De ce pleacă marile companii energetice din România și cum câștigă Ungaria în detrimentul nostru

3,4 milioane de consumatori români, clienți ai diviziei de furnizare a E.ON din România, vor merge la compania ungurească de stat MVM, în cea mai recentă tranzacție derulată după aceeași topică: rând pe rând, companii energetice globale sau regionale puternice își vând afacerile de la noi, fiind înlocuite cu unele mai mici.

Giganții Shell, Chevron și Exxon au renunțat la investițiile în România, apoi italienii de la Enel și-au vândut activele, iar, de curând, grupul E.ON, unul dintre liderii pieței europene de energie, a găsit un cumpărător pentru activitatea de furnizare: MVM din Ungaria. 

În contrapondere, recent premierul Marcel Ciolacu a spus că Executivul are discuții cu OMV pentru investiții noi în petrochimie. „Noi vorbim despre OMV de parcă ar veni Microsoft, Apple sau EXXON. Tot marele grup OMV valorează cât Hidroelectrica la noi”, a remarcat economistul Andrei Caramitru într-un interviu pentru HotNews.ro.

Valoarea de piață a Hidroelectrica era estimată, la începutul anului, la peste 12 miliarde de euro, iar a grupului OMV la circa 11,9 miliarde de euro.

„Vorbește cu Chevron, vorbește cu Exxon, vorbește cu Shell, vorbește cu BASF”, a mai spus Caramitru, comentând despre ce înseamnă investiție de mare anvergură în România. Numai că aceștia pleacă, nu vin.

Cine și de ce a împachetat bagajele din România

1. Grupul britanico-olandez Shell a fost prezent pe piața din România, în urmă cu mulți ani, însă și-a vândut benzinăriile, în perioada 2003-2005, către grupul maghiar Mol, și s-a retras complet în 2007 după ce a renunțat și la divizia GPL. 

Retragerea din România a Shell nu a fost motivată clar atunci, potrivit Ziarului Financiar, însă cert este că trustul a preferat să investească în alte țări din regiune, Ungaria, Bulgaria și Grecia, unde deține rețele extinse de benzinării.

Shell nu intenționează să revină. De altfel, a reiterat, în discuțiile de tatonare, că nu este interesat de piața românească, au declarat surse din piață pentru HotNews.ro.

2. Americanii de la Chevron au vrut să exploateze zăcămintele de gaze de sist din România, având concesiuni în zona Bârladului și Dobrogei. 

Chevron s-a lovit în Romania de acțiuni civice de opoziție în perioada 2012-2014, mai ales în zona Bârladului. În cele din urmă, în 2015, Chevron a anunțat că renunță la concesiuni și pleacă din România. Victor Ponta, premierul de atunci, susținea că Chevron nu a găsit zăcăminte interesante, din perspectivă economică, în România.

3. ExxonMobil, una dintre cele mai mari companii din lume, și-a vândut, în 2022, către compania românească de stat Romgaz, participația sa în proiectul Neptun Deep din Marea Neagră. 

Semnale că intenționează să plece din România au fost date de Exxon încă din vara lui 2019.

Mediul investițional nu era prielnic pentru un astfel de proiect, au afirmat reprezentanții companiei. În acea perioadă ei solicitau insistent modificarea Legii Offshore și a OUG 114/2018, prin care erau suprataxate companiile din domeniul petrolier, însă Guvernul insista asupra ideii că trebuie să câștige atât investitorul, cât și statul. Investitorul a renunțat, în cele din urmă.

4. Grupul italian de utilităţi Enel, unul dintre cele mai mari din Europa, și-a vândut, în primăvara lui 2023, operaţiunile din România, către Public Power Corp (PPC), o companie din Grecia. Grupul Enel a spus că vânzarea face parte dintr-un plan strategic.

Asttfel, o companie cu valoare de piață de 70 miliarde euro a vândut afacerea din România unei companii cu valoarea de piață de 4,5 miliarde de euro. Grecii au preluat, astfel, peste 3 milioane de clienți și trei rețele de distribuție a energiei.

5. Grupul ceh CEZ a vândut, în 2020, divizia de furnizare către fonduri de investiții condus de Macquarie Infrastructure and Real Assets (MIRA). 

Aceste fonduri au vândut și ele, mai departe, afacerea, către Premier Energy, o firmă din România, controlată de omul de afaceri ceh Jiri Smejc, cu multe dintre afaceri desfășurate în Rusia.

Așa a ajuns o divizie de furnizare a energiei de la un grup multinațional, cu venituri de 12 miliarde euro, în 2022, la o companie cu venituri de 3 miliarde euro, în 2022.

6. Acum, marele grup german E.ON, cu o valoare de piață de 34 miliarde euro, își pregătește exit-ul de pe piața de furnizare a energiei electrice și gazelor naturale, iar cei cu care a bătut palma sunt ungurii de la MVM, o companie de stat maghiară strâns legată de Moscova, prin afacerile cu Gazprom.

De ce este pentru Ungaria o tranzacție strategică, dar nu și pentru România

Divizia de furnizare a E.ON din România acoperă o piață de circa 3,4 milioane de consumatori. Practic, ungurii de la MVM preiau o bază uriașă de clienți.

Reprezentanții grupului german E.ON anunțaseră, în primăvară, că au intenția de a vinde afacerea de furnizare a gazelor și energiei electrice din România. Nemții au precizat că la nivelul grupului există dificultăți în înțelegerea schemei de plafonare – compensare a prețului la energie și gazele naturale, impusă de Guvern.

De furnizarea E.On au fost interesate și companiile românești de stat Romgaz și Hidroelectrica. Întrebat de ce nu cumpără Romgaz și Hidroelectrica furnizarea de la E.ON, un oficial guvernamental român a răspuns că au considerat afacerea prea scumpă și nu suficient de rentabilă. 

Surse din piață spun că tranzacția este estimată la 200 milioane euro.

Rugat să detalieze de ce nu este scumpă și pentru maghiarii de la MVM, oficialul român a spus că Ungaria consideră aceasta o afacere strategică. Oficialul nu a dorit să explice și de ce nu este o afacere strategică pentru România, limitându-se să spună că poate statul român va respinge, până la urmă, tranzacția.

Există puternice legături comerciale între MVM și rușii de la Gazprom. Ungaria este o țară dependentă de gazele rusești exportate de către Gazprom.