De ce cad arbori în București la cea mai mică ploaie? Peisagist: „Nu sunt oameni în administrația publică care să aibă idee ce este limbajul corporal al arborilor”

Ciclonul anunțat săptămâna trecută cu multe alerte meteo a adus doar o ploaie obișnuită de toamnă în București, însă, chiar și-așa, fără nicio vijelie, 17 copaci au căzut. Un peisagist consultat de HotNews.ro spune că explicația este gospodărirea precară a domeniului public, făcută de autoritățile locale. 

„Arborii ne cad în cap fiindcă nu sunt bine îngrijiți, iar ei s-au obișnuit cu această idee, de asta ne avertizează. Copacii cad fiindcă spațiile verzi nu sunt gestionate corect și nu avem registrul verde. E mai ușor să folosești drobul de sare”, explică pesagista Diana Culescu. 

17 copaci au căzut duminică, 29 septembrie, după ploaia care nu a avut nimic deosebit pentru sezonul în care ne aflăm, potrivit datelor centralizate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov. O parte dintre ei au picat pe mașini, provocând daune.

De altfel, bucureștenii au primit și mesaj RO-Alert prin care erau sfătuiți să evite trecerea prin apropierea copacilor, a panourilor publicitare sau anumite construcții de pe care se pot desprinde elemente. 

Sistemele de irigații forțează arborii să-și țină rădăcinile spre suprafața solului, unde este apa

Dacă nu a mai fost niciun „fenomen extrem”, cum de au căzut atâția copaci? Diana Culescu, inginer peisagist și doctor în horticultură, explică cum anumite intervenții făcute fără expertiză duc la destabilizarea copacilor. 

„De exemplu, se instalează sisteme de irigații, ca să pună iarbă sub arbori. În primul rând, arborii au evoluat astfel încât sub ei să nu crească foarte multe lucruri, de asta e bine să lăsăm frunzele căzute acolo și să nu punem iarbă. Apoi, se pun irigații prin aspersiune, fiindcă așa are nevoie iarba. Prin asta forțăm arborii să-și țină rădăcinile spre suprafața solului fiindcă acolo este apa. Nu are rost să-și facă rădăcini foarte adânci dacă resursele de apă sunt la suprafața solului. Sistemul de irigații prin aspersiune ține apa în primii 30 de cm în sol. Prin aceste lucruri, noi generăm practic niște arbori periculoși. Mai este faptul că se taie rădăcinile arborilor să se introducă diverse echipamente edilitare în sol. Există soluții tehnice să nu tai rădăcinile arborilor, ci să sapi pe lângă ele, doar că la noi nu sunt folosite”, a explicat peisagista.

Semnele pe care arborii le arată, dar nimeni nu le bagă în seamă

Un alt factor care destabilizează arborii sunt toaletările prost făcute.

„Arborele toaletat cade fiindcă a avut o coroană foarte mare care hrănea o rădăcină foarte mare, ori dacă nu mai are o coroană foarte mare, rădăcina foarte mare nu își mai are rostul. Apoi, în momentul în care facem toaletare, activăm niște creșteri foarte rapide care acționează ca o velă în bătaia vântului. Practic nu are cum să nu cadă”, a explicat Diana Culescu.

Apoi, arborii găunoși stau cu anii pe domeniul public, nimeni nu îi inventariază și îi sprijină sau îi taie, mai precizează specialista. 

„Nu știm care arbori sunt găunoși fiindcă nu sunt oameni care să lucreze în administrația publică sau cu administrația publică și care să aibă idee ce este limbajul corporal al arborilor, practic o serie de semne pe care arborele ți le arată înainte cu 5-10-15 ani, acolo unde el va ceda. Și nu avem nici registrul verde, acolo ar putea să mai menționeze aceste lucruri oamenii care știu. De exemplu, la mine în stația de autobuz, sunt niște arbori cu găuri în ei de ani de zile. Este evident că la un moment dat se vor rupe dacă nu sunt ajutați, dar nimeni nu-i bagă în seamă”, a explicat Diana Culescu.

Pe de altă parte, primarii de Sector acuză că Primăria Capitalei nu dă avize de toaletare/defrișare și le ține la sertar, astfel că nu pot face aceste lucrări.

De ce se inundă unele zonele la fiecare ploaie

O altă inevitabilă urmare a averselor din Capitală sunt inundațiile. În zonele Tineretului, Piața Unirii, Pasajul Marasesti, Piata Natiunile Unite, Metalugiei și Berceni se formează în mod istoric acumulări de apă la fiecare ploaie mai mare, fiindcă sunt în vale.

Problema putea fi remediată încă de acum 30 de ani, prin construirea unor canale colectoare, despre care se vorbește de cel puțin 20 de ani la nivelul Primăriei Capitalei, explică, pentru HotNews.ro, Andrei Zaharescu, inginer de instalații și fostul Șef Serviciu Echipare Edilitară la Primăria Capitalei.

„La Tineretului, urma să se facă o întregire de colector și în momentul în care se face, nu mai sunt probleme. Este vorba despre o extindere între Șos. Olteniței și Unirii. Știu că era în proiect. La Colentina este problemă, în zona râului. Acolo nu are rost să faci un canal colector, era bine să se facă o colectare și o mică epurare spre lac sau o stație de pompare care să pompeze apa spre colector, în amonte. Mai este restanță, colectorul de la Cheile Turzii, spre Metalurgiei”, a explicat Zaharescu.

Blocurile noi, construite haotic

Specialistul vorbește și de dezvoltarea urbanistică din București sau localității vecine, care s-a făcut haotic, fără ca infrastructura edilitară necesară să fie construită.

„Nu și-au făcut bazine de retenție. Era nevoie de canale colectoare și bazine de retenție, dacă sunt suprafețe betonate în proporție mare. Aceste bazine colectau apa în timpul ploii, apoi aceasta era evacuată spre canal. De exemplu, în zonele acelea de câmp unde s-au construit blocuri, trebuia să se facă prelungire de canale colectoare, de exemplu la Băneasa – zona Vadul Moldovei, la fel și în Voluntari, în Popești-Leordeni. În aceste zone rețeaua nu a fost dimensionată corect, nici gravitațional, nici cu pompare”, a explicat inginerul Andrei Zaharescu.

O altă cauză o reprezintă canalele de scurgere care nu sunt curățate sau sunt făcute prost.

„În rest, străzile se inundă fiindcă nu sunt curățate gurile de scurgere și apa se adună. Și se mai întâmplă o anomalie, când se face o modernizare de stradă, nu se pun corect gurile de scurgere, la baza pantei drumului”, a explicat inginerul.

Un alt pericol serios pe timp de vijelii în Capitală îl reprezintă panotajul stradal. Primarii de la Sectoarele 1 și 2 au dat jos în ultimii 4 ani zeci de reclame amplasate ilegal pe domeniul public. Printre cele mai periculoase sunt prismele puse pe trotuar, dar și panourile publicitare care nu sunt bine ancorate, iar la furtună pot face victime. Avem un exemplu din 2013, când un panou publicitar din zona Unirii a căzut peste două femei.