O observație de Ziua Limbii Române, dacă suntem tentați să-i privim de sus pe moldovenii care nu știu limba: România a dat sute de mii de pașapoarte în mod suspect / Cine au fost protectorii

De aici, de pe partea dreaptă a Prutului, avem de multe ori tentația să-i judecăm pe cetățenii moldoveni că preferă să vorbească limba rusă în loc de limba română. Nu e deloc cazul să o facem pe deștepții. 

Timp de 16 ani autoritățile au dat pe bandă rulantă sute de mii de cetățenii române unor oameni care nu vorbesc decât rusa. Și nici asta nu ar fi o problemă, dacă nu am fi aflat între timp că în spatele necunoașterii limbii române, în foarte multe situații, s-au aflat proceduri frauduloase de obținere a cetățeniei române, rețele de contrafacere a actelor de stare civilă și afaceri ilegale de sute de mii de euro. 

E bine să ne amintim de acest lucru când românii de pretutindeni sărbătoresc pe 31 august Ziua limbii române. În Republica Moldova sărbătoarea a fost introdusă în 1990, când se numea încă RSS Moldovenească, iar în România din 2011. 

Iar pentru că sărbătoarea este importantă mai ales în Republica Moldova, care a dus ani de zile lupte dure pentru înlocuirea limbii moldovenești cu limba română, este cât se poate de firesc ca astăzi să-l vedem la Chișinău, alături de Maia Sandu, pe președintele României, Nicușor Dan.

Admirabila luptă a moldovenilor pentru limba lor

„Ați dat un exemplu lumii întregi prin lupta pe care ați dus-o pentru a păstra această limbă și această identitate”, a declarat Nicușor Dan, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău.

Președintele României are dreptate în ceea ce-i privește pe cetățenii moldoveni. Dincolo de Prut, chiar s-a dus o luptă uriașă pentru ca limba română să-și depășească statutul de verișoară mai săracă a limbii ruse. Ca o paranteză, recomand românilor care vor să afle cum era tratată limba română în RSS Moldovenească, cartea Tatianei Țîbuleac, „Grădina de sticlă”. 

Este adevărat că luptele pentru limba română, duse dincolo de Prut, sunt departe de a fi încheiate: în continuare, există regiuni întregi pe teritoriul țării unde oamenii vorbesc aproape exclusiv rusă. Sau o folosesc primordial în conversațiile de zi cu zi. Nu e ușor pentru acești oameni, după zeci de ani de rusificare forțată a țării, să-și redescopere rădăcinile. 

Și în continuare, 49,2% dintre ei își numesc limba maternă „moldovenească”.  Dar nu avem dreptul să-i condamnăm pentru asta, căci știm pe pielea noastră ce înseamnă forța geografiei și a unor regimuri dominatoare vreme de zeci de ani. Noi aici vorbim aceeași limbă,  dar de câte ori ne înțelegem între noi, din cauza diferențelor majore de opinie, multe venind din trecut?

Cum ne-am apărat limba română? 

Dacă am vorbit despre moldoveni și lupta lor pentru păstrarea limbii române, cinstit ar fi să amintim și atitudinea autorităților române pentru apărarea limbii în unele situații concrete.

Nu doar declarativ, de exemplu când ne-am răfuit cu vecinii ucraineni, pentru școlile de limbă română din Cernăuți sau din sudul Basarabiei. 

Iar chestiunea cetățeniei este foarte importantă. Între 2009 și martie 2025, țara noastră a acordat sute de mii de cetățenii românești fără condiția cunoașterii limbii române.

Este vorba despre cei care solicită redobândirea cetățeniei în baza articolului 11 din Legea cetățeniei române, ca o reparație istorică pentru cei care au trăit în Basarabia, Bugeac, nordul Bucovinei, teritorii incluse în URSS în 1940. Acești oameni și urmașii lor beneficiază, prin lege, de o procedură simplificată pentru redobândirea cetățeniei române. 

