Curiosul colegiu american: Cum poate fi câștigată președinția Statelor Unite, în ciuda pierderii votului popular
Donald Trump a salutat o victorie „frumoasă și importantă” după ce a învins-o pe Hillary Clinton la prezidențialele din 2016, deși a avut aproape trei milioane de voturi mai puțin decât adversara sa democrată, scrie AFP. Dar, prin atragerea câtorva state esențiale de partea sa, miliardarul republican a depășit lejer cele 270 de voturi ale marilor electori necesare pentru a-i deschide porțile Casei Albe.
Într-un context tensionat înaintea alegerilor din 3 noiembrie în care Donald Trump luptă împotriva lui Joe Biden pentru un nou mandat prezidențial, iată mai jos regulile colegiului electoral american.
Citește și:
De ce un colegiu electoral?
Sistemul datează de la Constituția din 1787, care fixează regulile alegerilor prezidențiale printr-un sugragiu universal indirect într-un singur tur.
Părinții fondatori au căutat aici un compromis între alegerea președintelui prin vot universal direct și o alegere de către Congres, considerată prea puțin democratică.
Sute de propuneri de amendamente care vizau modificarea sau suprimarea colegiului electoral au fost supuse Congresului de-a lungul anilor, dar niciunul nu a reușit. Dezbaterea a fost reaprinsă după victoria lui Donald Trump.
Cine sunt marii electori?
În total, sunt 538.
În mare majoritate aleși și responsabili locali în partidele lor, numele acestora nu apar în buletinele de vot și sunt în majoritate zdrobitoare necunoscuți marelui public.
Fiecare stat are tot atâți electori câți aleși are în Camera Reprezentanților (un număr care depinde de populație) și în Senat (doi, un număr fix pentru fiecare stat).
California are spre exemplu 55 iar Vermont, Alaska, Wyoming și Delaware au doar trei.
Constituția lasă la latitudinea statelor federale libere să decidă cum sunt desemnați marii electori.
În toate statele, cu excepția a două (Nebraska și Maine departajează proporțional), candidatul la prezidențiale care câștigă majoritatea voturilor câștigă toți marii electori (winner-take-all).
Instituție controversată
În noiembrie 2016, Donald Trump a câștigat 306 mari electori.
Indignați, milioane de americani au semnat o petiție prin care cereau marilor electori republicani să-l blocheze pe Trump. În zadar. Doar doi mari electori au dezertat, iar Trump a primit în final 304 voturi.
Tabăra republicană a denunțat o tentativă disperată a militanților democrați care refuzau să accepte înfrângerea.
Situația nu a fost însă inedită.
Cinci președinți americani, în total, au pierdut votul popular dar au câștigat alegerile. John Quincy Adams a fost primul, în 1824 împotriva lui Andrew Jackson.
Mai recent, alegerile din 2000 au generat o luptă epică în Florida între George W. Bush și democratul Al Gore. Acesta din urmă a câștigat în final aproape 500.000 de voturi în plus în țară, dar republicanul a primit 271 de voturi în colegiul electoral.
Adevăratul vot sau simplă formalitate?
Nimic în Constituție nu obligă marii electori să voteze într-un fel sau altul.
Dacă unele state îi obligă să respecte votul popular, „electorii infideli” nu riscau în marea parte, până în această vară, decât o simplă amendă.
Dar, în iulie 2020, Curtea Supremă a stabilit că marii electori „neloiali” pot fi sancționați dacă nu respectă alegerea cetățenilor.
Între 1796 și 2016, au existat 180 de voturi contrare așteptărilor în alegerile prezidențiale. Ele nu au alterat niciodată rezultatul final privind câștigătorul.
Când va avea loc votul?
Marii electori se reunesc în 14 decembrie în statele lor. Legea americană prevede că aceștia „se reunesc și își exprimă votul în prima luni după a doua miercuri din decembrie” pentru a alege președintele și vicepreședintele.
În 6 ianuarie 2021, la capătul numărătorii oficiale a voturilor, Congresul anunță solemn numele președintelui. Dar rezultatul ar trebui să fi fost cunoscut cu mult înainte.
INTERVIURILE HotNews.ro