata vest-europeana via Ungaria – Austria, gazele romanesti vor fi cumparate de consumatorul care va oferi cele mai bune conditii.
Potrivit unor informatii oferite de Transgaz, la solicitarea HotNews.ro, a avut loc o prima runda de licitatie, incheiata cu succes, pentru rezervarea unei capacitati de transport al gazelor de aproximativ 3,73 miliarde mc gaze/an, prin conducta BRUA, pentru perioada 2022-2037. Inca 10% din capacitate ar urma sa fie oferite ulterior.
Trebuie precizat ca licitatiile au fost organizate in perioada decembrie 2017-ianuarie 2018 de companiile de transport al gazelor din Romania si Ungaria (Transgaz si FGSZ) atat pe sensul de export, cat si pe cel de import.
Orban a mai spus ca trei companii din Ungaria au castigat o licitatie in acest sens in Romania. Acesta nu a precizat despre ce companii e vorba.
HotNews.ro a solicitat Transgaz, compania din Romania implicata in licitatie, sa precizeze care sunt companiile castigatoare, atat pentru rezervarea capacitatii de transport pe directia Romania- Ungaria, cat si pe directia Ungaria Romania. Transgaz sustine ca sunt informatii confidentiale. „Conform manualului procedurii de Sezon Deschis (n.red. licitatia), orice date, informatii sau notificari intocmite si transmise de catre Solicitanti si Ofertanti in contextul Procedurii de Sezon Deschis Angajant sunt considerate a fi confidentiale si vor fi utilizate exclusiv in procesul de evaluare din cadrul Procedurii de Sezon Deschis Angajant si nu vor fi divulgate nici unei terte parti fara consimtamantul scris al Solicitantului/Ofertantului relevant”, a transmis Transgaz.
„In foarte scurt timp vom semna un acord, care ne va permite pentru urmatorii 15 ani sa importam peste 4 miliarde de metri cubi de gaze din Romania”, a afirmat Orban. Aceasta cantitate ar insemna aproape jumatate din consumul Ungariei pe un an.
Insa, procedura de licitatie nu este inca finalizata, desfasurandu-se doar o runda. Castigatorii licitatiei pot sa-si exercite dreptul de retragere pana la data de 14 decembrie 2018. Daca nu se retrag castigatorii, procedura se finalizeaza cu succes, iar contractele incheiate in urma primei runde de licitatie raman aplicabile. In cazul in care unul sau mai multi din castigatorii primei runde isi exercita dreptul de retragere si prin aceasta testul economic devine negativ, Transgaz si FGSZ vor organiza o noua runda de licitatie care se va finaliza cu un nou test economic. Daca testul economic este pozitiv, procedura se finalizeaza prin incheierea contractelor de capacitate cu castigatorii acestei runde. In schimb, daca noul test economic este negativ, procesul se incheie fara alocare de capacitate iar contractele semnate initial se anuleaza.
Pe de alta parte, este adevarat ca prima runda s-a incheiat cu succes, fiind supra-subscriere pentru fiecare an gazier. Potrivit unui raport facut public pe site-ul Transgaz, pe directia Romania- Ungaria procentul de rezervare a capacitatii este intre 339% si 531%. Pe directia Ungaria- Romania, procentul de rezervare este putin peste 100% in primii opt ani si 68% in urmatorii sapte ani. Astfel, dupa prima runda, testele economice au fost trecute cu succes.
- Cum vrea Ungaria sa devina hub regional cu gaze rusesti si romanesti
„HUB-ul este in primul rand un spatiu de intalnire al cererii si ofertei si doar in mod ideal intalnirea mai multor fluxuri fizice de gaze, prin infrastructura aferenta. HUB-ul gazelor este locul in care se fac tranzactii in mod liber, transparent si concurential, se fac speculatii licite, este locul unde trebuie sa functioneze efectiv o piata. Dar o piata pe langa mecanisme specifice are nevoie de: incredere din partea celor care activeaza (furnizori, traderi etc.), un numar suficient de mare de traderi de calibru (cu resurse financiare importante) pentru a elimina posibilitatea influentarii de orice fel a pietei, fluxuri de gaze importante si un mediu predictibil”, explica Dumitru Chisalita, expert in domeniul gazelor.
Multi ani, autoritatile au vandut iluzia ca Romania este tara din regiune cu cel mai mare potential de a deveni hub de gaze, fiind pus accentul pe rezervele din Marea Neagra. Anul trecut, fostul ministru al energiei Toma Petcu spunea ca „Romania poate deveni un hub, un jucator important pe piata de gaze, in momentul in care gazele extrase din Marea Neagra vor intra in sistemul de distributie”. Vezi aici sursa.
