De la Felix Edmundovici la “Felix” Grivcovici
Numele si presudonimele au destine. Iata-l de pilda pe acela de Felix. Asadar, Felix Edmundovici Dzerjinski a fost aristocratul polonez care a adevenit un bolsevic fanatic. Lenin l-a numit in fruntea Cekai in 1918. Aceasta institutie, cu diversele acronime care aveau sa urmeze, a devenit modelul pentru serviciile secrete din statele satelizate de URSS, inclusiv Securitatea din Romania condusa, in prima faza, de agentii lui Stalin (inclusiv cetateni sovietici). “Felix” a fost numele de cod al unui personaj care a influentat si influenteaza inca decisiv viata politica din Romania.
De-a lungul anilor, Securitatea a recutat mii si mii de cetateni ca ofiteri, colaboratori, delatori. Decizia definitiva a Inaltei Curti de Casatie afirma fara echivoc faptul ca dl Dan Voiculescu, magnatul unui extrem de influent trust de presa si al altor interese economicie (Crescent, Grivco etc) a fost colaborator al Securitatii. Dl Voiculescu a facut mari eforturi de a-si apara imaginea publica in raport cu acuzatiile provenite de la CNSAS. Avocatul sau este dl Sergiu Andon, fost sef de sectie la ziarul oficial al PCR, “Scanteia” si autor, in 1990, al unui revoltator articol-pamflet impotriva Regelui Mihai. Dl Voiculescu are foarte multi bani, precum personajul Bejan din filmul “A fost sau n-a fost” de Corneliu Porumboiu. El poate da in judecata pe oricine (de pilda chiar aceasta platforma de discutii ori Hotnews) pentru ca i se pare ca este ponegrit. Nu este scopul meu de a ponegri pe cineva. Dimpotriva, cred ca este nevoie de analize echilibrate ale trecutului diversilor politicieni. Pentru ca dl Voiculescu nu este doar un nabab, dar si un personaj care ar putea ajunge Presedintele Senatului Romaniei. Deci intr-un stat in care regimul comunist a fost declarat ilegitim si criminal.
In mai 2006, senatorul Dan Voiculescu a cerut Comisiei Prezidentiale, printr-o scrisoare trimisa pe numele meu la Palatul Cotroceni cu numar de inregistrare, sa ne ocupam de cazul sau si sa probam inocenta sa. Evident, nu intra in atributiile noastre sa ne ocupam de asemenea cazuri concrete, acesta era rolul CNSAS. I-am raspuns politicos si i-am multumit pentru cuvintele de pretuire la adresa activitatii mele stiintifice. A urmat decizia CNSAS din vara acelui an. Au venit apoi campaniile nesfarsite de insulte si atacuri pe “Antene” si in “Jurnalul national” impotriva lui Traian Basescu si a intregului demers de condamnare a a dictaturii comuniste. A venit suspendarea Presedintelui Basescu urzita in principal de Dan Voiculescu, fostul functionar al serviciilor comuniste de comert exterior direct integrat, reise acum fara echivoc, in activitatile Securitatii. Nu stiu ce vor spune conducatorii coalitiei USL, nu stiu ce vor spune istorici precum Marius Oprea si Stejarel Olaru, nu stiu daca dl Crin Antonescu va avea o explozie de indignare si va regreta pactul recent incheiat, nu stiu cum vor reactiona domnii Andrei Marga si Varujan Vosganian. Stiu insa ca exista ceva profund impur in biografia domnului “Felix” si ca nimic curat nu se poate intemeia pe falsificare, minciuna si masluire. Securitatea a fost o institutie criminala din prima si pana in ultima ei zi. Colaborarea cu Securitatea nu a fost un joc cu margelele de sticla. Au pierit oameni nevinovati, au fost distruse atatea destine. Unii dintre fostii colaboratori (prea putini insa) au ales calea unei cainte discrete, s-au retras de sub lumina reflectoarelor.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro