De la predispoziție la terapie personalizată: Cum revoluționează testele genetice tratamentul oncologic

În ultimele decenii, oncologia a făcut pași uriași în direcția personalizării tratamentelor pentru pacienții cu cancer, iar testarea genetică a devenit o componentă esențială a acestui progres. Testarea genetică oncologică permite identificarea specifică a mutațiilor genetice implicate în apariția și evoluția tumorilor maligne, oferind astfel oportunitatea de a dezvolta și administra tratamente țintite. Aceste tratamente sunt concepute să atace în mod direct anomaliile genetice ale celulelor canceroase, crescând eficiența terapiei și reducând efectele secundare nedorite.

Testarea genetică oncologică implică analizarea ADN-ului tumorilor pentru a identifica mutațiile specifice care pot fi ținte pentru terapiile moleculare. Aceasta se realizează prin diverse metode, inclusiv secvențierea de nouă generație (NGS), care permite detectarea unui spectru larg de anomalii genetice cu o precizie ridicată. Tratamentele țintite, cum ar fi inhibitori de tirozin kinază sau anticorpi monoclonali, au revoluționat abordarea terapeutică a cancerului, demonstrând o eficiență crescută în tipuri de cancer precum leucemiile, cancerul de sân, de plămâni și melanomul.

Personalizarea tratamentului oncologic prin testare genetică nu doar că poate prelungi semnificativ viața pacienților, dar poate și îmbunătăți calitatea vieții acestora prin reducerea efectelor adverse ale terapiilor convenționale. În plus, acest domeniu promite dezvoltarea unor noi medicamente și terapii inovatoare, adaptate la profilul genetic unic al fiecărui pacient. Într-o perioadă în care incidența cancerului continuă să crească la nivel global, înțelegerea și aplicarea acestor tehnologii avansate devine esențială pentru îmbunătățirea rezultatelor clinice și pentru progresul general al medicinei.

În acest context, vom discuta cu doi medici specialiști în domeniul oncologiei și al geneticii medicale – Dr. Cristian Gal, medic primar oncolog în cadrul Rețelei de sănătate Regina Maria, și Dr. Onda Călugăru – medic specialist în genetică medicală, în cadrul aceleiași rețele. 

Despre folosirea testelor genetice în stabilirea planului de tratament

Testele genetice sunt esențiale cu precădere în realizarea unui plan de tratament personalizat și țintit pentru pacienții oncologici. ,,În ultimii ani au fost dezvoltate multiple tratamente care acționează țintit pe mecanismele intracelulare induse de mutațiile genetice. Folosim deja obligatoriu testările genetice pentru a recomanda tratamentul pentru: cancer ovarian, cancer bronhopulmonar, cancer prostatic.”, relatează Dr. Cristian Gal.

Testarea genetică continuă să se dezvolte, în prezent existând metode variate și tehnologii de testare a genelor, explică Dr. Onda Călugăru: „Tehnicile utilizate în ontogenetica variază foarte mult în funcție de ținta moleculara și tipul de mutație pe care dorim să le identificam. Adesea, se recomandă pentru testarea aceleiași gene, tehnici complementare pentru a obține cel mai complet diagnostic. Deși, cea mai folosită și cea mai complexă tehnica de diagnostic în oncogenetică este Secvențierea de Nouă Generație (Next Generation Sequencing – NGS), putem utiliza și alte metode precum: Real-Time PCR, MLPA, Digital PCR, etc.. Principiul tehnicii NGS se bazează pe ,,citirea” nucleotidă cu nucleotidă a genelor de interes și compararea acestora cu o referință pentru identificarea mutațiilor patogene sau cu potențial patogen. Nucleotidele reprezintă cea mai mică porțiune dintr-o gena și le putem compara cu literele care alcătuiesc un cuvânt sau o frază (genă).”

Dr. Onda Călugăru

În ultimii ani, medicii oncologi colaborează în strânsă legătură cu specialiștii în genetică. Testele realizate de geneticieni sunt transmise mai departe oncologilor cu scopul de a integra rezultatele în planul de tratament. Dr. Onda Călugăru explică cum a prins contur conceptul de medicină personalizată  în ultimii ani și cumcomisia multidisciplinară joaca un rol deosebit de important: „În momentul în care există o suspiciune de neoplazie, rolul medicului genetician este de a alcătui un panel de testare (selectarea genelor de interes), de a opta pentru anumite tehnici de diagnostic și de a interpreta rezultatele obținute cu încadrarea mutațiilor în clasele de patogenie. Având în vedere faptul că neoplaziile sunt unele dintre cele mai complexe patologii, pe lângă genele si mutațiile declanșatoare, exista si gene cu rol modulator. Acestea influențează tabloul clinic și oferă informații despre prognostic și evoluția în timp a pacientului. Astfel, este importantă și testarea acestora pentru ca medicul oncolog să aibă o imagine cât mai bine conturata a background-ului genetic al pacientului pentru a selecta cea mai eficienta conduita terapeutica.”

Cele mai recente descoperiri în domeniu

Când vine vorba despre tratarea mutațiilor responsabile de apariția unor anumite tipuri de cancer, testele genetice și medicamentele de ultimă generație se arată a fi cea mai bună variantă: ,,Cunoaștem rolul multor oncogene și a multor mutații în dezvoltarea diverselor tipuri de cancer. Identificarea mutațiilor existente și mai ales a celor așa zise mutații ,„Driver’’ – cele care stau la modul real la baza proliferării necontrolate a celulelor canceroase – ne ajută la alegerea atât a terapiilor clasice potrivite cât și la adăugarea tratamentelor moderne targetate pe aceste mutații. Cel mai cunoscut exemplu este mutația BRCA. Cunoaștem această mutație și implicarea acestei gene în dezvoltarea cancerului mamar și ovarian. Acum există și o clasă de medicamente dezvoltate pentru a contracara modificările intracelulare induse de această mutație, clasa de medicamente care intră deja obligatoriu în tratamentul acestor cancere la pacienții purtători a acestor mutații.”, explică Dr. Cristian Gal.

Dr. Cristian Gal

În pragul unei noi ere medicale, tehnologiile avansate și testarea genetică deschid calea către tratamente personalizate pentru pacienții cu cancer. Aceste inovații permit identificarea precisă a profilului genetic al tumorilor, facilitând astfel dezvoltarea de terapii țintite care pot îmbunătăți semnificativ prognosticul și calitatea vieții. „Deși nu mai putem considera genetica ca fiind la începuturile sale, aceasta încă este o știință „noua”, iar progresele științifice sunt din ce in ce mai accelerate. Acestea vizează descoperirea de gene noi cu implicații majore in patogeneza neoplaziilor, dar si elaborarea de noi terapii genice. Chiar dacă există chimioterapice țintite pentru anumite neoplazii și care obțin rezultate favorabile în contextul evoluției bolii, acestea conferă și un grad ridicat de toxicitate pentru pacient, cu efecte adverse sistemice. Noile terapii genice (aflate încă în studii clinice) țintesc celulele tumorale și încearcă pe cât posibil eliminarea citotoxicitații chimioterapicelor. Tehnicile de diagnostic împreună cu metodele de biologie moleculara contribuie activ la dezvoltarea unor astfel de terapii.”, spune Dr. Onda Călugăru.

În ce constă procesul de testare genetică pentru un pacient oncologic și care sunt criteriile după care se decide ce pacienți sunt eligibili pentru testarea genetică oncologică

În cazul oricărei testări medicale, procesul începe cu recoltarea probelor biologice, care sunt apoi analizate în laborator pentru a detecta posibile afecțiuni sau predispoziții genetice. Procesul implică consultarea inițială, unde medicul colectează informații despre istoricul medical al pacientului și al familiei acestuia, urmată de testele propriu-zise, care pot varia de la simple analize de sânge până la teste genetice complexe. Rezultatele sunt interpretate de specialiști, care pot oferi un diagnostic, recomanda un tratament personalizat sau evalua riscul transmiterii unei boli genetice.

