Cum profită Rusia de sentimentele neoimperialiste și naționaliste din România și Ungaria – Institutul pentru Studiul Războiului
Rusia profită de revendicările tot mai vocale ale mișcărilor naționaliste europene de extremă dreapta asupra teritoriului ucrainean, apreciază analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului, referindu-se la recentele declarații făcute de lideri politici din România și Ungaria.
Rusia pare să alimenteze și să profite de sentimentele neoimperialiste și naționaliste din Europa pentru a crea o prăpastie între Ucraina și vecinii săi occidentali, notează ISW.
Mișcările de extremă dreapta din Ungaria și România au stârnit îngrijorare săptămâna trecută, după ce liderii partidelor din aceste țări au revendicat părți din teritoriul ucrainean.
Institutul pentru Studiul Războiului a remarcat declarațiile făcute de Claudiu Târziu, pe 24 ianuarie, la Iași.
Atunci, președintele Consiliului Naţional de Conducere al AUR a vorbit despre unirea României cu Republica Moldova, dar și cu teritorii aflate acum în Ucraina.
Declarații similare au fost făcute de liderul ungar de extremă dreapta Laszlo Toroczkai, care a declarat că Ungaria ar trebui să revendice regiunea Transcarpatia dacă Ucraina pierde războiul cu Rusia.
Regiunea Transcarpatia este cea mai sud-vestică regiune din Ucraina și are minorități etnice maghiare și românești semnificative, potrivit The Kyiv Independent.
Regiunea istorică Bucovina de Nord face parte din regiunea ucraineană de astăzi Cernăuți, în timp ce Basarabia acoperă Moldova și părți din regiunile Cernăuți și Odesa.
Sursele rusești amplifică mesajele din România și Ungaria
Sursele rusești au amplificat ambele declarații, a precizat ISW, reluând apelul Rusiei pentru o „împărțire a Ucrainei” făcut înainte de începerea războiului la 22 februarie 2022.
Președintele rus Vladimir Putin a invocat, de asemenea, în mod explicit diferitele revendicări teritoriale pe care le-au făcut mișcările iredentiste din țările vecine Ucrainei.
Președintele rus Vladimir Putin și alți înalți oficiali ruși au reaprins această narațiune în decembrie 2023, susținând că Ucraina are „dispute teritoriale” istorice cu Polonia, România și Ungaria, dar că și-ar putea menține „suveranitatea” dacă întreaga țară ar fi compusă din granițele regiunii Lviv.
Oficialii ruși au încercat să încurajeze Polonia să încerce să revendice vestul Ucrainei, fost teritoriu polonez, dar astfel de sentimente nu au câștigat o implicare semnificativă și nici nu sunt susținute de vreun partid politic important din Polonia.
Cadrul ultranaționalist rusesc al conceptului „Lumea rusă” (Russkiy Mir) pare să fi câștigat aderență în rândul facțiunilor naționaliste europene, aplicat la propriile ideologii naționaliste, iar actorii spațiului informațional rusesc caută probabil să profite de această înclinație ideologică pentru a crea o prăpastie între Ucraina și vecinii săi europeni, conchide ISW.
Un lider de extremă dreapta din Ungaria vrea Transcarpatia
László Toroczkai, președintele și liderul grupului parlamentar al partidului de extrema dreaptă Mi Hazánk (Mișcarea Patriei Mamă) din Ungaria a avut duminică, la congresul anual al formațiunii, un discurs anti-UE și globalizare.
Acesta a susținut că Ucraina a fost cumpărată de cel mai mare fond de investiții din lume și a spus că – dacă aceasta va pierde războiul – țara sa va avea pretenția să primească regiunea Transcarpatia, potrivit Index.hu.
Fostul director al Serviciului Român de Informații Eduard Hellvig l-a acuzat pe senatorul AUR Claudiu Târziu că „se joacă cinic cu o temă fierbinte” după discursul susținut la Iași, de Ziua Unirii, când a spus că România „trebuie reîntregită” cu Basarabia, dar și cu teritorii aflate acum în Ucraina.
Fostul șef al SRI a spus că liderul AUR nu poate fi catalogat drept „idiot util” și că își alege special astfel de teme cu potențial incendiar, care sunt folosite și de politicieni de extremă-dreapta din Ungaria și, mai ales, care „îi convin cel mai mult lui Vladimir Putin”.
Claudiu Târziu va fi candidat al AUR la alegerile europarlamentare
„Există însă o trompetă improbabilă care este totuși în armonie cu dl Târziu. László Torocskai, omologul său de la Budapesta, care, coincidență, la 24 de ore după, declară că Ungaria trebuie să recupereze teritorii de la Ucraina”, a spus Hellvig.
Declarațiile lui Hellvig au venit după ce Târziu a susținut la Iași, pe 24 ianuarie, unirea României cu Republica Moldova, dar și cu teritorii ucrainene.
- „Nu vom fi suverani cu adevărat decât după ce vom reîntregi statul român în granițele lui firești. Basarabia trebuie să vină acasă. Bucovina de nord nu poate fi uitată, sudul Basarabiei, ținutul Herța, Transcarpatia, tot ce a fost și este al națiunii române trebuie să se întoarcă în granițele statului.
- Acesta e idealul pe care nu avem voie să îl uităm. Moldova e ciuntită. Moldova lui Ștefan trebuie să fie acasă, în România”, a susținut liderul AUR, reluând astfel o temă folosită de senatoarea Diana Șoșoacă, care a și inițiat un proiect de lege, respins de Parlament, prin care cerea anexarea unor teritorii din Ucraina.
În replică, senatorul AUR a spus că „au sărit ca arși toți securiștii și lingătorii de blide din regimul Băsescu”.
- „A sărit ca proasta din baie și un fost șef al SRI care mai bine ar sta să-și mănânce liniștit pensia specială decât să se amestece iarăși în politică, pentru că a făcut-o în mod nedemn înainte de a intra în slujba serviciului secret, a făcut-o în mod ticălos atâta vreme cât s-a aflat la conducerea acestui serviciu secret. Din pricina lui mulți oameni au suferit fără să fie vinovați pentru că a avut tot felul de interese politice pe care le-a slujit, împreună cu unii magistrați.
- (…) Declarația la care se referă privind relația cu Rusia este făcută acum doi ani. Ea se intitulează (…) „nu îmi plac dictatorii” și pornește de la argumentele pentru care eu resping politica dictatorială și sângeroasă a lui Vladimir Putin și resping politica imperialistă pe care Rusia niciodată n-a abandonat-o.
- Da, și în context spun că, sigur, pentru orice stat este de dorit să aibă relații bune cu toate statele vecine, cu toate statele din lume, dacă se poate, dar nu în orice condiții, ci în condițiile în care se sting litigiile dintre ele, în condițiile în care sunt plătite datoriile istorice. Și aici reiau datoriile istorice pe care Rusia le are față de România și care trebuie rezolvate. Întâi de toate, tezaurul, după aceea consecințele pactului Ribbentrop-Molotov și, nu în ultimul rând, conflictul din Transnistria. Spun asta în mod explicit. Ce spune Hellvig, ce reține el? Că eu vreau relații cu Rusia ca și cum aș fi spus că vreau în orice condiții și acum. (…) Nici vorbă, domnule, am spus foarte clar. (…)”, a spus Târziu.
Claudiu Târziu va fi candidat al AUR la alegerile europarlamentare, scenariu discutat de PNL și în cazul lui Hellvig, care a demisionat în vara anului trecut de la conducerea SRI, unde s-a aflat timp de opt ani.
PSD ar obţine 29,5% din voturi, PNL – 18,8%, iar AUR – 18,4%, dacă duminică ar avea loc alegeri pentru Parlamentul European, relevă marți un sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro.
Procentele sunt raportate la numărul celor care și-au exprimat preferinţa pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin sigur la vot și se modifică în cazul celor care declară că în mod singur vor merge să voteze şi care şi-au exprimat preferinţa pentru un partid din listă.
____
INTERVIURILE HotNews.ro