De ce nu sunt de acord cu alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin

În sfârșit! Probabil că cititorii mai vechi ai ”Inventarului” știu cât am pledat pentru introducerea votului uninominal. Iată, marți a fost adoptată o lege care prevede acest sistem pentru alegerea unor demnitari!… Doar că e vorba de primari, care sunt aleși deja printr-un astfel de sistem, desigur, diferența fiind un tur de alegeri în plus. Dar n-ar trebui să mă surprindă. S-a spus că s-a introdus sistemul de vot uninominal la alegerea parlamentarilor, dar sistemul acela este unul mixt-proporțional și original, în sens rău. S-a spus că s-a introdus la alegerea președinților de CJ, dar nici acolo nu e adevărat, de fapt a fost o trecere de la o alegere indirectă la una directă. Reforma electorală s-a pus în mișcare, într-o mișcare haotică.

Acesta e unul din reproșurile pe care îl aduc împotriva legii nou-adoptate. Reproșul ”nu te lega la cap dacă nu te doare”, reproșul ”dacă merge nu încerca să-l repari” etc. Nu e clar care e scopul, beneficiul urmărit de această modificare, mă grăbesc să spun că mă refer doar la cel de interes public. Inițiatorii citează diferența față de alegerea președintelui de CJ – de ce nu au propus alegerea acestuia în 2 tururi de scrutin? Alt motiv ar fi nevoia de economisire, care ar pleda pentru renuntarea la un tur de vot și la costurile asociate lui. Din nou, nu stă în picioare, la fel de bine ar fi putut propune revenirea în cazul președintelui CJ și trecerea, în cazul primarului, la un sistem de vot indirect – alegerea lor de către respectivele Consilii –, care e gratis. Și atunci care e problema cu modul în care erau aleși primarii până acum?

Putem identifica ușor o problemă existentă la nivel local, din pricină că există două instituții care trebuie să colaboreze, primarii și președinții de CJ, respectiv Consiliile Locale și Județene: deși sunt aleși de către același electorat, e posibil ca primarul să aibă altă culoare și program politic decât majoritatea din Consiliul Local. Așa cum remarcă europarlamentarul PDL Cristian Preda, condițiile noii legi vor agrava această problemă. În al doilea tur candidații ar fi motivați de formarea unor alianțe politice cu care să obțină majoritatea și în Consiliul local și în rândul alegătorilor. De altfel, sistemul de vot majoritar cu două tururi are această calitate distinctă: indică foarte clar care e majoritatea naturală, în singurul sens corect al termenului, cel care se referă la majoritatea pe care o preferă alegătorii. Ei validează sau nu, la vot, alianțele făcute după primul tur al alegerilor. După părerea mea este o calitate la care s-ar renunța prea ușor de dragul reducerii unor costuri! Căci este o problemă incontestabilă a sistemului politic românesc faptul că se fac alianțe post-electorale conjuncturale și surprinzătoare din punctul de vedere al publicului. Iar asta duce la o problemă de reprezentativitate al alegerilor.

Apropo de reprezentativitate, am văzut des termenul folosit în dezbaterea privind sistemele electorale și l-am vazut folosit interpretat în sensuri foarte ciudate. Un sistem electoral este reprezentativ în măsura în care, atenție la termeni!, rezultatul lui este alternativa cea mai bună în opinia majorității alegătorilor, și în măsura în care face ca votul acestora să ducă la un rezultat natural și predictibil. Alte definiții, atunci când nu se referă la aceasta, duc la rezultate cât se poate de absurde. De exemplu, numărarea mecanică a voturilor pentru învingător: sistemul majoritar cu un tur ar fi zice-se ”nedemocratic și nereprezentativ” pentru că poate ieși un învingător cu doar 30% din voturi. Dacă aceasta e definiția atunci se deduce imediat care e sistemul cel mai democratic și reprezentativ: cel în care doar reprezentantul unui partid are voie să participe la vot, care este și obligatoriu.

Acestea fiind spuse, sistemul majoritar cu un tur are un deficit de reprezentativitate față de cel cu două tururi. Are o problemă (doar) în măsura în care, într-un eventual tur doi alegătorii ar fi schimbat ocupantul primei poziții. Oricum, deficitul acesta e relativ mic dacă îl comparăm cu sisteme de vot care permit pierzătorului dintr-un colegiu să ia mandatul câștigătorului, după o logică și un calcul greu de urmărit. Sau dacă îl comparăm cu sisteme electorale care dau o putere disproporționat de mare unor partide mici. Dacă sistemul majoritar cu un tur ar fi luat locul acestora ar fi fost un pas înainte, din acest punct de vedere. Așa, însă, e un pas înapoi.

citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro