De ce crește numărul litigiilor în România
George Trantea, partener în cadrul casei de avocatură Filip & Company și avocat specializat în litigii de drept public (fiscal, administrativ, protecția concurenței loiale), vorbește despre situația litigiilor în România și care sunt factorii declanșatori.
1. Ce ați mai făcut de când nu ne-am mai văzut ? A fost o perioadă în care am avut toate: și alertă și liniște și, din păcate, mai nou, război…
George Trantea: Am făcut bine, zicem noi. Încercăm să facem bine în jur. Am avut de toate, și ele se reflectă în ceea ce facem zilnic pentru că fiecare decizie socială și/ sau politică are un impact asupra avocaților care trebuie să o explice pentru a o implementa sau pentru a o ataca.
Perioada grea, economic și social, ne-a cerut și nouă sprijinul. Am adaptat modul în care interacționăm unii cu alții și cu partenerii noștri în așa fel încât să menținem un echilibru între efectele presiunilor exterioare de care aminteați și necesitățile inerente activității noastre sau a partenerilor noștri.
Deși părea că totul merge ca pe roate spre final de an, ne aflăm în mijlocul unui iureș care pentru mulți s-a dovedit a fi furtună. Economia pare a fi o cursă de Formula 1 în care cererea dă startul și toți se grăbesc să facă față când, la un moment dat, o autoritate instalează un semafor (carantină/ zone roșii/ renegociere PNRR/ război) direct pe roșu. În carambolul creat, unii suferă.
2. Este situația litigiilor, și activitatea avocaților implicați, un barometru al situației economice?
George Trantea: Da. Un pic întârziat, dar da. Rareori disputele apar dintr-o dată și majoritatea încearcă să înțeleagă și să se înțeleagă înainte de a apela la instanțe/ arbitraje. Avocații de litigii intervin în carambolul creat și, dacă el are un impact major, și avocații vor fi mai solicitați.
Analizele care vizează statistic situația litigiilor reflectă acest fapt. Numărul total de litigii civile (incluzând aici, pe lângă disputele civile clasice și disputele comerciale, cele administrativ-fiscale și de dreptul muncii) era în scădere în 2020 (conform Raportului CSM privind Starea Justiției în 2020 – aici), dar în 2021 pare să fi revenit trendul ascendent. Tribunalul București înregistra aproape 34.000 dosare noi în 2020, iar în 2021 ajungea la aproape 38.000. La Curtea de Apel București, au fost 7713 dosare , iar în 2021 s-au înregistrat 8365 dosare noi.
Aceste evoluții demonstrează că anul trecut deciziile din jurul nostru ne-au făcut mai certăreți. Este clar că au fost inițiate mai puține insolvențe sau litigii de drept fiscal din cauza restrângerii controalelor ANAF și a schimbării strategiilor de control de-a lungul stării de alertă (s-a insistat mai mult pe eșalonări, asistență, prevenție), dar crește numărul disputelor ce țin de contravențional în urma controalelor autorităților și a celor din sfera comercială.
Estimăm că în 2022 vor reveni în forță insolvențele dar și litigiile din sfera publică: fiscale și achiziții. Insolvențele vor fi utilizate ca măsuri de protecție în fața tulburărilor din ultima perioadă. Disputele din zona achizițiilor sunt direct proporționale cu fondurile PNRR care se implementează în economia României, iar litigiile fiscale…aici este un fenomen interesant.
Anul trecut Înalta Curte de Casație și Justiție a soluționat definitiv un număr mare de dosare pornite ca urmare a controalelor din perioada 2017 – 2018 (avântul controalelor cu privire la prețurile de transfer). Soluțiile sunt, în mare parte, favorabile contribuabililor. Prin urmare, ANAF trebuie să returneze sumele și …să achite dobânzi aferente acestora. Plățile nu se pot efectua decât dacă există venituri și, prin urmare, trebuie demarate noi controale pentru a se obține veniturile necesare. Deci, ne așteptăm la noi controale și singura întrebare este: care va fi vulnerabilitatea țintită de acestea?
3. Dintre cele descrise, care ar fi problemele care ajung recurent la dvs?
George Trantea: Ne delectăm și noi cu fiecare dintre cele de mai sus. Mandatele ce țin de insolvență reflectă trendul descendent al acestor dispute anul trecut. Pare că revenim pe plus anul acesta. Similar în zona disputelor fiscale noi. Crește numărul de mandate din sfera contenciosului administrativ și în special cele din sfera construcțiilor și/ sau a problemelor de urbanism. Ele reflectă startul în cursă, intenția de investiții în economie, dar și piedicile pe care le întâmpină participanții.
Există și un trend care ne-a atras atenția în mod particular, o categorie nereflectată ca atare în raportul privind Starea justiției – cea a disputelor de concurență neloială. Am avut constant mandate ce țin de concurența neloială, dar în ultimul an acestea s-au înmulțit și acoperă industrii din ce în ce mai diverse.
