De ce au fost închise rafinăriile din România în plină criză a petrolului și cât de mult au scăzut stocurile / Explicațiile Ministerului Energiei

În România există patru rafinării petroliere, cu o capacitate de rafinare de aproximativ 12 milioane de tone pe an. Criza carburanților cauzată de conflictul din Iran s-a suprapus în țara noastră cu oprirea sau reducerea simultană a capacității rafinăriilor. HotNews a cerut explicații la Ministerul Energiei. 

Piața petrolieră din România „funcționează pe baza principiilor liberei concurențe, fiecare participant având libertatea de a-și dezvolta propria strategie”, a răspuns ministerul. 

România produce anual aproximativ 2,8 milioane de tone de țiței, în timp ce importurile ajung la circa 9 milioane de tone.

Consumul anual de carburanți se situează la aproximativ 9 milioane de tone, cu motorina dominantă (circa 5,9 milioane de tone), urmată de benzină, cu aproximativ 2 milioane de tone pe an, potrivit datelor oferite de Ministerul Energiei.

În România există patru rafinării cu o capacitate de rafinare de aproximativ 12 milioane de tone/an: 

• Petrobrazi – OMV Petrom, 
• Petromidia,
• Vega – Rompetrol / KMG, 
• Petrotel-Lukoil

Cea mai mare rafinărie este Petromidia, cu o capacitate anuală de rafinare de aproape 5,8 milioane de tone, urmată de Petrobrazi cu 4,5 milioane tone. Cea mai mică rafinărie este Vega, având o capacitate de doar 300.000 tone. 

Rafinăria Lukoil, afectată de sancțiunile impuse de SUA

În ultimele luni, în special în luna martie, chiar în plină criză a carburanților provocată de conflictul din Iran și blocarea strâmtorii Ormuz, funcționarea rafinăriilor a fost afectată „de factori tehnici, dar și geopolitici”, potrivit explicațiilor oferite de Ministerul Energiei întrebat cum s-a ajuns la suprapunerea calendarului de revizii la cele mai mari rafinării din țară. 

Rafinăria Petrotel-Lukoil a fost oprită inițial pentru revizie tehnică, între octombrie și noiembrie 2025. Ulterior activitatea rafinăriei a rămas suspendată „ca efect al sancțiunilor impuse de SUA și Regatul Unit” începând din 21 noiembrie 2025.

În februarie, Ministerul Energiei a instituit supravegherea extinsă asupra companiilor controlate de grupul rusesc Lukoil în România, în contextul sancțiunilor. Este un instrument care permite Guvernului României, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), să intervină în situațiile în care sancțiunile internaționale pot avea un impact economic semnificativ asupra economiei naționale sau a unor sectoare cheie.

Rafinăria Petrotel Ploiești va putea fi repornită după ce România a primit o derogare de la Guvernul american, a anunțat miercuri ministrul Energiei, Bogdan Ivan. Unitatea de procesare a țițeiului este închisă încă de toamna trecută, după instituirea sancțiunilor americane asupra activelor internaționale ale Lukoil.

Revizie la Petromidia

Rafinăria Petromidia a intrat într-un ciclu programat de revizie în perioada 5-27 martie. Compania a dat asigurări că livrările nu au fost afectate. 

„În toată această perioadă, a continuat să îşi onoreze obligaţiile contractuale”, produsele fiind livrate din stocuri sau prin divizia de trading, a transmis Ministerul Energiei. Revizia s-a încheiat cu succes la sfârșitul lunii trecute.

„Oprirea tehnologică a fost o necesitate pentru buna funcţionare a instalaţiilor din rafinărie, ca parte a calendarului precis de activităţi, cu revizii generale efectuate la interval de 4 ani şi opriri tehnologice programate la un interval de 2 ani”, a explicat Ministerul Energiei.

La Petrobrazi, o problemă tehnică la „instalația de cracare catalitică” a impus o intervenție de aproximativ două săptămâni. Ministerul precizează că „lucrările nu au putut fi amânate din motive de siguranţă”, însă rafinăria a continuat să livreze produse, compensând prin stocuri și importuri.

Importuri suplimentare și reconfigurarea fluxurilor

Ministerul Energiei susține că a solicitat companiilor petroliere soluții pentru acoperirea consumului intern de carburanți din surse proprii sau de la furnizori care nu sunt pe lista furnizorilor sancționați la nivel internațional. Precizăm că nu sunt permise importurile din Rusia.

„Operatorii economici au asigurat continuitatea aprovizionării pieței românești cu produse petroliere prin producția internă și importuri suplimentare”, arată Ministerul Enegiei. 

Potrivit instituției, sunt în curs demersuri pentru reluarea activității la Petrotel, aflată sub sancțiunile SUA, inclusiv obținerea licenței de funcționare.

Avem stocuri doar pentru o lună și jumătate

Ministerul Energiei spune, potrivit răspunsului către HotNews, că gestionează în prezent stocuri de urgență de peste 2 milioane de tone echivalent petrol. „Aceste stocuri sunt constituite și menținute pentru potențialele situații de sincope majore în aprovizionarea cu produse petroliere”, precizează instituția.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat săptămâna trecută, la Antena 3 CNN, că România dispune în prezent de stocuri de petrol, care pot acoperi necesarul până la finalul lunii mai, ceea ce înseamnă aproximativ o lună și jumătate.

Pe 15 martie, Bogdan Ivan spunea că „putem funcționa 4 luni din stocuri”.

În caz de criză, autoritățile pot decide utilizarea acestor rezerve într-o ordine de prioritate, primele fiind stocurile deținute de operatorii economici în România, continuând cu cele deținute de companii în afara țării și apoi cu rezervele entității centrale de stocare.

Cadrul operațional este stabilit prin Planul de urgență adoptat de Guvern, care definește „aspectele generale şi operaţionale care stau la baza unui răspuns prompt şi adecvat” în cazul întreruperilor de aprovizionare, a mai explicat Ministerul Energiei.

Cât de dependentă este România de importuri

Chiar dacă este unul dintre puținii producători de petrol din Uniunea Europeană, necesarul intern de consum al României nu poate fi acoperit decât dacă sunt importate cantități mari de țiței și motorină, după cum arată datele INS transmise la solicitarea HotNews. 

Peste 77% din țițeiul procesat în România provine din import. Mai exact, în rafinăriile din România au ajuns în total, anul trecut, aproximativ 11,4 milioane de tone de țiței, potrivit INS. Din această cantitate, producția de țiței a României a reprezentat 2,5 milioane tone. 

Kazahstan este, de departe, principalul partener al României în acest domeniu, cu 5,4 milioane tone livrate, în valoare de aproape 2,48 miliarde euro. Aceasta înseamnă peste 50% din valoarea totală a importurilor de țiței.

Pe locul al doilea se află Azerbaidjan, cu 1,4 milioane tone, în valoare de aproximativ 715 milioane euro, urmat de Libia, care a furnizat aproape 800.000 de tone, pentru circa 390 milioane euro.

Pe piața carburanților, România apare cu importuri mari de motorină, potrivit cifrelor INS transmise la solicitarea HotNews. Anul trecut a importat 2,09 milioane tone de motorină standard, plătind 1,31 miliarde euro. În același timp a exportat 984 mii tone, în valoare 631,1 milioane euro.

Turcia este principalul furnizor, cu aproximativ 680.000 tone, de 423,7 milioane euro, anul trecut. Din Arabia Saudită, al doilea furnizor important, au fost aduse cantități de 280,8 milioane euro.

Criză declarată până la 30 iunie

Pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, pe 26 martie, printr-o Ordonanță de Urgență, Guvernul a declarat oficial situație de criză pe piața petrolieră pentru perioada 1 aprilie – 30 iunie 2026 și a fost instituit un pachet de măsuri pentru protejarea cetățenilor și economiei.

Perioada de aplicare a acestor soluții poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat situația de criză. 

Înainte să înceapă criza din Iran, prețul benzinei în România era 7,96 lei / litru (1,59 euro / litru), iar al motorinei, 8,27 lei / litru (1,65 euro / litru). După scumpiri repetate, prețul benzinei a depășit 9 lei / litru, iar al motorinei a sărit de 10 lei / litru. 

Guvernul Bolojan a adoptat mai multe măsuri, prin două ordonanțe de urgență. Prin ultimul act normativ, adoptat în 3 aprilie, acciza la motorină a fost redusă cu 30 de bani (6 eurocenți) pe litru de la 2,8 lei (56 eurocenți) pe litru. În condițiile aplicării TVA de 21%, impactul la pompă înseamnă o scădere de aproximativ 36 de bani (7 eurocenți) pe litru. Măsura este temporară.