Din datele oficiale obținute de HotNews, numai într-un singur an au fost acordate 30.000 de cetățenii, în baza articolului 11 din lege. Prin comparație, numărul total al celorlalte categorii de cetățenii acordate de statul român a fost de 13.000. 

Diferența esențială între oamenii din prima categorie, care au cerut „redobândirea” cetățeniei, și cei din a doua categorie este că primii nu au trebuit să dovedească faptul că știu limba română. Ceilalți, da.

Urmarea acestei „omisiuni” din lege a fost aceea că timp de 16 ani în România și în statelor din fosta URSS (Rusia, Ucraina, Republica Moldova) au apărut adevărate fabrici de cetățenii românești prin care oameni care nu îndeplineau condițiile legale și-au falsificat actele privind descendența românească, au plătit mii de euro (între 3500 euro în Ucraina și Republica Moldova și 7500 euro în Rusia, potrivit documentării HotNews) și au primit din partea funcționarilor români actele cu care au putut călători liberi în Europa.

O întrebare legitimă

Și dacă ar fi existat condiția susținerii unui examen în limba română, nu și-ar mai fi falsificat actele doveditoare ale descendenței românești? Mai ales că pentru autoritățile române este aproape imposibil să verifice autenticitatea unor acte de stare civilă emise la Moscova, de exemplu. 

Probabil că da, dar cu siguranță condiția de limbă ar fi îngreunat foarte mult procesul de obținere a cetățeniei române pentru cei cu acte false.

Abia în 2025, după dezbateri la care uneori opoziția cea mai dură a venit din partea unor avocați care ofereau servicii de obținere a cetățeniei române în limba rusă, sau contestații la Curtea Constituțională, Parlamentul României a trecut legea care înăsprește condițiile de redobândire a cetățeniei române. Cea mai importantă: dovedirea cunoașterii limbii române la nivelul B1, similar cu cel din alte state UE. 

De ce nu au făcut autoritățile române atâția ani acest exercițiu elementar de respect pentru limba vorbită pe teritoriul României? 

Nu avem un răspuns clar – putem doar intui unul având în vedere sumele mari de bani plătite de cei care și-au dorit un pașaport românesc. 

Nu limba rusă e problema, ci necunoașterea limbii române

Potrivit unui răspuns oferit HotNews de Autoritatea Națională pentru Cetățenie, între 24 februarie 2022 și 8 mai 2023, 5.306 cetățeni ruși au depus cerere de redobândire a cetățeniei română, iar 1.015 au fost aprobate (aceste cereri au fost depuse în anii anteriori începerii războiului din Ucraina). 409 dosare au fost descoperite cu acte false, ne-a mai transmis instituția care se ocupă cu acordarea cetățeniei române. 

Din nou, condiția de cunoaștere a limbii române ar fi salvat mult din munca autorităților statului de a depista dosarele false. 

Cât timp m-am ocupat de acest subiect, am fost de mai multe ori în fața sediului Autorității Naționale pentru Cetățenie din București să discut cu oamenii veniți acolo să-și depună dosarele. Cu această ocazie am constatat că limba rusă era cea mai răspândită. 

Nu aș vrea să se înțeleagă faptul că mă deranjează limba rusă sau că autoritățile ar trebui să respingă cererile de cetățenie celor care vorbesc limba rusă. Doar cred că limba română ar trebuie să fie esențială pentru acordarea cetățeniei. Ceea ce s-a și întâmplat în cele din urmă.

O reparație normală pentru limba română, venită totuși cu o întârziere de 16 ani, timp în care unii au făcut bani frumoși pe seama cetățeniei române. Cei care au ajutat din interiorul statului circuitele de bani negri vorbeau română. Cât vorbeau. 

Jurnalistul Gabriel Bejan trimite în fiecare marți dimineață newsletterul „Rațiunea, înapoi!”, o sinteză clară și echilibrată a celor mai importante evenimente din actualitatea politică, economică și internațională. Dacă vă interesează contextul din spatele știrilor, vă puteți abona aici: