Cum se va desfășura procesul lui Maduro. Precedentul Noriega: Ce arată cazul dictatorului din Panama capturat de SUA acum 36 de ani tot pentru trafic de droguri

Fostul dictator militar Manuel Noriega, la fel ca Nicolas Maduro, a fost acuzat de trafic de droguri pentru că a acceptat mită de milioane de dolari de la traficanții de droguri și a transformat Panama într-o capitală a traficului internațional de cocaină. Capturat pe 3 ianuarie 1990 de americani, procesul său oferă indicii importante despre viitorul lui Nicolas Maduro, relatează publicațile americane CNN, New York Times și ABC News.

În decembrie 1989, președintele George H.W. Bush a trimis trupe americane în Panama cu scopul de a-l captura pe Manuel Noriega, care conducea militar de șase ani Panama. Noriega s-a ascuns în ambasada Vaticanului din Panama City, unde a fost în cele din urmă capturat pe 3 ianuarie 1990, dus în Statele Unite, judecat și condamnat.

Exact 36 de ani mai târziu, președintele venezuelean Nicolas Maduro a fost capturat de forțele americane după o operațiune fulger. Luni, la prima înfățișare în fața judecătorului, Madura a pledat „nevinovat” pentru toate capetele de acuzare și a acuzat că a fost „răpit” din casa sa din Caracas de către americani.

Similaritățile dintre cele două cazuri și acuzațiile aduse celor doi dictatori sud-americani ne oferă mai multe indicii despre modul cum se va desfășura procesul din New York.

Legalitatea arestării în afara teritoriului SUA

Avocații lui Maduro sunt așteptați să conteste legalitatea arestării sale, argumentând că acesta beneficiază de imunitate în fața justiției în calitate de șef suveran al unui stat străin, ceea ce reprezintă un principiu fundamental al dreptului internațional și al dreptului american. La primul termen, avocatul Barry Pollack a anunțat nu solicită eliberarea în acest moment” pe cauțiune, dar că ar putea să o facă mai târziu.

Pollack mai menționează că ar putea depune moțiuni privind rolul lui Maduro în calitate de șef al unui stat suveran și adaugă că „există întrebări cu privire la legalitatea răpirii sale militare”.

În 1990, avocații lui Noriega au lansat rapid o apărare agresivă acuzând Departamentul de Justiție că a încălcat atât dreptul internațional, cât și protecțiile procesului echitabil, invadând Panama și arestându-l în străinătate.

Maduro „probabil va ridica o serie de obiecții semnificative împotriva acuzării”, asemenea celor încercate de Noriega, a declarat Steve Vladeck, analist juridic pentru CNN și profesor la Georgetown University Law Center.

Cazul va implica „argumente constituționale și de drept internațional inedite”, care ar putea atrage avocați de renume specializați în apărarea penală, a declarat sâmbătă Elie Honig, analist juridic senior la CNN. „Am văzut foarte puține cazuri de acest gen.”

Modul în care inculpatul este adus nu influențează procesul

Argumentele lui Noriega nu au avut succes. El a fost judecat și condamnat în 1991 și a primit o pedeapsă de 40 de ani de închisoare. Un factor decisiv în eșecul apărării a fost faptul că instanțele americane „au refuzat să ia în considerare legalitatea invaziei în sine”.

„Instanțele federale au hotărât că modul în care un inculpat este adus în fața unei instanțe americane – chiar și cu forța, chiar și de pe teritoriul străin – nu anulează jurisdicția penală”, explică Clark Neily, membru al grupului de reflecție libertarian Cato Institute.

Decizii ale Curții Supreme încă din secolul al XIX-lea atestă, de asemenea, competența jurisdicțională a Statelor Unite de a urmări penal cetățeni străini, indiferent dacă prezența acestora în Statele Unite era legală sau nu.

Dacă Maduro încearcă să argumenteze că a fost adus ilegal în SUA, există jurisprudență care explică de ce inculpații pot fi în continuare judecați chiar dacă au fost aduși acolo în mod ilegal. Procurorii pot invoca o notă din 1989 a lui William Barr, atunci la Biroul de Consiliere Juridică al Departamentului de Justiție, care afirmă că un președinte are „autoritatea constituțională inerentă” de a ordona FBI să aresteze persoane în țări străine, chiar dacă acest lucru încalcă dreptul internațional.

Barr, care a devenit ulterior cazului Noriega procuror general în administrația Bush jr. și în prima administrație Trump, a respins, într-un interviu acordat duminică, criticile potrivit cărora SUA urmăreau o schimbare de regim în Venezuela în loc să aplice legile interne.

„Urmărirea și destrămarea grupării implică în mod inerent o schimbare de regim”, a declarat Barr într-un interviu acordat emisiunii „Fox News Sunday”. „Obiectivul aici nu este doar să-l prindem pe Maduro. Am pus sub acuzare o serie întreagă de locotenenți ai săi. Scopul este să curățăm locul acela de această organizație criminală.”

În calitate de procuror general în timpul primei administrații Trump, Barr a supravegheat punerea sub acuzare a lui Maduro.

Imunitatea de președinte

„Cea mai dificilă problemă pentru procurori va fi argumentul lui Maduro că are dreptul la un fel de imunitate”, a spus Vladeck, „fie pentru că era „șeful statului” Venezuelei, fie pentru că, chiar dacă nu era, toate presupusele sale crime decurg din acte oficiale efectuate cu autoritatea guvernamentală”.

În cazul Noriega, instanțele au acceptat decizia executivului potrivit căreia Noriega nu avea dreptul la imunitate și „natura clar ilegală a presupuselor acte”.

Însă, Noriega nu a deținut niciodată titlul de președinte în timpul celor șase ani în care a condus dictatorial Panama, lăsând o serie de „marionete” să ocupe această funcție. În schimb, Maduro susține că a câștigat de trei ori un mandat popular. Cu toate acestea, rezultatele alegerilor din 2024 nu sunt recunoscute de SUA și UE. Autoproclamata victorie a fost recunoscută de puține state printre care China, Rusia și Egipt.

Prima administrație Trump a închis ambasada SUA din Caracas, capitala Venezuelei, și a rupt relațiile diplomatice cu guvernul Maduro în 2019, după ce acesta a câștigat alegerile după interzicerea majorității contracandidaților. Administrația a recunoscut apoi șeful opoziției din Adunarea Națională ca lider legitim al țării. Administrația Biden a respectat în mare parte această politică.

Rămâne de văzut dacă instanțele vor reconsidera acest precedent din cauza statutului lui Maduro de președinte, deși Departamentul de Justiție s-a referit la el în actul de acuzare publicat sâmbătă ca fiind „conducătorul de facto, dar nelegitim” al Venezuelei.

Statele Unite au pus sub acuzare alți lideri străini pentru corupție și trafic de droguri, fapte pe care le-au comis în timpul mandatului. Printre cei mai notabili se numără Juan Orlando Hernández, fost președinte al Hondurasului, care a fost condamnat în 2024 pentru trafic de droguri și arme și a primit o pedeapsă de 45 de ani de închisoare. El a fost grațiat la finalul anului trecut de Donald Trump.

Ce s-a întâmplat cu Noriega

După condamnarea sa în 1992, un judecător federal a decis că fostul dictator era prizonier de război și trebuie să i se acorde anumite drepturi în închisoare, deși judecătorii nu pot repartiza persoanele în anumite penitenciare, iar capacitatea lor de a aplica astfel de hotărâri poate fi limitată.

Noriega a murit în 2017, după aproape trei decenii petrecute în închisoare, mai întâi în Statele Unite, apoi în Franța și, în final, în Panama.