De ce merele din România nu ajung pe rafturile din Germania, dar cele din Polonia da? O întrebare simplă despre o problemă nerezolvată de peste 10 ani

De ce merele din România nu ajung pe rafturile din Germania, iar cele din Polonia da? Un răspuns simplu este: stau prea mult în camioane la graniță și se strică, iar prețul le crește odată cu costurile de transport. Problema ar fi rezolvată dacă România ar face parte din spațiul Schengen, ceea ce ar face ca circulația mărfurilor, dar și a persoanelor să fie mult mai rapidă, iar eficiența mai mare.

România a îndeplinit standardele tehnice de a adera la Schengen din 2011, însă acest lucru nu s-a întâmplat nici până acum.

„Este evident o nedreptate și este o decizie politică, ca urmare a situației politice din câteva state membre”, spune europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, într-o dezbatere HotNews.

„Este o nedreptate”, spune și eurodeputatul PSD Victor Negrescu, care susține că România trebuie să fie mai vocală și să arate avantajele de securitate și nu numai pe care UE le-ar avea dacă ar fi primită în Schengen.

„De cele mai multe ori problema pe care o întâmpinăm este una ce ține de contextul politic pe care îl traversează respectivele state și imaginea pe care o are România în străinătate, imagine care a fost denaturată și uneori chiar din interior. (…) De exemplu, în Olanda, am fost chiar acolo și am discutat cu oficiali și guvernamentali, și la nivelul parlamentului, și îmi spuneau: faceți o campanie aici în Olanda, arătați-le olandezilor de ce România merită să fie în Schengen și noi, parlamentarii, o să ne schimbăm poziția. Din păcate, România în continuare este percepută ca în anii ’90 în Olanda, îmi spuneau ei. Adică ca acea țară care e subdezvoltată și care are dificultăți în a-și proteja populația”, a precizat el.

Negrescu spune că acum este un moment favorabil pentru România, având în vedere că a demonstrat în criza ucraineană că poate gestiona frontierele UE.

De aceeași părere este și europarlamentarul PMP Eugen Tomac.

„Cred că este momentul potrivit să fim un pic mai agresivi, mai insistenți, pentru că aici e nevoie de o clarificare foarte puternică. Pentru că dincolo de aceste mesaje transmise de liderii celor mai importante state europene sau guverne, care au spus sau atât la București sau în vizite bilaterale, că ne susțin, s-a scurs destul timp și acum a sosit momentul. În acest context în care Europa încearcă să se reseteze în fața noilor provocări, avem această șansă și trebuie să o fructificăm”, a spus Tomac.

Cum am ajuns ca la 15 ani de la aderarea la UE să nu fim încă membri Schengen, ce înseamnă acest lucru și ce poate face România pentru a se integra, urmăriți răspunsuri la aceste întrebări, dar și alte aspecte importante, în dezbaterea HotNews cu eurparlamentarii Siegfried Mureșan (PNL), Victor Negrescu (PSD) și Eugen Tomac (PMP).

HotNews: La 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, țara noastră încă așteaptă un răspuns favorabil în ceea ce privește integrarea în Spațiul Schengen, un club din care fac parte 22 din cele 27 de state membre. Domnule Mureșan, recent, la congresul Partidului Popular European, delegația PNL a reușit să impună o declarație, o rezoluțiesprijinire a aderării țării noastre la Spațiul Schengen. De menționat ar fi că acest congres a avut loc în Olanda, țară care până acum s-a opus constant integrării României în Spațiul Schengen. Spuneți-ne cum ați reușit și care sunt șansele României de a adera la Spațiul Schengen?

Siegfried Mureșan: Lucrurile sunt foarte simple. Țara noastră îndeplinește de mai mult de 10 ani toate condițiile tehnice pentru aderarea la Spațiu Schengen. Acest lucru a fost confirmat de Comisia Europeană și repetat în numeroase rânduri. Mai mult decât atât, Parlamentul European, prin mai multe rezoluții, și-a exprimat cu largă majoritate, prin sprijinul multor grupuri politice, susținerea pentru aderarea României și de altfel și a Bulgariei la Spațiul Schengen.

Decizia trebuie luată de Consiliul Uniunii Europene, în care sunt grupate guvernele statelor membre, în formatul miniștrilor de Justiție și ai Afacerilor Interne. Și această decizie încă nu este luată, fiindcă s-au opus de-a lungul ultimilor ani câteva state membre. Nu știm exact care sunt acele state membre în spațiu public, adică știm, de exemplu, că Olanda s-a opus, dar nu avem o evaluare exactă. S-au opus mai multe state membre, în principal datorită situației politice interne din acele state și faptul că România, care îndeplinește de mai mult de 10 ani criteriile tehnice de aderare la Spațiul Schengen încă nu a fost inclusă în spațiul Shengen este evident o nedreptate și este o decizie politică, ca urmare a situației politice din câteva state membre.

