De ce considera Tribunalul Bucuresti ca Dan Voiculescu are calitatea de senator si trebuie judecat la Inalta Curte. Vezi in text motivarea deciziei

Tribunalul Bucuresti considera ca Dan Voiculescu are calitatea de senator „deoarece calitatea de senator este rezultatul exercitării unui drept fundamental al cetăţenilor, dreptul de a alege, pe când mandatul de senator sau deputat este rezultatul unor formalităţi legale legate de exercitarea acestui mandat”. Astfel isi motiveaza Tribunalul, in esenta, decizia adoptata pe 20 decembrie 2012. Avocatii lui Dan Voiculescu au sustinut atunci ca acesta trebuie judecat mai departe la Tribunal, ca un simplu cetatean, deoarece nu a depus juramantul din motive de sanatate astfel ca n-ar fi indeplinite conditiile pentru a dobandi calitatea de senator. Dosarul de coruptie al lui Dan Voiculescu a fost repartizat la Inalta Curte la completul de judecata care l-a condamnat pe Adrian Nastase in dosarul „Trofeul Calitatii” si a primit primul termen de judecata pe 23 aprilie 2013.

Premierul Victor Ponta a declarat, luni, 7 ianuarie, intr-un interviu pentru B1TV, ca judecatorul care a trimis dosarul de la Tribunal la Inalta curte a gresit si ca ar trebui ca CSM sa analizeze aceasta decizie: „Decizia judecatorului de la tribunal a fost o decizie gresita si ar trebui ca CSM-ul, cine se ocupa, sa vada de ce a dat acea decizie. Cat timp dl Voiculescu nu e senator, se judeca la instanta obisnuita. Cand devine senator, merge la Curtea Suprema”.

Dan Voiculescu a demisionat pe 26 iunie din Senat, la scurt timp dupa condamnarea lui Adrian Nastase, cand dosarul ICA, in care este judecat pentru trafic de influenta si spalare de bani, ajunsese in faza finala. Oficial, Voiculescu a demisionat pentru ca Parlamentul i-ar fi respins o serie de amendamente privind dublarea sanctiunilor pentru evaziune fiscala, insa neoficial demisia sa a fost pusa pe seama procesului de la Inalta Curte. Pierzand calitatea de senator, Inalta Curte a pierdut competenta de judecata, dosarul fiind trimis Tribunalului, unde se judeca oamenii de rand.

Politicienii nu au voie sa inoculeze neincrederea in justitie declarand ca o hotarare este gresita sau ca magistratul ar trebui sanctionat, a declarat judecatorul Cristi Danilet intr-un interviu pentru HotNews.ro, referindu-se la declaratiile premierului Victor Ponta.„Imi amintesc declaratiile repetate ale premierului Ponta cu privire la alti lideri politici, ii critica atunci cand isi manifestau opinii cu privire la justitiei. Un ministru, cu atat mai mult premierul, nu are voie sa faca afirmatii cu privire la legalitatea unor hotarari judeatoresti ori cu privire la persoana judecatorului sau procurorului”, a explicat Danilet in interviul pentru HotNews.ro

Redam mai jos o parte din motivarea deciziei Tribunalului Bucuresti.

„Conform art.197 alin 2 Cod procedură penală, dispoziţiile relative la competenţa după materie sau după calitatea persoanei sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii. Totodată, conform art.29 din Codul de procedură penală, competenţa în prezenta cauză aparţinea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în raport de calitatea persoanei, respectiv calitatea de senator a uneia dintre persoanele trimise în judecată.

La data de 14.12.2012 a fost publicat Monitorul Oficial al României, partea I nr.848, Procesele-verbale privind rezultatul alegerilor din data de 09.12.2012 pentru Camera Deputaţilor şi Senat, proces-verbal în care la numărul curent 168 figurează inculpatul V. D. cu titulatura de candidat ales în Colegiul Uninominal nr.8 din Municipiul Bucureşti, în calitate de senator.

La data de 19.12.2012 Camerele Parlamentului au validat rezultatul alegerilor parlamentare astfel că, cel puţin începând cu această dată, inculpatul V. D. a dobândit calitatea de senator al României.

În accepţiunea Legii nr.35/2008 modificată şi completată (lege pentru organizarea alegerilor locale şi parlamentare) în articolele 53-59 se face vorbire despre noţiunea de candidaturi definitive, iar la articolul 80 legiuitorul foloseşte termenul de „atribuirea mandatelor”.

Potrivit dispoziţiilor art.70 din Constituţia României deputaţii şi senatorii „intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a camerei din care fac parte, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului”. La aliniatul 2 art.70 face distincţia dintre mandatul de parlamentar, respectiv calitatea de deputat sau senator deoarece, când face referire la pierderea calităţii de deputat sau senator nu mai vorbeşte despre mandatul de deputat sau senator.

Tribunalul consideră că aceste distincţii făcute între calitatea de senator sau deputat respectiv mandatul de senator sau deputat sunt necesare deoarece calitatea de senator este rezultatul exercitării unui drept fundamental al cetăţenilor, dreptul de a alege, pe când mandatul de senator sau deputat este rezultatul unor formalităţi legale legate de exercitarea acestui mandat.

Este incontestabil faptul că alegerile parlamentare din decembrie 2012 au fost validate de cele două camere ale Parlamentului, însă faptul că din motive obiective sau subiective inculpatul V. D. nu a depus jurământul, în opinia Tribunalului nu poate constitui un impediment în a constata că în cauză, faţă de această nouă calitate competenţa soluţionării cauzei aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Potrivit art.29 alin.1 C.p.p., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în primă instanţă infracţiunile săvârşite de senatori şi deputaţi.

Astfel, ţinând cont de textul de lege menţionat mai sus cât şi de faptul inculpatul V. D. a dobândit calitatea de senator, tribunalul constată că instanţa competentă să judece prezenta cauză este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Prin urmare, tribunalul în baza dispoziţiilor art. 42 alin.2 raportat la art.40 alin.2 şi art.29 pct.2 C.p.p. va declina competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi va trimite dosarul acestei instanţe în vederea judecării cauzei.”