4. Concurență neloială? Există deci în mediul privat o tensiune care nu e provocată de mediul public?
George Trantea: Atmosfera pare într-adevăr mai încordată nu doar din pricina acțiunii excesiv de energice a autorităților publice, dar şi, mai general, pe fondul imprevizibilității macroeconomice crescute.
Tensiunea se manifestă preponderent în zona litigiilor de muncă, dar nu numai. Deseori litigiul de muncă este doar vârful aisbergului. Ceea ce pare la început o dispută între un angajator și un fost salariat se transformă într-o serie de dispute între fostul angajator și actualul. Se trece de la contractul de muncă la protecția secretelor comerciale, dezorganizarea întreprinderii, proprietate intelectuală și tensiuni cu privire la mediul corect concurențial. Se implică autorități, se cheamă avocații…
Cred că dacă se analizează fenomenul din punct de vedere social s-ar putea observa că sursa disputelor de concurență neloială poate fi legată și de deciziile din sfera publică. Exodul specialiștilor și lipsa de pregătire specializată a forței de muncă rămase conduce la existența unei presiuni asupra celei pregătite. Oamenii buni, cu experiență, sunt puțini și, prin urmare, căutați. Forța de muncă pregătită se transferă de la societate la alta și, odată cu ea, și informația sensibilă comercial, nu întotdeauna protejată corespunzător. Și de aici … dispute!
5. Ce pot face societățile pentru a se proteja de și în astfel de situații?
George Trantea: Pe lângă clauzele de neconcurență cu angajații, este nevoie de protecția informației sensibile comercial. Este un efort organizatoric și tehnic suplimentar, însă necesar în condițiile în care know-how-ul nu poate beneficia de o hârtie care să îl ateste și să îl protejeze. În domeniile care implică anumite specializări tehnice și/sau comerciale, sunt necesare măsuri contractuale de protecție a investițiilor pe care societățile le fac în pregătirea personalului. Nu în ultimul rând, trebuie să ceară ajutor cât încă nu e prea târziu.
Pe termen lung este nevoie de investiții, la nivelul fiecărei entități, în educație. Concurența nu poate fi împiedicată și este benefică, dar caracterul ei neloial poate fi eliminat prin educație.
6. Este ceva ce autoritățile ar putea implementa pentru a sprijini mediul privat?
George Trantea: Până în prezent autoritățile (instanțe, ITM, Consiliul Concurenței) au stat mai degrabă deoparte, nu au adoptat poziții tranșante. Dar, pentru că fenomenul începe să ia amploare, este foarte probabil ca atitudinea lor să se schimbe pentru a aduce un plus de certitudine. Necontrolat, fenomenul concurenței neloiale va fi resimțit ca o problemă endemică (sper că nu ajunge pandemică) care va afecta dezvoltarea: nu mai investim în România pentru că se fură idei, informații, oameni.
Ideal ar fi să existe o reacție până atunci. Speranțe există. Deja în 2020 apărea un proiect de OUG care avea drept scop sancționarea unor situații de concurență neloială – Consultare publică privind proiectul de „Ordonanță de urgență a Guvernului privind modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combatarea concurenţei neloiale” – Consiliul Concurenţei (consiliulconcurentei.ro). Pare tras pe dreapta pentru moment, dar arată că autoritățile urmăresc fenomenul.
7. Este corelată situația aceasta cu ceea ce se întâmplă în alte țări?
George Trantea: Cu siguranță nu suntem singurii care ne luptăm cu fenomenul. Din această perspectivă, nu suntem speciali. Este specific unei piețe tinere în care există potențial. Doar că fiecare se luptă pentru același potențial.
În spațiul comunitar s-a manifestat deja interesul pentru o protecție suplimentară a secretelor comerciale (a se vedea Directiva 2016/943 privind protecția know-how-ului și a secretelor comerciale, implementată din 2018) și în prezent se încearcă adaptarea regulilor la evoluția economică. De exemplu, în Elveția, din 2022 a intrat în vigoare o modificare a legii concurenței neloiale, modificare care vizează practicile specifice comerțului electronic (interdicția măsurilor de tip geo-blocking). Belgia urmărește fenomenul în sfera contractelor de franciză unde s-au dezvoltat practici neloiale, iar Germania veghează asupra concurenței neloiale din domeniul auto. Fiecare stat ia măsuri pentru a proteja o concurență loială în domeniile vedetă.
Este nevoie de conlucrare, privat și public, România și UE pentru a oferi mai multă siguranță cercetării și dezvoltării. Concurența este binevenită, iar caracterul ei neloial trebuie prevenit pentru că sancționarea nu este suficientă și poate fi tardivă.