Dacia si Palmyra au avut destine asemanatoare - Istoria unor legaturi surprinzatoare

Dacia si Palmyra au avut destine asemanatoare – Istoria unor legaturi surprinzatoare

Dacia si Palmyra, desi erau despartite de cateva mii de kilometri, au avut acum doua milenii o evolutie foarte asemanatoare, prosperand in aceeasi perioada in Imperiul Roman, pentru ca declinul sa vina 150 de ani mai tarziu. Ambele erau la marginea imperiului si ambele s-au dezvoltat puternic pe vremea imparatul Hadrian. Locuitorii Palmyrei au construit temple in Dacia, iar din unul dintre ele s-au mai pastrat inscriptii. In prezent, asemanarile au disparut fiindca vechiul oras sirian este distrus de Statul Islamic si vremurile gloriase de acum 18 secole par incredibile.

Dacia si Palmyra au evolutii aproape paralele: isi incep in aceeasi perioada ascensiunea in Imperiul Roman si ies cam in aceeasi perioada, una parasita (Dacia), iar cealalta trecuta prin „foc si sabie” (Palmyra),

Nu doar ca ele doua colonii si-au inceput aproape in acelasi timp perioadele de glorie in cadrul imperiului (dupa anul 110), ci au si decazut simultan, pe vremea imparatului Aurelian (cunoscut in istoria noastra pentru retragerea din Dacia in anul 271). Daca din provincia Dacia, armata si administratia romana s-au retras, Palmyra a fost distrusa de trupele lui Aurelian, fiind redusa la dimensiunile unui sat.

Hadrian, o perioada fasta

Exista multe in comun: stim cat de mult a influentat Traian istoria Daciei, insa acelasi imparat a influentat si Palmyra, deoarece a dus o campanie militara impotriva partilor, parteneri comerciali de traditie ai Palmyrei.

Succesorul lui Traian – imparatul Hadrian care a reorganizat si Dacia – a oferit favoruri speciale Palmyrei, in timpul sau orasul dezvoltandu-se si devenind un centru comercial prin care matasea si mirodeniile ajungeau la Roma. Existau asa-numiti printi-negustori care erau organizati in veritabile companii-comerciale si erau „mogulii” acelor vremuri.

Dacia s-a dezvoltat mult dupa anul 150, populatia ei fiind estimata a fi undeva intre 700.000 si un milion de persoane, cele mai mari orase, inclusiv Sarmizegetusa, avand peste 30.000 de locuitori. Imperiul Roman avea aproximativ 60 de milioane de locuitori, iar capitala, aproximativ 1,2 milioane.

Istoria Palmyrei, pe scurt

Alaturi de castelul cruciatilor (Krak des Chevaliers), Palmyra era cea mai importanta atractie turistica a Siriei. Supranumita „perla desertului”, Palmyra era celebra pentru fotografiile facute mai ales la rasarit sau apus, cand lumina soarelui facea ca ruinele sa para rozalii, Folosim timpul trecut din cauza ca Palmyra este in prezent ocupata de ISIS care distruge monumentele, dovada fiind ce s-a intamplat cu tmplul Baal Shamin.

Arabii au numit orasul Tadmor, fiind mentionat pentru prima oara in mileniul II i Hr. Orasul palmierilor a devenit insa celebru pe vremea romanilor care l-au inglobat in imperiu inainte de anul 20 d Hr, incepand o serie de constructii monumentale, precum templul zeului Baal (distrus recent de ISIS).

La Palmyra s-a construit masiv pe vremea imparatului Hadrian, dar si a lui Caracala, un secol mai tarziu, orasul castigand privilegii si devenind tot mai bogat, putandu-si permite sa cnstruiasca noi temple, dar si strazi monumentale si colonade. Dupa anul 260 Palmyra a avut pentru cativa ani un mic imperiu intr-o regiune situata intre doua mari puteri: romanii si partii.

Declinul e legat de curajoasa regina Zenobia si de un personaj important si in istoria teritoriilor noastre, imparatul roman Aurelian, cel care dupa anul 270 a retras armata si administratia din Dacia.

Totul a inceput in anul 267 cand Odaenathus, conducatorul Palmyrei, a murit, iar sotia lui, Zenobia, a preluat puterea, nefiind insa recunoscuta de romanii care banuiau ca a complotat ca sotul sa fie ucis. Zenobia a decis sa se opuna si a facut un lucru nebunesc: a declarat razboi Romei si a masacrat cei 600 de soldati ai garnizoanei romane.

Aurelian a reactionat rapid, a asediat Palmyra, iar Zenobia a fugit in Persia, dar a fost capturata. Palmyra nu a mai revenit la gloria de odinioara, fiind un avanpost militar pana in secolul VII cand a primit lovitura finala de la musulmani.

Legaturile daco-palmyrene

Hadrian a trimis in timpul razboiului de la frontierele Daciei, din anii 117-118 un corp de elita provenind tocmai din Palmyra, arcasi calari extrem de iscusiti si de eficienti impotriva unor populatii de stepa.

Interesant este ca si la Palmyra s-au gasit texte despre ofiterii care au fost trimisi in misiune in indepartata Dacie.

Locuitorii din Palmyra au construit cel putin doua temple in zona Sarmizegetusei. Este posibil sa fie mai multe, insa in doua cazuri au putut fi identificate atat cladirile, cat si inscriptiile.

Primul templu, cel la care se refera o mini-expozitie vernisata recent de Muzeul National de Istorie, nu mai poate fi identificat in teren. Cel de-al doilea templu este in centrul Sarmizegetusei, langa forul lui Traian si din el s-au pastrat inscriptii si o parte dintre ziduri, insa cercetarea nu este terminata.

Din randurile acestor soldati si veterani s-au format in Dacia comunitati importante de palmireni, deveniti ulterior cetateni romani. Acestora li s-au adaugat negustori bogati din Palmyra care aveau legaturi cu caravanele care circulau in Orient.

Dacia si Palmyra au avut destine asemanatoare – Istoria unor legaturi surprinzatoare

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”