Insa, in timp ce Romania discuta despre potential, Ungaria actioneaza, vizand si gazele din Marea Neagra. Primul pas a fost facut in vara anului trecut, cand a luat decizia ca BRUA (conducta Bulgaria- Romania-Ungaria-Austria) sa se opreasca pe teritoriul sau. Practic, a decis sa nu extinda conducta pana in Austria, asa cum era proiectul initial, ci sa se opreasca in Ungaria, gazele urmand sa fie redirectionate pe alte rute, catre Slovacia, Ucraina, Serbia si Croatia. Pentru Romania a fost o lovitura, deoarece conducta pana in Austria ar fi insemnat si diversificarea surselor de gaze, nu doar exportul gazelor din Marea Neagra, in conditiile in care la Viena este dezvoltat deja un hub de gaze. Un aspect important de mentionat este ca Transgaz a semnat contractul prin care a primit finantarea de 179,4 de milioane de euro de la UE pentru sectiunea romaneasca a BRUA la Budapesta, nu la Bucuresti. Ceremonia de semnare a avut loc pe 9 septembrie 2016, la Budapesta.
De retinut insa ca Ungaria s-a angajat totusi in septembrie 2017 sa continue proiectul BRUA spre Austria. Astfel, intr-o reuniune de la Bucuresti a tarilor din regiune plus Comisia Europeana, reprezentantul guvernului maghiar s-a angajat sa continue conducta BRUA pana in Austria la capacitatea maxima (4,4 miliarde metri cubi). Altfel spus, Guvernul maghiar a contrazis in septembrie 2017, intr-un document oficial, o decizie a operatorului maghiar din vara. Ramane de vazut daca presiunile Romaniei, Austriei si Comisiei Europene asupra Ungariei pentru continuarea proiectului BRUA pana in Austria vor da rezultate, sau Ungaria va continua sa sfideze Bruxelles-ul si vecinii.
Acum, Ungaria anunta cu pompa ca isi face planuri cu gazele din Marea Neagra. „Partea romana s-a angajat sa construiasca, pana in 2020, compresoarele cu ajutorul carora se vor putea livra catre Ungaria, 1,75 miliarde de metri cub de gaz anual, respectiv, ca pana in 2022 sa extinda capacitatea, astfel incat partea maghiara sa poata achizitiona 4,4 miliarde de metri cub de gaz pe an din cel extras de ExxonMobil si OMV”, a declarat saptamana trecuta ministrul ungar de externe. Imediat, ministerul roman de Externe l-a contrazis pe ministrul maghiar de Externe. „Conform reglementarilor europene nu poate fi vorba despre surse de gaze sau infrastructuri cu dedicatie exclusiva pentru o anume destinatie sau o anume tara”, arata Ministerul roman de Externe intr-un comunicat de presa.
Insa, Ungaria sustine ca isi dezvolta infrastructura necesara pentru interconectari la capacitati mai mari cu tarile din jur. „Guvernul Ungariei a luat decizia de a construi sectiunea de conducta care lipseste intre punctul de distribuire a gazelor din Budapesta si localitatea Vecses din apropierea capitalei. Intrucat legatura maghiaro-slovaca va sosi la Vecses, Ungaria construieste astfel, practic, portiunea care mai lipseste din coridorul de gaze Nord-Sud, aducandu-si aportul pentru ca transportul de gaze sa aiba loc, in Europa Centrala, nu doar in directie Est-Vest, ci si in directie Nord-Sud, un aspect extrem de important din punct de vedere al securitatii nationale”, a explicat ministrul ungar de externe.
Cu Serbia exista deja interconectare, insa aceasta va fi marita in perioada urmatoare, mai ales in conditiile in care ar urma sa fie transportate gaze rusesti prin Turkish Stream. Bulgaria, Serbia si Ungaria sunt tari care au aderat la proiectul rusesc. Precizam ca Rusia si Turcia au semnat in octombrie 2016 un acord privind construirea unui conducte prin care sa fie livrate gaze rusesti catre Europa, prin Marea Neagra, ocolind Ucraina. Astfel, a inceput constructia Turkish Stream. Ministrul de externe ungar a declarat in iulie 2017 ca ar putea fi finalizata in 2019 si ca ar putea livra anual circa 8 miliarde de metri cubi catre Ungaria, prin Serbia.
De altfel, intre Ungaria si Serbia este o relatie foarte puternica. De altfel, chiar zilele trecute, a avut loc o sedinta comuna a guvernelor din cele doua tari, ocazie cu care premierul ungar Viktor Orban i-a transmis omologului sau sarb, Ana Brnabic, ca Ungaria va importa 4 miliarde de metri cubi de gaze anual din Romania, iar monopolul rusesc va inceta.
Vezi atasata harta cu interconectarile Ungariei
INTERVIURILE HotNews.ro