Davos 2023. Schwab, președintele WEF: Vom trece printr-o perioadă dificilă care ar putea dura trei, patru, cinci ani. Azi nu mai cumperi din cea mai ieftină sursă, ci de la cea mai sigură

Vom trece printr-o perioadă foarte dificilă care ar putea dura trei, patru, cinci ani. Asta pe fondul războiului din Ucraina care, chiar dacă s-ar încheia, ar urma perioada reconstrucției țării. Ai apoi tranziția energetică, ai remodelarea lanțurilor globale de aprovizionare sau efectele post-Covid, a spus Klaus Schwab, președintele World Economic Forum cu o zi înaintea începerii Forumului Economic de la Davos.

„Dacă iei toate aceste componente, fiecare în parte înseamnă costuri, înseamnă bani. Sunt foarte optimist cu privire la tranziția energetică, pentru că asta oferă acces la energie mai ieftină. Dar pe termen scurt înseamnă și investiții, adică bani. Dacă iei războiul, evident că el presupune costuri. Dacă iei relocarea lanțurilor de aprovizionare, înseamnă costuri pentru că nu mai cumperi din cea mai ieftină sursă, ci iei de la cea mai sigură sursă, mai spune Schwab.

Olaf Scholz este singurul lider din G7 care va participa la summitul anual de la Davos

Olaf Scholz este singurul lider din G7 care va participa în această săptămână la summitul anual al Forumului Economic Mondial de la Davos, cancelarul german urmând să vorbească pe scena principală pentru a doua oară de la preluarea mandatului său, în 2021, transmite CNBC.

Nu este pentru prima dată când la summit participă puţini lideri din puternica uniune politică G7.

În ultimul deceniu, uneori doar doi sau trei au ajuns în pitoreasca staţiune montană elveţiană, iar în 2017 doar Theresa May din Marea Britanie şi-a făcut apariţia, deşi summitul l-a atras pe preşedintele chinez Xi Jinping.

Motivele lor de absenţă implică adesea probleme mai presante care sunt abordate acasă. Dar marchează un declin faţă de anii mai recenti.

Recordul a fost în 2018, când şase dintre cei şapte lideri din G7 au participat. Printre aceştia s-a aflat şi fostul lider al SUA, Donald Trump, care a participat de două ori în timpul mandatului său, spre deosebire de predecesorul său Barack Obama, care nu a participat niciodată, potrivit news.ro.

Summitul din 2023, care este o revenire la tradiţie după doi ani de perturbări pandemice, după ce a avut loc online în 2021 şi a fost organizat în mai şi nu în ianuarie în 2022, va fi totuşi plin de nume de mare profil din lumea afacerilor şi finanţelor, politicii, mass-media, mediul academic şi societatea civilă.

Desfăşurat sub sloganul ”Cooperare într-o lume fragmentată”, în perioada 16-20 ianuarie, participanţii includ pe preşedintele sud-african Cyril Ramaphosa, fostul secretar de stat al SUA Henry Kissinger, directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Tedros Ghebreyesus, secretarul general al ONU Antonio Guterres, şi actorul Idris Elba.

Scholz urmează să susţină o alocuţiune specială miercuri, la ora locală 15:45.

Predecesoara sa, Angela Merkel, a fost o prezenţă obişnuită la Davos în timpul mandatului său de 16 ani, cel mai recent contestând mentalitatea în creştere ”interesele proprii pe primul loc” a unor naţiuni, în 2019.

În timp ce omologii lui Scholz din G7 vor avea cu toţii propriile motive pentru absenţa lor, politicienii se tem în mod inevitabil să fie văzuţi ”dând mâna cu o elită financiară globală”, a declarat Ed Owen, fost consilier politic şi fondator al companiei de consultanţă The Story Network, pentru CNBC.

”Consider că sunt parţial riscuri reputaţionale, având în vedere situaţia actuală, de a vă bucura de viaţa înaltă din Davos”, a spus el.

Raportul anual privind riscurile, publicat anterior summit-ului WEF, a spus că criza costului vieţii este cea mai mare ameninţare

Această situaţie include inflaţia care creşte vertiginos în ţările din întreaga lume. Raportul anual privind riscurile, publicat anterior summit-ului WEF, a spus că criza costului vieţii este cea mai mare ameninţare la adresa lumii de astăzi, subliniind impactul crizei energetice, al deficitului de alimente şi al preţurilor mai mari asupra celor mai vulnerabili.

Politicieni precum prim-ministrul britanic Rishi Sunak au o problemă specială, a continuat Owen, având în vedere că una dintre principalele linii de atac ale Partidului Laburist de opoziţie este că este detaşat de viaţa de zi cu zi.

