De ce s-a stricat primul F-16 bulgăresc nou-nouț, chiar în momentul livrării. România, dată exemplu în Bulgaria / Cum se compară abordările celor două țări vecine

Primul avion F-16 de ultimă generație din cele 16 cumpărate de Bulgaria s-a defectat și a fost reținut la sol imediat ce a fost livrat către țara vecină. Cu un calendar de livrare decalat, un cost uriaș de achiziție, cu o opoziție puternică, inclusiv din partea președintelui, și critici din partea politicienilor pro-Rusia, Bulgaria se uită la cum a gestionat România modernizarea forțelor aeriene cu avioane de vânătoare. 

• Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului european PULSE de căte Victor Cozmei (HotNews.ro), cu contribuția lui Nikola Lalov și Krassen Nikolov (Mediapool.bg).

Bulgaria a ales în urmă cu câțiva ani, la fel ca România, să cumpere avioane de vânătoare F-16 care să înlocuiască bătrânele avioane de soriginte sovietică MiG-29 și Su-25. 

Spre deosebire de România, însă, care a ales să cumpere avioane F-16 second-hand, Bulgaria a decis să cumpere avioane noi, produse în SUA. Acestea sunt la cel mai recent standard – block 70, care include elemente de tehnică modernă: radar performant, avionică și sisteme de luptă electronică similare celor de pe avioanele de generația a cincea F-35. 

Pentru asta, însă, Bulgaria plătește un preț uriaș. Pentru 16 aeronave noi, la pachet cu armamentul inițial, piese de schimb, motoare, suport logistic inițial și pregătirea personalului, costul este de aproape 2,2 miliarde de euro. 

Primul F-16 nou-nouț al Bulgariei s-a stricat chiar în timpul livrării

Programul bulgăresc de achiziție a F-16, însă, a întâmpinat numeroase probleme. 

Primul avion F-16 nou-nouț a fost livrat Sofiei la începutul lunii aprilie și imediat ce a ajuns în Bulgaria s-a și stricat și a fost reținut la sol. 

Jurnaliștii bulgari de la Mediapool, publicație parte din proiectul european PULSE alături de HotNews.ro, scriu că avionul a avut o problemă tehnică care a necesitat livrarea de piese de schimb din SUA.

Surse din Ministerul bulgar al Apărării spun că problema a fost identificată în timpul zborului de livrare a aeronavei către Bulgaria.

Generalul Nikolay Rusev, comandantul Forțelor Aeriene Bulgare, a descris problema ca fiind o defecțiune hardware de rutină, dar a subliniat că aceasta nu indică o aeronavă defectă, potrivit BulgarianMilitary.com.

Piesa de schimb necesară, care nu a fost inclusă în pachetul inițial de livrare pentru a reduce costurile, a fost furnizată ulterior de Lockheed Martin. Abia după ce a fost reparat, primul avion F-16 Block 70 bulgăresc a putut să treacă la procedurile de recepție.

Avionul a afectuat primul său zbor de la baza aeriană Graf Ignatievo pe 28 mai la ora locală 16:57.

Deși defecțiunea primului F-16 bulgaăresc a fost remediată în câteva zile, ea a provocat un scandal politic major și atacuri din partea cercurilor pro-ruse din Bulgaria, care critică „achiziționarea de armament din SUA”. 

Unul dintre contestatari este chiar și președintele Bulgariei, Rumen Radev, fost comandant al Forțelor Aeriene, fost pilot de avioane de vânătoare MiG-21 și MiG-29.

În prezent, livrarea celui de-al doilea avion de vânătoare este semnificativ întârziată față de planul inițial.

Conform ultimului calendar anunțat, Bulgaria ar trebui să primească toate cele opt aeronave prevăzute în primul contract cu SUA până la sfârșitul anului. Cu toate acestea, calendarul a fost deja modificat de mai multe ori.

Prea puțini piloți pregătiți

În plus, de la primirea aeronavelor și până la operaționalizarea și integrarea lor în cadrul Forțelor Aeriene Bulgare va mai dura un timp. România, de exemplu, a primit primele avioane F-16 din Portugalia în septembrie 2016, dar ele au devenit complet operaționale și gata să execute misiuni abia la începutul anului 2019. 

Similar cu România, una din problemele cu care se confruntă Bulgaria este lipsa de piloți pentru avioane F-16. 

Ministerul bulgar al Apărării păstrează secrete detaliile contractelor cu SUA și susține că vor exista suficienți piloți pregătiți pentru F-16, dar experții se îndoiesc. Potrivit unor informații neoficiale, au existat piloți bulgari care nu au reușit să termine pregătirea și au fost trimiși înapoi de SUA, scriu jurnaliștii bulgari de la Mediapool.

Planul oficial, însă, este ca până la final de 2026 Bulgaria să aibă 14 piloți instruiți pentru F-16, urmând ca formarea de noi piloți să continue și după acel moment. 

Piloți bulgari, pregătiți în România la Centrul European F-16 la Fetești?

Contractele cu Statele Unite includ formarea echipajului de zbor la un cost de peste 150 de milioane de dolari. În total, 32 de piloți urmează să fie instruiți în cadrul celor două acorduri – 14 în cadrul primului contract și 18 în cadrul celui de-al doilea.

