De ce România nu are incineratoare municipale mari precum cele din centrul și nordul Europei. Cum au reacționat bulgarii în fața construirii unui asemenea incinerator

Spre deosebire de alte țări europene printre care Austria sau Danemarca, România nu a construit niciun mare incinerator de deșeuri municipale care să producă energie, deși au existat planuri. „Marea problemă este că și dacă am avea un super incinerator modern, la noi s-ar arde în el toate deșeurile, inclusiv cele reciclabile”, explică pentru HotNews.ro, Dan Trifu, vicepreședinte al fundației Eco-Civica.

Bucureștiul a avut multe probleme cu apa caldă și căldura în această iarnă și este nevoie de investiții mari în sistemul de termoficare. Incineratoarele municipale sunt o soluție în câteva țări, însă, după cum arată exemplul Danemarcei, chiar și când ai cea mai modernă instalație te lovești de dificultăți, iar planurile gândite inițial ajung să fie radical modificate în câțiva ani și apar critici.

• Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului transfrontalier Pulse de Vlad Barză (HotNews.ro), Zornitsa Lateva (Mediapool, Bulgaria), Manuel Escher (Der Standard, Austria) și Lena Kyriakidi (Efsyn, Grecia), 

„În atmosferă ar ajunge emisii extrem de nocive”

Incineratoarele municipale de deșeuri sunt instalații industriale care ard deșeurile menajere (gunoiul produs în orașe) la temperaturi foarte ridicate, pentru a reduce volumul acestora și, uneori, pentru a produce energie.

Câteva țări europene, cum ar fi Austria, Suedia sau Germania, au incineratoare mari și moderne care produc energie termică și uneori electrică. 

România nu deține incineratoare municipale mari care să producă simultan căldură și electricitate și care să fie integrate în sistemele de termoficare, așa cum se întâmplă în alte câteva capitale UE.

De ce nu avem astfel de instalații?

„La noi problema este că atât timp cât nu colectăm separat, vom avea tendința să ardem tot și – cum la noi nu prea se face mentenanță – acele filtre de la incinerator ar fi doar de formă, iar în atmosferă ar ajunge emisii extrem de nocive pentru populație”, spune Dan Trifu, vicepreședinte al fundației Eco-Civica.

Mai exact, marea problemă, spune Trifu, este că și dacă am avea un super incinerator modern, în România s-ar arde în el toate deșeurile, inclusiv cele reciclabile. 

Normal ar fi să facem, după modelul din Austria sau Scandinavia, un incinerator în care să punem doar deșeuri municipale.  „La noi este garantat că un incinerator nu ar avea parte de mentenanța corespunzătoare, mai ales că întreținerea costă mult și diversele componente trebuie schimbate des. „Un filtru are costuri enorme”, spune activistul de mediu, care explică faptul că mai există o mare problemă.

„Noi îngropăm deja deșeuri reciclabile de cinci miliarde de euro/an în România și, dacă am avea incineratoare am și arde deșeuri reciclabile, am îngropa mai puține, însă am arde în compensație în incineratoarele respective. Asta este problema.”

De ce Bucureștiul nu are un mare incinerator municipal

Dan Trifu a explicat de ce nu s-a construit un mare incinerator municipal la București, deși planuri au fost și se făcuse și o listă scurtă cu posibile amplasamente. El spune că erau fonduri insuficiente, dar proiectul nu s-a concretizat și din cauză că a fost o opoziție mare din partea organizațiilor de mediu, dar și din partea unor cetățeni. Construirea unui incinerator ar însemna încurajarea lipsei colectării separate a deșeurilor, este de părere activistul de mediu.

„Au contribuit foarte mult și protestele de atunci și articolele de presă, dar a contat și faptul că autoritățile din unele țări europene se gândeau la închiderea incineratoarelor fiindcă, așa cum se întâmplă și în România, toți aveau tendința de a duce totul la ardere și nu mai exista această obligație de a recicla cât mai mult din deșeurile respective”.

Scurta istorie a planului pentru incineratorul din Capitală

Ideea construirii în București a unui incinerator de deșeuri care să producă energie din arderea lor este veche de un deceniu. În 2015, Primăria Bucureștiului propunea o „strategie de salubritate” care indica și necesitatea construirii unui incinerator de deșeuri.

Discuția a revenit în forță în 2019, însă opoziția a fost puternică și nimic nu s-a concretizat. După cum scria HotNews.ro, în Master – Planul adoptat în vara lui 2019 de Consiliul General al Capitalei se propunea construirea unui incinerator cu o capacitate de 235.000 de tone pe an, instalație complexă care să ardă deșeurile ce ajungeau în mod normal la groapa de gunoi. Investiția propusă era de 146 milioane euro.

Pentru amplasarea incineratorului erau atunci propuse trei zone: Baza RATB Titan (strada Nicolae Teclu), CTE Progresu (strada Pogoanelor) și CTE București Sud (strada Releului). 

Cel mai mare punctaj a fost obținut de CTE Progresu. Obiectivul proiectului era ca ponderea deșeurilor generate de oraș și care ajung la groapa de gunoi să scadă de la 73%, la numai 13%, se spunea în propunerea din 2019.

Câte incineratoare de deșeuri sunt în România și cine le deține

La acest moment, în România există un număr de 14 instalații de incinerare a deșeurilor medicale periculoase și 24 instalații de incinerare a deșeurilor periculoase altele decât cele medicale și deșeuri nepericuloase”, au spus, într-un răspuns pentru HotNews.ro, reprezentanții ANMAP (Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate). Aici puteți vedea lista cu instalațiile. 

Printre companiile mari care au astfel de instalații se numără Apa Nova București, Holcim România, Antibiotice Iași; HeidelbergCement și Vrancart Adjud.

Pe site-ul agenției sunt descrise și diferențele dintre cele două tipuri mari de incineratoare de deșeuri.

O instalație de incinerare este construită pentru a elimina deșeurile prin ardere sau alte tratamente termice, cu sau fără recuperarea energiei. În cazul coincinerării, obiectivul principal este producerea de energie sau fabricarea unor materiale, iar deșeurile sunt folosite pe post de combustibil alternativ sau sunt tratate în cadrul procesului tehnologic.

Incineratoare mari au în special fabricile de ciment și mai există o serie de instalații de incinerare care dețin autorizații pentru a prelucra o gamă largă de deșeuri (anvelope uzate, uleiuri, deșeuri municipale sortate, nămoluri uleioase).

Bulgaria a spus NU unui uriaș incinerator la Sofia

În Bulgaria există opt instalații de mari dimensiuni care ard deșeuri sub forma așa-numitului RDF (refuse-derived fuel – combustibil derivat din deșeuri), folosit în principal în marile fabrici de ciment din țară. Toate sunt în proprietate privată, notează jurnaliștii de la publicația Mediapool.

Jurnaliștii de la publicația Mediapool notează că, un incinerator mare, pe bază de RDF, fusese planificat pentru compania municipală de termoficare din Sofia. Acesta era proiectat să proceseze anual până la 180.000 de tone de RDF, generate la stația de tratare a deșeurilor a orașului. 

Noul incinerator – menit să producă atât energie termică, cât și electricitate – ar fi trebuit să completeze sistemul de valorificare a deșeurilor din Sofia și urma să fie finanțat de Uniunea Europeană.

Totuși, întârzierile în organizarea licitației au blocat construcția și au dus la pierderea finanțării europene. De-a lungul anilor, proiectul, situat aproape de centrul orașului a fost puternic criticat, atât de politicieni, cât și de activiștii de mediu care avertizau că o astfel de instalație ar crește și mai mult poluarea aerului în Sofia, mai notează jurnaliștii de la Mediapool.bg.

Publicația Mediapool notează că autoritățile locale au susținut în repetate rânduri că tehnologia ar reduce la minim emisiile nocive, subliniind că instalații similare funcționează în alte țări europene. Ele afirmau, de asemenea, că proiectul ar economisi milioane de euro la costurile de procesare a deșeurilor și că ar reduce dependența de gazul natural.

Planul a fost anulat definitiv de partidul care a câștigat alegerile generale din Sofia în 2023. Capitala bulgară se confruntă acum cu provocarea de a scăpa de deșeuri în alt mod, plătind anual peste 20 de milioane de leva (10 milioane de euro) pentru a le procesa în fabrici de ciment și în două termocentrale pe cărbune asociate cu un important om ce are afaceri în domeniul energiei.

Ecologiștii susțin că arderea deșeurilor municipale nu reduce cantitatea trimisă la gropile de gunoi și nu produce energie cu adevărat „verde”, subminând reciclarea și prezentând riscuri pentru sănătate și mediu, notează Mediapool.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.