El şi soţia sa au o avere estimată la 730 de milioane de lire sterline (844 de milioane de dolari), potrivit The Sunday Times Rich List.

Regatul Unit va avea în continuare o prezenţă la summitul din 2023. Un purtător de cuvânt a confirmat că ministrul Afacerilor, Grant Shapps, şi secretarul pentru Comerţ, Kemi Badenoch, vor fi ambii acolo, în timp ce Sunak rămâne ”concentrat pe muncă, pentru a îndeplini priorităţile poporului britanic”.

Purtătorul de cuvânt a adăugat că guvernul consideră că este important ”să continue să construiască relaţii cu alte ţări” şi să facă auzită vocea Regatului Unit pe scena globală.

Davos a devenit din ce în ce mai mult subiect de critici, unii acuzând participanţii de elitism şi ipocrizie

În 2019, istoricul olandez Rutger Bregman i-a acuzat pe mulţi dintre colegii săi participanţi că nu au plătit o parte echitabilă a impozitelor în timp ce vorbeau despre ”participare, justiţie, egalitate şi transparenţă”.

Raportul anual privind riscurile globale al Forumului Economic Mondial de la Davos, arată că războiul Rusiei în Ucraina şi pandemia de Covid-19 au propulsat criza energetică, deficitul de alimente şi inflaţia ca fiind cele mai presante probleme globale.

”Ne uităm la ceva care pare nou, dar în acelaşi timp ciudat de familiar. Aşa că vedem o revenire a unor riscuri mai vechi în privinţa cărora simţeam că am făcut progrese bune în ceea ce priveşte rezolvarea, dar acum s-au întors pe harta riscurilor”, a declarat Carolina Klint, lider de management al riscurilor pentru Europa Continentală la Marsh, pentru CNBC.

Impactul crizei costului vieţii asupra populaţiilor vulnerabile este ”foarte greu de acceptat”, a spus Klint.

”Guvernele lucrează acum într-adevăr pentru a atenua acest impact, în acelaşi timp în care încearcă să se protejeze de inflaţia în spirală şi să depăşească sarcinile istoric ridicate ale datoriilor”, a arătat Klint.

Raportul spune că lumea trebuie să colaboreze mai eficient la atenuarea şi adaptarea la climă, în următorul deceniu, pentru a evita ”degradarea ecologică” şi încălzirea globală continuă.

Guvernele se vor confrunta cu probleme în următorii ani, deoarece provocările sociale, riscurile de mediu şi de securitate concurează pentru atenţia lor.

Cele mai des menționate riscuri pe termen de doi ani includ dezastrele naturale, confruntarea geoeconomică, erodarea coeziunii sociale, criminalitatea cibernetică pe scară largă, migraţia involuntară la scară largă şi crizele resurselor naturale, alături de schimbările climatice.

Criminalitatea cibernetică şi migraţia reprezintă, de asemenea, riscuri pe termen lung, deşi problemele legate de climă au ocupat primele patru locuri. Costul vieţii a lipsit de pe listă.

”Aş interpreta că este un pic de optimism că vom fi capabili să ieşim din acest stres în care ne aflăm în prezent, care este rezultatul unei crize agravate. Este un efect al pandemiei de Covid-19, dar şi, desigur, impactul Rusiei-Ucrainei, care a avut un efect de propagare în atât de multe domenii diferite.”, a spus Klint.

DOMNUL. SCHWAB: Nu. Cu toții suferim din cauza războiului. Vedeți anumite semne pozitive, să spunem, la orizont, așa că cel puțin am putea ajunge la un impas. Și atunci va fi un proces foarte dificil să transformăm oprirea ostilităților într-o soluție durabilă pe termen lung, pentru că am făcut o mare greșeală cu procesul de la Minsk de a pune încredere în Rusia după acțiunea de la Kremlin [mai devreme în regiunile separatiste din Ucraina. ].

WSJ: Ai spus că nu ai fost surprins că a existat o reacție împotriva unora dintre tendințele globalizării. Dar credeți că ne aflăm într-o perioadă în care resetăm în mod fundamental unele dintre precepte? Sau crezi că este o reacție trecătoare?

DOMNUL. SCHWAB: Eu o numesc reglobalizare. Lumea devine din ce în ce mai interdependentă, dar, pe de altă parte, vom avea relații mult mai mult pe bază de încredere, pentru că nu suntem capabili să creăm normele necesare, ca regulile necesare, pe care să le împărtășim. Viitorul lumii ar putea fi un fel de mozaic de coaliții care se bazează pe încredere.