Președintele Rumen Radev a ridicat deja întrebarea dacă este posibil ca piloții să fie instruiți în Bulgaria și în alte țări din regiune, dar nu a existat niciun răspuns din partea SUA sau a Lockheed Martin.

O posibilitate ar putea fi antrenarea piloților bulgari chiar în România, la Centrul European de Instruire F-16, care a devenit operațional din 2023 la baza aeriană 86 de la Borcea (Fetești).

Acolo se pregătesc în prezent piloți români și ucraineni, pe 18 aeronave F-16 donate de către Olanda. De altfel, prin înființarea Centrului European de Instruire F-16 la Fetești, România a reușit să-și amelioreze propria situație privind numărul insuficient de piloți formați pentru avioanele F-16 pe care le are.

Bulgaria se confruntă, de asemenea, cu o problemă gravă în ceea ce privește infrastructura necesară pentru operarea aeronavelor. Avioanele F-16 sunt staționate la a treia bază aeriană, cunoscută sub numele de „Graf Ignatievo”, dar reparațiile și modernizarea acesteia au încetinit drastic și nu sunt încă finalizate.

Reconstrucția bazei aeriene a fost estimată inițial la 150 de milioane de euro, însă cheltuielile au crescut semnificativ, iar costul final rămâne incert. Potrivit diferitelor surse, costul total a ajuns deja la 350 de milioane de euro, scriu jurnaliștii bulgari. 

România, privită ca exemplu în Bulgaria pentru programul F-16

Programul de achiziție a avioanelor F-16 noi în Bulgaria a ridicat și o altă dilemă. Ce se întâmplă pe mai departe?

În prezent, nimeni din Bulgaria nu discută despre achiziționarea de avioane de luptă F-35, nici măcar în viitorul mai îndepărtat. Practic, una dintre principalele critici aduse proiectului de achiziționare a F-16 Block 70 este că nu oferă o cale de acces către F-35.

În acest context, mulți experți în aviație dau ca exemplu România, care a cumpărat F-16 second-hand și a pus astfel bazele unei tranziții către F-35, susțin jurnaliștii de la Mediapool. România a semnat anul trecut un contract de 6,5 miliarde de dolari pentru 32 de avioane F-35, cel mai scump contract din istoria Armatei.

Cu ani în urmă, Bulgaria a fost pe punctul de a achiziționa F-16 second-hand din Portugalia, însă afacerea nu a fost niciodată finalizată. În schimb, România a ajuns să cumpere primele 17 avioane F-16 folosite tocmai din Portugalia, totul pe ideea că Forțele Aeriene să poată face tranziția la avioane mai noi și să le folosească până în 2030 când ar urma să vină primele avioane noi, de generația a cincea F-35. 

Chiar și în varianta cea mai modernă, cele 16 avioane noi F-16 rămân de generația a patra. 

Armata bulgară susține că F-16 va fi principalul avion al Bulgariei pentru cel puțin următorii 30 de ani, iar în prezent nu există discuții privind achiziții suplimentare.

F-16, varianta României: 49 de avioane SH la jumătate de preț din cât dă Bulgaria pe 16 avioane noi 

Pentru 16 aeronave noi F-16 block 70, la pachet cu armamentul inițial, piese de schimb, motoare, suport logistic inițial și pregătirea personalului, Bulgaria plătește circa 2,2 miliarde de euro. 

Spre comparație, per total, pentru 49 de avioane de vânătoare F-16 second-hand pe care să le folosească încă 10-15 ani de acum încolo, dar și piese de schimb și programe de modernizare, România plătește circa 1,3 miliarde de euro – aproape jumătate din suma pe care Bulgaria o dă pentru 16 avioane F-16 noi. 

Un element cheie în tot programul românesc F-16 este că mentenanța avioanelor și mare parte din modernizări au fost și vor fi efectuate la Aerostar Bacău. 

Cu avioane F-16 mai vechi, România va face poliție aeriană pentru Bulgaria

Deși Bulgaria a început să primească din 2025 primele avioane F-16 noi, ele nu vor intra încă în uz operațional, ci vor trece printr-o perioadă de operaționalizare. 

Pentru acest lucru, dincolo de formarea piloților, este nevoie de multe etape de certificare, de stabilirea unui lanț logistic, de modernizări finalizate la baza aeriană „Graf Ignatievo”.

În orice caz, cu doar câteva avioane noi în 2025, Bulgaria se va baza în continuare și pe avioanele de vânătoare sovietice de tip MiG-29 pentru a-și apăra spațiul aerian. 

Însă cu doar 12 astfel de avioane în dotare, și nu toate mereu în stare operațională pentru că sunt pe final de resursă de viață, Bulgaria are nevoie de aliații NATO pentru apărarea spațiului aerian național. 

Chiar România va asigura în 2027 o misiune de detașare a unor aeronave F-16 în Bulgaria pentru poliția aeriană a cerului bulgăresc, întrucât capabilitățile aeriene ale vecinilor de la sud de Dunăre nu vor fi încă suficiente. 

Similar, România desfășoară chiar în prezent o misiune de poliție aeriană și în Lituania chiar în acest an. Patru aeronave F-16 din detașamentul „Lituania” asigură  Serviciul de Poliție Aeriană Întrunită în țara baltică în perioada aprilie-iulie 2025.

Cum și de ce a ales România să cumpere avioane F-16 second-hand

România a ales la mijlocul anilor 2010 să achiziționeze avioane F-16 la mâna a doua ca o măsură de tranziție către avioane noi, de generația a cincea. 

Cum avioanele de sorginte sovietice MiG-21 Lancer își epuizau practic resursa de viață, nevoia de a trece la aeronave mai noi și moderne era urgentă, însă un program prin care să trecem direct la avioane de generația a cincea F-35 era prea devreme de implementat, ar fi fost prea scump și complicat și ar fi durat prea mult până să se concretizeze în aeronave livrate și operaționale.

Așa că în 2014 România a semnat un contract cu Portugalia pentru 12 aeronave F-16 block 15, avioane care au trecut apoi printr-un program de modernizare de tipul MLU (Mid-Life Upgrade), iar primele aeronave au ajuns în țară în 2016. 

Ulterior, România mai cumpăra din Portugalia încă 5 aeronave, formând o escadrilă de 17 aeronave la baza aeriană Fetești – Escadrila 53 Warhawks. 

Toată achiziția a costat 630 de milioane de euro și a inclus modernizarea aeronavelor, sprijin logistic, precum și pregătirea personalului și antrenarea piloților. 

F-urile României, mai vechi, dar modernizate pe parcurs

Deși avioanele cumpărate nu erau noi, ele mai aveau disponibilă aproape jumătate din resursa lor de viață și au trecut și printr-un proces de modernizare MLU (Mid-Life Upgrade) la standardul F-16 MLU Tape M5.2R, aducându-le în esență undeva la echivalentul unor avioane F-16 mult mai moderne (echivalentul block 40 cu unele elemente block 50/52). 

Printre elementele cheie ale procesului de upgrade se numără: Motorizare F100-PW-220E – control digital; cabină standard F-16 C/D Block 50/52, compatibilă cu sistemele de vedere pe timp de noapte; două display-uri multifuncționale color; computer modular de misiune; radar de control al focului modernizat; sistem de navigație hibrid; sistem avansat de identificare amic-inamic IFF; sistem de management pentru război electronic; sistem de transmitere a datelor Link 16.

Pe lângă acestea, pachetul a inclus și integrarea altor dispozitive: SniperPod (container extern pentru cercetare și ochire) și JHMCS (Joint Helmet Mounted Cueing System – cască cu afișaj electronic) pentru folosirea lor cu rachetele de tip AIM-120C-7 AMRAAM și AIM-9 M și X Sidewinder (la fel, achiziționate de România).

În plus, aceste 17 avioane, precum și celelalte din programul românesc de F-16 vor mai fi modernizate mai departe pentru circa 280 de milioane de euro și vor fi aduse la standardul Tape M6.6.

32 de avioane din Norvegia acoperă perioada până vin primele F-35

Pe lângă primele avioane cumpărate din Portugalia, în 2022 România a semnat un contract cu guvernul Norvegian pe circa 400 de milioane de euro pentru a achiziționa 32 de avioane F-16 pe care țara nordică le decomisiona pentru că le înlocuia cu avioane F-35 ce tocmai intrau în dotare. Până în prezent 18 astfel de aeronave au fost livrate și au intrat în dotarea Forțelor Aeriene Române. 

Avioanele, deși și ele destul de vechi, au în continuare o resursă de zbor de circa 2-3.000 de ore, ceea ce le va permite să rămână în uz până când România va trece treptat la F-35. 

Cele 32 de avioane F-16 din Norvegia au trecut și ele printr-un program de modernizare MLU și sunt în prezent la standardul Tape M6.5.2, fiind planificate să fie modernizate și mai departe până la standardul Tape M6.6. 

Contractul cu Norvegia include și piese de schimb, motoare de rezervă, precum și sprijin logistic. 

România are deja două escadrile complete de F-16, urmează o a treia 

În acest moment, România operează 35 de avioane F-16, iar până la final de an se va baza pe 49 de astfel de aparate de luptă. 

Primele 17 avioane cumpărate din Portugalia formează escadrila 53 WarHawks la baza aeriană 86 Fetești. 

Din contractul de 32 de avioane semnat cu Norvegia au fost livrate până acum 18 aparate. 

Primele 16 avioane din Norvegia alcătuiesc în prezent Escadrila 48 Vânătoare de la Câmpia Turzii. 

Ultimele două aeronave aterizate în România, împreună cu restul de 14 aparate care ar urma să ajungă în țară până la final de an, vor intra în dotarea Escadrilei 571 Aviație Vânătoare de la Mihail Kogălniceanu.  

Avioanele F-16 din cea de-a treia escadrilă vor opera momentan în cadrul bazei aeriene de la Câmpia Turzii până când lucrările de dezvoltare și extindere a bazei 57 Mihail Kogălniceanu vor fi finalizate. 

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.