De ce mașinile hibride, la mare căutare în România, sunt o soluție temporară spre trecerea totală la mașina electrică / Care este marea problemă cu hibridele care se încarcă la priză

2024 a fost un an de scădere pentru mașinile electrice, însă unul foarte bun pentru cele hibride, iar viitorul sună optimist pentru full-hibride și, parțial, pentru hibridele care se pot încărca la priză. Hibridele au multe avantaje, dar sunt și obstacole la orizont, mai ales că vor veni reguli de mediu mai dure, iar subvențiile vor dispărea treptat. Cum arată viitorul hibridelor?.

• Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului european PULSE de către Vlad Barză (HotNews.ro) și Julie Šafová (Deník Referendum, Cehia)

Mașinile hibride, un succes neașteptat și tot mai convingător

Dacă nu vor apărea schimbări radicale, din 2035 în Uniunea Europeană vor putea fi vândute doar mașini noi full-electrice, dar drumul către ele nu este unul direct și lin, iar un rol important îl vor avea hibridele, mașini care au două motoare (unul termic și unul electric mai mic). Europenii au cumpărat anul trecut peste 4 milioane de hibride din toate tipurile.

Deși sunt mai scumpe decât mașinile convenționale pe benzină, mașinile hibride au o serie de avantaje: sunt mai ieftine decât cele full-electrice, nu ai grija autonomiei scăzute, consumul este mai mic decât la mașinile convenționale, emisiile poluante sunt mai reduse și, în multe țări, cumpărătorii încă beneficiază de subvenții la cumpărare sau de reduceri la parcare. În plus, consumul este mai redus în regim urban decât la autovehiculele pe benzină sau motorină, datorită utilizării motorului electric la viteze mici.

Mulți șoferi din Europa încă nu sunt pregătiți să treacă direct la mașini 100% electrice, din cauza prețului, a autonomiei și a infrastructurii de încărcare ce nu este dezvoltată bine peste tot.

Pentru producătorii auto, hibridele sunt importante fiindcă marja de profit este mare, în timp ce la mașinile electrice marja este mai scăzută sau, în unele cazuri, este chiar negativă. Din profitul realizat din vânzarea de hibride este finanțată la unele mari companii auto și dezvoltarea viitoarelor mașini full-electrice.

Viitorul automobilelor hibride în Europa este incert pe termen lung (după 2035), dar pe termen scurt și mediu (până în 2030) aceste mașini vor continua să joace un rol important în tranziția către electrificarea completă, mai ales că au apărut și modele mai accesibile la preț, cum ar fi cele de la Dacia, dar și cele chinezești (MG, și pe viitor BYD), apreciază experții din industria autia.

Modelele full-electrice de mari dimensiuni costă peste 50.000 de euro și puțini clienți și le pot primite. La categoria „Full Hybrid” sunt, per total, multe modele de mari dimensiuni care pot fi folosite și la drumuri lungi de o familie cu 4-5 membri. Chinezii au lansat și hibride de mici dimensiuni la sub 20.000 de euro, iar modele de mari dimensiuni de la Dacia, cum ar fi Jogger, pot fi cumpărate la sub 30.000 de euro.

Câte mașini hibride s-au vândut în România în ultimii ani și care este categoria „regină”

Vehiculele incluse la categoria „electrificate” sunt cele full electrice (BEV), hibridele plug-in (PHEV) și cele „Full Hybrid” (HEV). Anul trecut, au fost înamatriculate în total în România 37.000 de astfel de mașini noi, cu 2.500 mai multe decât în 2023 și de patru ori mai multe decât în 2020, arată datele Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA).

Prognoza pentru anul în curs indică faptul că se va trece de 50.000 de vehicule „electrificate”, mai ales datorită evoluției așteptate la Full Hybrid.

Anul trecut s-au înmatriculat 21.000 de mașini Full Hybrid, față de 14.000 în 2023 și 5.000 în 2020. Pentru acest an se așteptă o creștere consistentă de 41%, mai ales că vor veni multe modele pe piață. Cele mai vândute modele full hibride în ianuarie au fost Dacia Duster, Toyota Yaris Cross și Toyota Corolla.

La hibridele încărcabile la priză (PHEV), înmatriculările au crescut anul trecut cu 15%, până la 6.400 de mașini, iar pentru anul în curs se așteaptă o creștere de 25%. În 2020 erau înmatriculate doar 1.000 de hibride plug-in. Cele mai vândute modele PHEV în ianuarie au fost Volkswagen Golf, Ford Kuga și Mercedes Benz GLC.

Cum arată bilanțul mașinilor electrificate pentru intervalul 2020-2024? În ultimii cinci ani s-au înmatriculat în total 45.000 de mașini full-electrice noi, 20.000 de hibride încărcabile la priză și 62.000 de mașini Full Hybrid.

Cele mai noi date APIA arată că în februarie, mașinile plug-in hybrid aveau în România o cotă de 5,4%, iar cele full-electrice, de 6,1%. Luna trecută, Mercedes-Benz a fost marca numărul 1 la hibride plug-in și Toyota, la full-hybrid.

Trei feluri de hibride și cum funcționează „mariajul” dintre motorul termic și cel electric

Mașinile hibride se împart în trei categorii principale, în funcție de modul în care „colaborează” motorul electric cu cel termic:

• 1. Full Hybrid (HEV – Hybrid Electric Vehicle) funcționează cu un motor termic (benzină/diesel) și un motor electric. Bateria electrică se încarcă automat prin recuperarea energiei la frânare și din motorul termic, iar aceste mașini NU se pot încărca la priză.

Soluția full-hybrid are mare succes în Europa și vânzările au crescut mult în ultimele luni. Toyota a dezvoltat primul hibrid, faimosul Prius, acum aproape 30 de ani. În prezent și Dacia are în gamă versiuni hibride de Duster și de Jogger (motorul Full Hybrid 140, iar Dacia Bigster, care se lansează în primăvară, va avea un motor mai puternic (Full Hybrid 155). Aceste mașini Dacia nu au nevoie de conectarea la priză: bateria se încarcă singură în timpul condusului, folosind energia recuperată în timpul frânării și decelerării.

• 2. Hibridele plug-in (PHEV) au baterii mai mari decât hibridele convenționale și permit deplasare pur electrică pe distanțe mai mari (20-60 km), în funcție de tipul automobilului și de stilul de exploatare. Constructorii lucrează la modele care permit deplasare de 80-100 km, iar chinezii de la BYD au promis hibride ce pot rula 120 km în mod full-electric.

Hibridele de tip PHEV se pot încărca la priză pentru a maximiza utilizarea modului electric, iar când bateria se epuizează, mașina funcționează ca un hibrid convențional. Hibridele Plug-in au cotă de piață mai mare în nordul Europei: spre exemplu 6% din parcul auto din Suedia și 5% în Finlanda. În Europa s-au vândut anul trecut 750.000 de hibride încărcabile la priză, dintre care 190.000 în Germania.

Asociația Constructorilor Europeni de Automobile a publicat date detaliate despre înmatriculările de hibride plug-in. Totalul pe UE a fost de 61.000 de mașini în prima lună din 2025, scădere cu 8% față de ianuarie 2024, iar cea mai mare piață a fost Germania, cu peste 17.000 de mașini.

• 3. Hibride „mild” (MHEV – Mild Hybrid Electric Vehicle) sunt mașini la care motorul electric este foarte mic și ajută doar motorul termic (nu poate propulsa singur mașina). Au consum mai redus de combustibil și emisii mai scăzute, dar nu permit rularea în mod pur electric și nici nu se pot încărca la priză.

Practic, aceste mașini „mild hybrid” dispun de un sistem starter – generator integrat, care înlocuiește demarorul și alternatorul, asistând motorul pe benzină sau motorină la pornire și la plecarea de pe loc. Consumul de carburant scade cu 10-15%.

În tot mai mulți țări UE au fost eliminate subvențiile pentru mașinile de tip „mild” hybrid.

În total, în UE s-au vândut anul trecut peste 4 milioane de mașini hibride de toate tipurile inclusiv cele „mild” care nu primesc subvenție decât în foarte puține țări.

„O tehnologie eficientă pe care constructorii o stăpânesc foarte bine”

L-am întrebat pe Dan Vardie, președinte al Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile din România, de ce se vând în volume mari full-hibridele, iar explicația ține de faptul că este o tehnologie bine pusă la punct și cu un consum foarte bun.

„Tehnologia full-hybrid este destul de veche, fiindcă a apărut înaintea mașinilor electrice moderne și producătorii o stăpânesc foarte bine, fiind cea mai eficientă formă  cu motorizare cu combustie. Are o fereastră de oportunitate mai lungă decât s-a estimat inițial și putem conta ca spre 2030 să devină motorizarea dominantă în piață, în medie, și în România”.

Va depinde mult viitorul hibridelor de ce se va întâmpla cu combustibili sintetici obținuți doar cu energie verde (e-fuels). Acești combustibil sintetici sunt mai curați și mai eficienți, iar dacă Europa va trece mai repede la e-fuels, full hybridele vor avea o fereastră de oportunitate mai lungă, spune Dan Varide, care precizează însă că nu există fabrici de e-fuels în Europa, așa că va mai dura.

Hibridele plug-in și marea lor problemă: oamenii nu prea se duc să le încarce

Pentru hibridele de tip PHEV (plug-in, încărcabile la priză) Comisia Europeană ia în calcul reguli noi, mai dure legate de emisiile acestor mașini, a explicat Dan Vardie, președinte al APIA. „Propunerea Comisiei vine fiindcă sunt studii în UE ce arată că proprietarii de mașini plug-in hybrid nu prea se duc la priză cu mașina și o folosesc pe bază de benzină. Vorbim despre vehicule mai grele, fiindcă au două mașini în paralel, iar teoria cum că protejezi mediul cumpărând aceste mașini, nu prea mai este valabilă, fiindcă este o mașină grea ce poluează mai mult și ajunge să consume mai mult”.

Practic, un om care a luat de la stat o subvenție de câteva mii de euro prin Rabla nu prea folosește mașina precum un plug-in Hybrid. „Dacă ești un cetățean onest, după ce ți-ai luat hibrid plug-in mergi zilnic sau o dată la două zile la stația de încărcare și ajungi să mergi zilnic pur-electric și nu poluezi. Studiile au arătat că europenii nu prea trec pe la stațiile de încărcare”.

Așadar, Comisia Europeană ar putea schimba regulile pentru PHEV și va ține cont și de statisticile care arată că oamenii „uită” să mai treacă pe la prize, spune șeful APIA.

APIA a propus ministerului mediului ca din programele Rabla ale anilor ce vin să fie eliminată subvenționarea acordată pentru cumpărarea de mașini hibride. Propunerea este ca în 2027 să aibă loc excluderea din Rabla a subvenției pentru autoturismele cu motorizări mild hybrid, un an mai târziu să fie excluse și cele Full Hybrid, în iar din 2029 să nu mai beneficieze de subvenție cele PHEV.

Cehia – O piață care a crescut mult

În Cehia, înmatriculările de mașini hibride au crescut cu 26% față de 2023 (de la 40.804 la 51.432 unități), iar ponderea lor în totalul pieței a crescut de la 18% la 22%. Din total, hibridele plug-in au totalizat 5.900 de mașini.

A existat și în Cehia un program de tip Rabla, însă doar pentru vehiculele electrice, dar fondurile s-au epuizat la câteva luni de la lansare. Pentru mașinile hibride, unii producători oferă discount-uri ce pot ajunge spre 10.000 de euro.

Vânzările de hibride în Republica Cehă au crescut în ultimii ani și se preconizează că tendința va continua. Subvențiile guvernamentale nu influențează vânzările, deoarece Republica Cehă nu are programe de subvenționare pentru hibride.

Cele mai vândute mărci de mașini hibride sunt Toyota (11.845 de vehicule vândute în 2024, reprezentând 62% din vânzările totale), Skoda s-a clasat pe locul doi (5.881 de mașini), urmată de Mercedes (4.629 de hibride), conform Radio Cehia Internațional.

Sursa foto: Dreamstime.com

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.