Tocmai de aceea și noi am decis să acționăm politic și, în urmă cu 2 săptămâni la congresul Partidului Popular European ce s-a desfășurat la Rotterdam, am reușit să impunem în documentul oficial al congresului susținerea pentru aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. Propunerea noastră a fost acceptată fără opoziție în cadrul familiei noastre politice. Delegații tuturor partidelor membre ale PPE au susținut acest demers al nostru și a fost inclus în în documentul oficial al al congresului. E necesară o decizie la nivelul miniștrilor guvernelor statelor membre.

Cred că cu toții trebuie să ne implicăm pentru a genera această decizie pozitivă. România a dovedit în ultimele luni în special ca urmare a invaziei ilegale a forțelor armate ruse în Ucraina că suntem capabili să gestionăm o frontieră externă a Uniunii Europene și suntem capabili să gestionăm și o frontieră externă a spațiului Schengen. Au intrat în România în ultimele luni peste 1100000 de refugiați ucraineni care au fost procesați la frontieră și am văzut foarte clar cum România a fost capabilă să gestioneze acest mare flux de persoane și să gestioneze în mod sigur această frontieră externă a Uniunii Europene, oferind mai multă securitate întregii Uniunii Europene, prin modul în care am gestionat frontiera.

Negrescu: „România se confruntă cu nedreptate la nivel european, pentru că din 2011 îndeplinește toate criteriile tehnice”

Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu președintele Franței, Emanuel Macron, țară care deține președinția Consiliului Uniunii Europene în acest moment, până la finalul lunii iunie, o temă de discuție dintre cei 2 oficiali fiind tocmai aderarea României la spațiul Schengen. Șeful statului a spus și citez: „am exprimat încrederea că putem conta pe sprijinul Franței pentru deblocarea procesului de aderare a țării noastre la Schengen”. Domnule Negrescu, v-aș întreba pe dumneavoastră câte șanse sunt și ce semnale aveți dumneavoastră, ca reprezentant al unuia dintre cele mai mari grupuri a de euro-parlamentari, ca procesul de aderare a României la Schengen să fie deblocat?

Victor Negrescu: Este evident că astăzi România se confruntă cu nedreptate la nivel european, pentru că din 2011 România îndeplinește toate criteriile tehnice pentru aderarea la Spațiul Schengen și majoritatea grupurilor politice din Parlamentul European, printre care, evident și grupul de care aparțin, grupul social-democrat, susțin activ aderarea țării noastre la acest spațiu comun. Deci nu este o problemă a Uniunii Europene, pentru că Parlamentul European și Comisia Europeană susțin aderarea țării noastre la acest spațiu comun. Însă este nevoie la nivelul statelor membre o de o decizie.

România a încercat de peste 20 de ori să supună la vot aderarea noastră la Spațiul Schengen și de fiecare dată a retras această solicitare, pentru că nu exista practic unanimitate la nivelul Consiliului pentru a aproba acest deziderat al țării noastre, pentru că trebuie să existe un vot din partea tuturor statelor membre, ceea ce este oarecum nedrept, pentru că aici vorbim de un vot politic pe un subiect tehnic, care, iată cum am spus și mai devreme, fusese îndeplinit de către țara noastră.

Ne-am fi dorit, într-adevăr, ca Franța, deținând președinția Consiliului Uniunii Europene, să mizeze mai mult pe acest aspect, mai ales că ministrul de externe francez, prezent la București în fața Parlamentului României, a lansat această idee conform căreia s-ar putea realiza acest lucru pe durata președinții lor.

Or, vedem că acest lucru nu se întâmplă, nu s-a întâmplat și ne pregătim de o nouă președinție, președinția Cehiei, care înțeleg că noul format de trio ar avea acest subiect pe ordinea de zi și ne-am dori într-adevăr să avansăm această agendă comună.

Însă lucrurile nu sunt foarte clare, dar vorbim astăzi, după cum spuneam mai devreme, de o nedreptate, pentru că Parlamentul European, în repetate rânduri, a aprobat prin rezoluții foarte clar acest mesaj, această susținere pentru aderarea țării noastre. Chiar eu a fost autorul uneia dintre aceste rezoluții mandatul trecut, ca urmare a unei petiții pe care am făcut-o, am adunat 50.000 de semnături și am depus acea petiție la nivelul Parlamentul European. A fost și o investigație a Comisiei Europene despre modul în care, juridic, se împiedică accesul țării noastre la spațiul Schengen. Deci poate să mergem un pic mai departe.

Sunt voci care spun că am putea chiar să mizăm pe un demers juridic pentru a ne apăra acest drept, pentru că astăzi clar nu există niciun fel de explicație, în ciuda contextului pe care îl traversează România, în ciuda eforturilor pe care le realizează în ceea ce înseamnă protecția frontierei externe și demonstrații, aș putea spune de forță pe care am arătat-o și am făcut-o ca urmare a modului în care ne-am protejat și am protejat pro-frontiera externă a Uniunii Europene.

În ciuda acestor aspecte, iată că nu avansăm această agendă și de aceea acel puțin. Eu și sunt convins că și colegii mei suntem partizanii unor demersuri mai clare în această privință și trebuie să spun că este o prioritate a Guvernului României în momentul de față și împreună cu noi eurodeputații, sperăm să ne apropiem mai mult de acest deziderat într-un timp relativ scurt și dacă este pe agenda președinției cehe, de ce nu poate să avem chiar o discuție mai amplă în Consiliu, în formatul respectiv, la care participă, cum s-a spus și mai devreme, miniștrii de Justiție și Afaceri Interne. Ei joacă rolul important în ceea ce înseamnă aceste negocieri finale și sper să o facă cât mai clar cu putință.

Tomac: Ce s-a întâmplat în 2012 a cântărit mult

Domnule Tomac, de ce nu ne vor în Schengen? Suntem doar noi, Bulgaria, Cipru și, mai nou, Croația, care s-a și integrat mai târziu Uniunea Europeană.

Eugen Tomac: Sigur că aici putem dezbate foarte mult legat de motivele politice pentru care nu s-a luat în unanimitate încă această decizie. O decizie nedreaptă, pentru că, din păcate, așa cum a spus și domnul Mureșan, noi întrunim condițiile de peste 10 ani de zile în ceea ce privește aderarea la Spațiul Schengen.

Sunt aici, în aeroport, unde îmi cer scuze că am întârziat. Aeroporturile noastre, indiferent că vorbim de cel din Capitală sau de cele din țară, sunt din ce în ce mai aglomerate, iar majoritatea destinațiilor sunt destinați europene. Dacă noi am fi aderat la Spațiul Schengen în 2012 așa cum stabilea un calendar care exista deja în ceea ce privește aderarea țării noastre, astăzi nu am fi avut această situație, de exemplu, neplăcută și cu care se confruntă cetățenii români în fiecare zi la frontierele României.

Dacă eram membri ai Schengen, care era diferența, nu mai stăteați acum la coadă la aeroport?

Eugen Tomac: Nu mai stăteam la coadă la pașapoarte, evident. Fiecare cetățean venea exact așa cum zboară la Cluj, la Iași sau Timișoara, putea zbura la Paris, Milano sau în orice altă țară membră Schengen fără niciun fel de de problemă. Despre asta discutăm până la urmă. Spațiul ce este definit a fi spațiul Schengen este spațiul de liberă circulație pentru toți cetățenii Uniunii Europene. Iar cred cu tărie că unul dintre motivele politice ține evident și de lipsa de predictibilitate în acțiunea politică internă.

În 2012, tot din rațiuni politice, pentru că am avut o serie de derapaje democratice în ceea ce privește atașamentul nostru față de statul de drept și evident că acest lucru a cântărit foarte mult, și atunci s-a luat decizia să fie amânată.

Până în prezent nu s-a găsit acest consens, iar eu cred, exact așa cum spuneau și colegii mei, și domnul Negrescu, și domnul Mureșan, că România a trecut testul maturității în ceea ce privește siguranța la frontieră, în această criză umanitară. Cred că am demonstrat că avem comportament de stat european capabil să protejeze frontierele Uniunii Europene, să le păstreze în siguranță. Și cred că este un moment foarte potrivit pentru a fi un pic mai ambițioși în a insista în soluționarea acestei chestiuni care ține strict de decizie politică. și evident că, fără un consens, acest proiect nu poate merge mai departe.

Iar aici cred că la nivel național există unanimitate pe acest subiect. Mai trebuie doar să să îi convingem pe colegii din celelalte state să înțeleagă că România și cetățenii români au nevoie de accederea în spațiu Schengen, tocmai pentru că doar așa ne putem pe deplin simți integrați și, evident, continua proiectul de de integrare, pentru că încă nu ne-am integrat deplin.

Spațiul Schengen este unul din obiective. Evident că mai există și celelalte chestiuni care țin de dosarul MCV sau accederea în zona euro. Dar rațiunile sunt cele care țin până la urmă de erorile interne pe care le-am comis în ultimii ani.

Mureșan: „Legătură dintre MCV și Schengen constituie, cel puțin pentru unele state membre, doar un pretext”

Un sondaj pe care l-am făcut pe Hotnews.ro cu întrebarea „România merită să intre în spațiul Schengen? are un rezultat previzibil din discuția noastră, 63% dintre cei care au răspuns întrebării spun că da, 34% spun că nu. Dincolo de speranțele noastre de a intra în spațiul Schengen, v-aș aminti o declarație a premierului Nicolae Ciucă, care recent spunea că nu garantează că intrăm în Schengen în anul 2022, adică în acest an. V-aș întreba pe fiecare dintre dumneavoastră, aveți discuții informale, ce motive vă invocă colegii în momentul când îi întrebați sau discutați pe această temă?

Siegfried Mureșan: Motivele adesea invocate sunt motivele ce țin de statul de drept, de independența justiției și de combaterea corupției în România, unde e clar că s-au făcut greșeli în trecut, însă este clar că Guvernul României de 2 ani de zile întreprinde măsurile necesare, întărește justiția și statul de drept în România.

În momentul de față nu este în pericol, nu a fost în pericol în trecutul recent, lucru confirmat de ultimul raport de cooperare și verificare al Comisiei Europene. Legătura dintre MCV dintre raportul de cooperare și verificare este una nejustificată. Poate fi înțeleasă până la un punct, dar această întârziere deja de mai mult de 10 ani este nejustificată, este nedreaptă și această legătură dintre MCV și Schengen constituie, cel puțin pentru unele state membre, doar un pretext.

De ce avem acum un mecanism de monitorizare al statului de drept în toată Uniunea Europeană? Când Bulgaria și noi am aderat la Uniunea Europeană, a intrat în vigoare MCV-ul? Un mecanism pentru toate statele membre, un mecanism de monitorizare a statului de drept pentru toate statele membre, nu exista, acum acest mecanism există. Ca atare, noi, de îndată ce ne vom fi îndeplinit angajamentele din cadrul MCV-ului, vom participa la acel mecanism, care este un mecanism obiectiv, echitabil, corect, aplicabil tuturor celor 27 de state membre. Statul de drept din România, oricum va fi monitorizat de Comisia Europeană și de Uniunea Europeană. Deci, mai demult era MCV sau nimic.

Se putea poate înțelege logica lor, deși, repet, era o logică determinată doar de politica internă din acele state membre, putea fi folosit MCV-ul ca un pretext. Acum cred că nici măcar ca pretext nu mai poate fi folosit, căci după ce îndeplinim condițiile și el va fi eliminat oricum, statul de drept din România va fi monitorizat în cadrul acelui mecanism european a plicabil tuturor statelor membre. Vreau să mai spun un lucru: sigur că trebuie să spunem factorilor de decizie în celelalte state membre cât este de important aderarea României la spațiul Schengen pentru noi România. oamenii vor trece mai simplu frontiera, mărfurile vor putea fi transportate mai simplu, mai repede, mai ieftin, din România și spre celelalte state membre ale zonei Schengen și dinspre zona Shanan spre noi, lucruri de pe urma căruia câștigă atât cetățenii, cât și întreprinderile, în toată Uniunea Europeană.

Deci, beneficiile sunt pentru România, dar ele sunt și pentru toată Uniunea Europeană și cred că trebuie să spunem factorilor de decizie din celelalte țări, guvernelor, europarlamentarilor și care sunt beneficiile aderării României la spațiu Schengen pentru toată Uniunea Europeană. În primul rând, aderarea României la spațiul Schengen înseamnă mai multă securitate pentru toată Uniunea Europeană, nu înseamnă mai puțină.

Noi nu suntem în pericol pentru securitatea și siguranța Uniunii Europene, ci suntem un furnizor de siguranță pentru Uniunea Europeană. Am dovedit acest lucru prin modul în care am gestionat fluxul de peste 1.000.000 de refugiați veniți din Ucraina în ultima perioadă. În plus, aderarea noastră la Spațiul Schengen ar facilita atât transportul de persoane, cât și transportul de mărfuri al cetățenilor români, dar și al cetățenilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene când vin în România și când companiile lor exportă sau importă înspre sau dinspre România.

Cred că să cred că trebuie să prezentăm avantajele și pentru ceilalți pentru a genera o decizie favorabilă.

Domnule Negrescu, în discuțiile pe care le aveți dumneavoastră se văd avantajele acestei primiri a României în spațiul Schengen? Sau ce vă spun colegii dumneavoastră?

Victor Negrescu: Așa cum vă spuneam și mai devreme, am fost inițiatorul mai multor demersuri în acest sens, pe lângă cel referitor la a petiția care a stârnit o analiză și o investigație a Comisiei Europene. Recent am lansat o nouă campanie prin care merg din capitală în capitală pentru a discuta aderarea României la spațiul Schengen și chiar am scris și oficial miniștrilor de Justiție, ministerilor Afacerilor interne din fiecare stat membru și am început să primesc răspunsuri. Multe răspunsuri pozitive. În același timp și întrebările pe care le au anumite state membre, în speță Olanda, dar și alte state care poate au anumite întrebări suplimentare în ceea ce înseamnă extinderea spațiului Schengen.

„Sunt state în spațiul Schengen care au probleme în ceea ce înseamnă statul de drept și nu le dă nimeni afară”

Ce interesează în mod special?

Victor Negrescu: De cele mai multe ori problema pe care o întâmpinăm este una ce ține de contextul politic pe care îl traversează respectivele state și imaginea pe care o are România în străinătate, imagine care a fost denaturată și uneori chiar din interior, afectată ca urmare a unor actori politici care au preferat să denigreze România în străinătate, în loc să încercăm să ne rezolvăm lucrurile așa cum trebuie. Deci asta este un element și toată lumea ne invită să fim mai incisivi.

De exemplu, în Olanda, am fost chiar acolo și am discutat cu oficiali și guvernamentali și la nivelul parlamentului, și îmi spuneau faceți o campanie aici în Olanda, arătați-ne olandezilor de ce România merită să fie în Schengen și noi, parlamentarii, o să ne schimbăm poziția.

Din păcate, România în continuare este percepută ca în anii ’90 în Olanda, îmi spuneau ei. Adică ca acea țară care e subdezvoltată și care are dificultăți în a-și proteja populația.

Evident că multe dintre aceste argumente nu se bazează pe realități, se bazează pe percepții greșite. De aceea cred că trebuie să fim mult mai fermi. În sensul acesta, când am fost ministru al Afacerilor Europene, în 2018, am relansat la nivelul Guvernului României grupul de lucru interministerial care se ocupa de aderarea României la spațiul Schengen și nu mai fusese convocată o reuniune a grupului de lucru timp de patru ani. Timp de patru ani România nu făcuse nimic la momentul respectiv. Ne trebuie o strategie coerentă.

Nu-i suficient doar să discutăm la o emisiune.

Mai mult decât atât, am introdus în punctajele tuturor decidenților din România acest aspect, care la un moment dat dispăruse. Adică în punctajul președintelui României nu mai era acest aspect prevăzut. Acum este prevăzut și la nivelul parlamentului, și la nivelul guvernului. Deci, am încercat să schimbăm această dinamică și trebuie să o schimbăm în continuare. Trebuie să fie foarte clar pentru toți partenerii noștri europeni că nu ne jucăm cu acest aspect. Adică dacă vorbim de norme, de stat de drept, de respectare a regulamentului și în această privință trebuie să respectăm argumentele în ceea ce înseamnă ordinea juridică.

De aceea, la un moment dat ar trebui să fim un pic mai vocali, spunând că o astfel de speță în fața Curții de justiție a Uniunii Europene ar conduce, cel mai probabil, la victoria României în fața Curții. Știu că nu este lucru pe care România l-ar face vreodată. Poate nici nu este bine, dar de ce trebuie să ajungem la această discuție? Pentru că, dacă vorbim de norme pentru toți, cu siguranță trebuie să fie aplicate și pentru România, pentru că sunt state în spațiul Schengen care au probleme în ceea ce înseamnă statul de drept și nu le dă nimeni afară din spațiul Schengen.

Sunt state din Uniunea Europeană care nu mai respectă valorile europene și nu sunt date afară din spațiul Schengen. Trebuie să fim foarte concreți. Este un context care ne poate permite nouă să fim mai optimiști și mai ofensivi pe acest subiect și în același timp trebuie să fim mult mai coerenți, pentru că am spus care ar fi argumentele pe care le-am întâlnit eu, dar sunt și multe state care susțin. Am rămas surprins să primesc scrisori din partea cancelariilor cele mai importante din Uniunea Europeană, fie că vorbim de Germania, fie că vorbim de Austria, care au scris niște scrisori extraordinare de susținere pentru România. Deci clar avem prieteni și trebuie să lucrăm mai de aproape cu aceștia pentru a-i convinge pe cei care acuma mai sunt reticenți, bazându-și argumentele pe elemente care nu mai au legătură cu realitatea.

Domnule Mureșan, credeți că situația în care se află România acum în această chestiune privind Schengen este un eșec al politicii externe sau interne românești?

Siegfried Mureșan: Au fost momente în care, într-adevăr, în România, statul de drept a fost în pericol și acest lucru a avut consecințe în privința calendarului nostru de aderare. Dar amânarea cu mai mult de zece ani din partea câtorva state membre ale Uniunii Europene a fost determinată de situația politică din acele state membre și de lipsa de disponibilitate a guvernelor acelor state membre de a extinde zona Schengen și de a include România și Bulgaria. Ca atare, cred că situația în care ne aflăm, una nejustificată, are mult a face și cu situația politică din alte țări membre ale Uniunii Europene, unde adesea politicieni proeuropeni la guvernare au ținut cont, spun eu, prea mult, de voci eurosceptice, antieuropene din spațiul public care s-au opus aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen.

Mesajul nostru este foarte clar: Aderarea României la spațiul Schengen face bine Uniunii Europene și face bine fiecărui stat membru al Uniunii Europene, fiindcă aduce mai multă siguranță în Uniunea Europeană.

Revin la dumneavoastră, domnule Tomac, cu aceeași întrebare. Credeți că este un eșec al politicii externe românești sau a politicii interne?

Eugen Tomac: Cred că trebuie să acceptăm această realitate, că este un eșec al statului român până la urmă, pentru că deciziile noastre interne au legat, au pus diplomația română, mai bine spus, în imposibilitatea de a putea răspunde punctual la toate aceste cerințe care există. Pentru că, dincolo de partea tehnică, care din punct de vedere al funcționării și al securizării frontierelor noastre este impecabilă, și am demonstrat acest lucru, este clar că derapajele noastre interne legate de sistemul de justiție, legată de anumite excese pe care le-au avut diferiți decidenți, ne-au costat.

Noi, în 2012 aveam deja instalate pe în aeroporturi plăcuțe cu spațiul destinat special cetățenilor care pleacă în zona Schengen. Deci sunt decizii interne care ne-au costat pe plan extern foarte mult.

Însă cred că acum s-au creat premisele pentru ca această chestiune ce ține de aderare la spațiul Schengen să fie soluționată.

S-au creat premise, de ce spun acest lucru? Pentru că toată atenția Uniunii Europene este focusată pe spațiu estic și, evident, spre România și Polonia. Uitați-vă, Polonia este în Schengen și pentru că s-a luat decizia politică să îi susțină pe ucraineni din toate punctele de vedere, au creat și puncte de frontieră comune Polonia- Ucraina. Deci acolo, pentru a face cât mai eficient traficul la frontieră, s-a luat această măsură.

Avem și noi nevoie de asemenea măsuri atât pentru Ucraina, cât și pentru Republica Moldova, pentru că avem o criză uriașă pe care trebuie s-o gestionăm la frontierele noastre, legat de transportul de alimente către Republica Moldova și Ucraina și, evident, invers, cu produse din aceste două state. Or, atunci când intră în România, automat, pe lângă cele câteva ore sau zile pe care transportatorii din Republica Moldova sau Ucraina le petrec în punctele de frontieră ale României, gândiți-vă că trebuie să mai piardă aproximativ timp similar și la frontiera cu Ungaria. Or, dacă am fi în spațiul Schengen, aceste probleme ar fi soluționate mult mai rapid și cred că din acest punct de vedere s-au creat și premise și avem argumente politice extrem de puternice pentru a-i convinge pe toți partenerii din Uniunea Europeană să găsească consensul necesar astfel încât România și, evident, Bulgaria să fie acceptate în spațiul Schengen, pentru că atunci când s-a luat decizia amânării erau în discuție statele noastre. Evident că acum, în toate documentele care le are în analiză Comisia pe acest subiect privesc și Croația, care a aderat mai târziu.

„E foarte important modul în care reușim să ne folosim aliații în această luptă importantă”

Domnule Negrescu, revin și la dumneavoastră cu aceeași întrebare. Din punctul dumneavoastră de vedere, faptul că România nu a intrat, iată, nici după unsprezece ani, după ce a îndeplinit toate standardele, în spațiul Schengen, este un eșec al politicii externe sau interne românești? Sunteți de acord cu colegii dumneavoastră care spuneau că momentul 2012 a contat atât de mult sau a fost și altceva?

Victor Negrescu: Eu cred că este un eșec al a politicii externe și europene a României și a modului în care noi ne-am prezentat ca și țară, în negocierile europene, în mod special la nivelul Consiliului European, unde se iau deciziile importante, adică acolo unde participă și reprezentantul României, mă refer aici la șeful statului, indiferent de numele său. Pentru că acolo se pot discuta aspecte importante și am văzut cum au existat state care au blocat decizii și au obținut ce și-au dorit în acele negocieri din Consiliul European, fie că s-au vorbit despre bugetul european, fie că s-a vorbit recent de despre sancțiuni.

Poate că la acel nivel putem să mergem pe un alt palier, dar evident, nu e suficient doar șeful statului. El trebuie să fie susținut de un demers diplomatic mult mai amplu. Și aici birocrația, administrația românească ar trebui să facă mult mai multe în acest sens și trebuie un efort comun.

Eu nu cred că în momentul 2012 a fost atât de important cum cred unii colegi. Înțeleg și mizele politice, a modului în care este prezentat acest aspect. Toate partidele au fost la guvernare din acel moment până astăzi și puteau remedia situația dacă 2012 era problema. Adică și PNL, și PMP a fost la guvernare, și USR PLUS au fost la guvernare și noi, social-democrații, am fost la guvernare. Deci e clar că este o problemă în modul în care gestionăm acest aspect și incapacitate a noastră să schimbăm imaginea României peste hotare și să înțelegem că în anumite țări există jocuri politice – și acest lucru este important de semnalat – care ne depășesc pe noi.

V-am dat exemplu discuțiilor mele cu deputații olandezi care îmi spuneau că ei vor vota în raport cu percepția României la nivelul opiniei publice din Olanda. Asta nu însemnă că, dacă întrebăm un olandez ce s-a întâmplat în 2012 în România, știe cineva. Țin minte imaginile din anii 90, pe imagini pe care noi noi le-am schimbat și sunt multe alte aspecte care trebuie să fie remediate într-o abordare mult mai coerentă.

Chiar acum, în contextul eforturilor pe care le face România pentru a proteja frontiera externă a Uniunii Europene, ar trebui să scoatem în evidență ceea ce fac oamenii care lucrează în sistem, ceea ce a făcut societatea civilă, ce fac si cetățenii și autorițile locale. Să arătăm încă o dată modul în care se prezintă România și să încercăm să construim într-adevăr un brand de țară la nivel european, în așa fel încât să dispară acele reticențe.

Dar toate aceste schimbări, care sunt profunde, trebuie să fie susținute și de un demers mult mai solid, mult mai ferm în planul european. Nu cred că politica europeană însemană să faci poză cu liderii europeni, ci înseamnă să pui pe agenda europeană subiecte de interes comun, dar și subiectele la care tu ții ca și țară și să încerc să le avansezi, să le împingi înainte și să le vezi aprobate.

În sensul acesta trebuie să vă spun că recent, la bugetul european pentru anul acesta, și o să facem lucrul acesta pentru fiecare buget european, am depus un amendament care face refere exact la această necesitate ca România și Bulgaria să adere la la spațiul Schengen. Toate grupurile politice au susținut acel amendament. Deci, important din nou să generăm consens, să împingem înainte această agendă și să ne bazăm și pe liderii noștri.

De exemplu, liderul grupului social-democrat din Parlamentul European a fost recent în România și a întâmpinat această problemă. Să știți, la frontieră, în aeroportul din București, a stat aproape o oră, așteptând să fie verificat pentru intrare și și-a dat seama de fapt care este amplitudinea acestui fenomen. În prima sa intervenție din plenul Parlamentului European, după ce a vizitat România, a spus liderilor europeni, pentru că erau prezenți acolo și președinte al Comisiei Europene și președintele Consiliului, să nu este normal dacă vrem să găsim soluții, inclusiv în contextul acesta al conflictului din Ucraina, ca România să nu fie primită în spațiul Schengen și a povestit acest lucru în plenul Parlamentului European.

Deci e foarte important modul în care reușim să ne folosim aliații în această luptă importantă și să avem în final un vot. Până acum vorbim de un stat sau altul care se opune, dar eu nu cred că este vorba doar despre asta. Ar trebui poate la un moment dat să supunem la vot, pentru că oricum suntem blocați de 11 ani. Un vot în plus sau nu nu schimbă nimic, dar e important să împingem înainte. Există riscul unor noi criterii privind aderarea la spațiul Schengen și important pentru România să fructifice acest moment în care am demonstrat încă o dată că suntem capabil să protejăm frontiera comună a Europei.

Domnule Tomac, revin la dumneavoastră credeți că ar trebui să împingem un vot, cum spune domnul Negrescu? Adică să forțăm un vot și să știm, vom intra sau nu, e albă sau neagră?

Eugen Tomac: Da, eu cred că este momentul potrivit să fim un pic mai agresivi, mai insistenți, pentru că aici e nevoie de o clarificare foarte puternică. Pentru că dincolo de aceste mesaje transmise de liderii celor mai importante state europene sau guverne, care au spus sau atât la București sau în vizite bilaterale, că ne susțin, s-a scurs destul timp și acum a sosit momentul. În acest context în care Europa încearcă să se reseteze în fața noilor provocări, avem această șansă și trebuie să o fructificăm. Evident că ținând cont și de riscurile la care ne expunem, pentru că un eventual refuz ne pune într-o anumită dificultate.

Dar eu cred că este momentul potrivit să punem pe masă acest subiect mult mai apăsat și, evident, să sperăm că se va găsi consensul necesar pentru a ne da verde, în sfârșit, pentru pentru aderare la spațiul Schengen.

Este un obiectiv atât de important, pentru că ceea ce prezenta mai devreme domnul Negrescu cu privire la experiența pe care liderul socialiștilor din Parlamentul European a trăit-o la frontiera noastră din aeroportul Otopeni, o trăiesc toți cetățenii români care călătoresc fie pe calea avionului sau terestru în fiecare zi. Deci această situație trebuie corectată și eu cred că trebuie să avem un pic mai mult curaj, evident, nu înainte de a face un un tur al tuturor capitalelor europene pentru a căuta acest sprijin necesar.

„Aderarea României la spațiul Schengen astăzi se află într-un moment bun”

2022 este o așteptare realistă?

Eugen Tomac: 2022 este o așteptare realistă, atât timp cât avem capacitatea să dialogăm cu toți partenerii care, dintr-un motiv sau altul, încă au rețineri politice. Noi suntem obișnuiți ca, atunci când decidem pe o chestiune externă, să mergem într-o singură direcție. Nu avem o poziție internă care să influențeze actul guvernamental în alte state. Dezbaterile ce țin de temele europene, de politica externă au o mult mai mare greutate și din acest punct de vedere, evident că avem nevoie de o mobilizare mult mai consistentă, mult mai credibilă, mult mai puternică, astfel încât, acolo unde există acest risc evident, să compensăm prin inteligență, prin mesaje noi și un alt tip de comunicare care să convingă că România este capabilă să gestioneze frontierele Uniunii și am demonstrat-o cu acest prilej, al crizei umanitare și evident că avem capacitatea internă de a face față tuturor provocărilor ce țin de temeri pe care le ridică unii politicieni în anumite state, uneori chiar politicieni extremiști, dar cu destul de multă trecere către populație.

Domnule Negrescu, revin și la dumneavoastră. Este așteptare realistă 2022 pentru aderarea României la spațiul Schengen?

Cred că aderarea României la spațiul Schengen astăzi se află într-un într-un moment bun, în sensul în care pare a fi un obiectiv tangibil, dar, așa cum spuneam și mai devreme și spunea și domnul Tomac foarte corect, trebuie în sensul acesta să fim organizați și să vedem ce facem. Adică discuții cu fiecare capitală, prezentat agenda, care este calendarul, ce eforturi suplimentare s-au făcut și se vor face în perioada următoare. Adică ne trebuie practic un dosar, un document, o prezentare concretă a acestui deziderat și pașii pe care putem să-i urmărim cu toții, indiferent de culoarea politică, și asta ar trebui să facem.

Și asta din nou, ține de Ministerul de Externe care împreună cu ministerul Justiției și Afaceri Interne să coordoneze acest proces. Poate coordona chiar Președintele româniei. Nu contează. Nu cred că la finalul zilei va fi cineva care își va lua meritele. Nu cred că e despre asta. E pur și simplu lucrul pe care îl putem face cu toții împreună, fără să existe, nu știu, beneficiari electorali alții decât românii, care ar trebui să profite de acest acest lucru.

Mai mult decât atât, în contextul dificil pe care îl traversăm la nivel mondial, cu această posibilă criză economică, noi ar trebui să facem tot posibil să aderăm la spațiul Schengen, pentru că dincolo de libertatea persoanelor de a circula, vorbim de mărfuri. Astăzi, mărul românesc nu ajunge pe rafturile consumatorilor din Germania, prin prisma faptului că nu suntem în spațiul Schengen. De ce vă spun lucrul acesta? Pentru că fiind oprit camionul la frontieră, mărul românesc se degradează, deci nu ajunge la o calitate suficientă pentru consumatorii din Germania. Fiind oprit la frontieră, automat costurile de transport cresc exponențial și automat nu mai este interesant pentru consumatorii din Germania și niciodată mărul românesc în contextul actual nu va ajunge pe rafturile consumatorilor din Germania și va ajunge mărul polonez. Și se întâmplă lucrul acesta pentru foarte multe categorii de bunuri, unde România poate fi mai prezentă în spațiul comun european. Pe piața europeană putem aduce resurse importante la noi în țară, putem să redevenim un exportator mai semnificativ în spațiul Uniunii Europene. Dacă reușim acest lucru și dacă tot vorbim de o posibilă criză, atunci trebuie să găsim soluții pentru a putea permite produselor fabricate în România să aibă o piață de desfacere mult mai ușoară și mult mai amplă.

Deci vorbim de un interes inclusiv economic, dar așa cum s-a spus și mai devreme și vreau să întăresc și eu acest aspect, există beneficii și pentru partenerii noștri europeni, pentru investitorii străini care sunt la noi în țară, și profit de ocazie, pentru că totuși HotNews e o platformă citită foarte mult inclusiv de investitorii străini. Trebuie să spunem că trebuei să participe la acest efort și mi-aș dori să fie mult mai vocali în propriile lor țări, spunând că au nevoie ca România să fie spațiul Schengen. Vorbim, de asemenea, de fluxuri comerciale, vorbim de fluxuri de persoane sau personal care merge și călătorește foarte des. Deci sunt avantaje pentru toată lumea, avantaje care trebuie să fie subliniate mult mai clar la cel mai înalt nivel și eu sunt partizanul unei campanii ferme a României cu acest obiectiv în așa fel încât , dacă nu 2022, măcar începutul anului 2023 să fie un o țintă tangibilă pentru țara noastră, să avem un vot.

Și eu cred că, dacă vom avea un vot bine pregătit, nu va exista niciodată un singur stat care se va opune României. Cred că nu s-a întâmplat niciodată ca un stat să fie cel care blochează tot timpul, a existat flexibilitate și există posibilitatea de a negocia. Aceasta ar trebui să fie ținta noastră și pentru asta ne trebuie o direcție și o strategie clară.