Despre rigurozitatea procesului ne-a vorbit și Dr. Onda Călugăru, etapizând procedura: ,,După identificarea genelor de interes, se stabilește tipul de metodă/metode de diagnostic. Un factor deosebit de important de luat în considerare este vârsta de debut a patologiei, întrucât neoplaziile pot fi de natură ereditară sau dobândită (pe parcursul vieții) și adesea se impune diferențiere între cele două tipuri. Probele biologice care pot fi analizate variază în funcție de tipul de cancer și localizarea acestuia. Se poate lucra cu sânge periferic, măduvă osoasă, piese de biopsie, biopsie lichida, etc. Ulterior recoltării și efectuării tehnicilor de diagnostic, are loc analiza și interpretarea rezultatelor, care în cazul neoplaziilor este extrem de complexă. Variantele (mutațiile) identificate sunt clasificate în mai multe categorii în funcție de patogenie, oferind medicului oncolog informații valoroase privind opțiunile terapeutice. Totuși, există cazuri în care aceste variante sunt clasificate ca VUS (variante cu semnificație incertă). În aceste cazuri, mutațiile identificate nu pot contura diagnosticul sau conduita terapeutică  și necesită reclasificare ulterioară (la un anumit interval de timp).”

De cele mai multe ori pacienții oncologici care prezintă o serie de factori precum vârsta de debut a bolii, tipul de neoplazie, tipul de țesut afectat, severitatea bolii, etc., sunt considerați candidați pentru testările oncogenetice: ,,Având în vedere faptul că, toate neoplaziile prezintă o componenta genetică, toți pacienții oncologici ar trebui să beneficieze de testare. Rezultatele obținute pot orienta atât spre tipul de terapie cu cea mai mare eficiență, dar pot oferi și informații importante privind posibilitatea de transmitere în descendenta (cancerele ereditare) sau susceptibilitatea (predispoziția) altor membrii ai familiei de a fi afectați in viitor.” relatează Dr. Onda Călugăru.

Limitări ale testelor oncogenetice și ale noilor tratamente

Sistemul de sănătate se confruntă cu diverse provocări în implementarea testărilor genetice, cele mai întâlnite limitări fiind cele financiare. Finanțarea insuficientă poate restricționa accesul la testări genetice avansate, în timp ce, complexitatea logistică de colectare și analizare a probelor genetice poate împiedica capacitatea sistemelor de sănătate de a oferi aceste servicii la scară largă. Despre aceste aspecte ne-a vorbit și Dr. Cristian Gal: ,,Provocarea  principală este cea legată de limitarea sistemului de sănătate de a deconta toate moleculele noi care sunt dezvoltate și aprobate. Toate sunt terapii foarte scumpe, care pot încărca excesiv un buget limitat de sănătate.”

Oncologul ne atrage atenția și asupra faptului că „nu toate testările se soldează cu identificarea unor mutații targetabile” și în aceste cazuri se aleg terapiile și tratamentele „clasice’’ la îndemâna.

Similar cu orice tratament, și tratamentele de nouă generație prescrise după evaluarea rezultatelor testelor genetice prezintă efecte secundare: ,,Indiferent că vorbim despre medicamente perfuzabile sau sub formă de tablete,  ele sunt diferite de efectele secundare produse de chimioterapia clasică, dar câteodată, pot fi importante și pot influența calitatea vieții sau complianța pacientului.” spune Dr. Cristian Gal.

Despre comportamentul pacienților: „Nu am întâlnit reticență”

Atitudinea pacienților oncologici variază considerabil, influențată de numeroși factori precum stadiul bolii, suportul social, informațiile disponibile și accesul la tratament. Pacienții care sunt bine informați și care simt că au control asupra deciziilor lor medicale tind să aibă o atitudine pozitivă și o calitate a vieții îmbunătățită.

Cu toate acestea studiile sugerează că unii pacienți arată o deschidere remarcabilă către noi abordări terapeutice sau participarea la studii clinice, văzând în acestea o sursă de speranță și o posibilitate de a contribui la progresul științific. ,,Pacienții sunt deschiși și foarte receptivi la ideea de a face testări genetice, mai ales în condițiile în care pot primi un tratament de generație nouă în urma efectuării acestora. Nu am întâlnit reticență, dimpotrivă, se întâmplă ca pacientul să ceară efectuarea unor astfel de testări.”, ne relatează Dr. Cristian Gal.

Articol susținut de Regina Maria