Care sunt măsurile de siguranță introduse în Legea cetățeniei române ce ar trebui să convingă SUA să ne ridice vizele / Update: Înalta Curte atacă la CCR modificările din Legea cetățeniei
Noul act normativ prevede „procese verificabile și sigure pentru a asigura că solicitanții de cetățenie au o documentație legitimă și o identificare confirmată biometric înainte de a li se acorda cetățenia română”, spune ministrul Justiției Alina Gorghiu într-un răspuns trimis HotNews.ro.
- Update: Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat joi seară că va sesiza Curtea Constituțională în legătură cu modificările făcute Legii cetățeniei române referitor la principiul statului de drept și al legalității în ceea ce privește „componenta sa referitoare la calitatea, previzibilitatea și accesibilitatea legii, precum și ale art. 4 alin. (2) coroborate cu art. 53 din Constituție referitoare la unitatea poporului și egalitatea dintre cetățeni și proporţionalitatea măsurii cu scopul urmărit”.
Camera Deputaților a adoptat ieri forma finală a proiectului de modificare a Legii cetățeniei române, act normativ despre care chiar ministrul Justiției, Alina Gorghiu a spus, la începutul acestui an, că reprezintă „un pas necesar pentru ca România să adere la programul Visa Waiver.” Actul normativ așteaptă acum promulgarea președintelui.
Modificările cele mai importante ale Legii cetățeniei române se referă la măsurile suplimentare de protecție pe care statul le-a introdus împotriva „redobândirii” frauduloase a cetățeniei române în baza unor acte false privind descendența românească, de către persoane care nu au absolut nicio legătură cu țara noastră, așa cum HotNews a arătat într-o serie de articole.
Este vorba despre Articolul 11 din Legea cetățeniei care s-a dorit a fi o reparație morală pentru locuitorii fostelor teritorii românești care au fost incluse în URSS în 1940 (nordul Bucovinei, Basarabia, Bugeac) și descendenții acestora până la gradul al III-lea. Aceste persoane pot, în baza acestei prevederi, să redobândească cetățenia română păstrându-și domiciliul în străinătate și fără dovedească faptul că știu limba română.
Unii dintre cei care au folosit această portiță din lege s-au dovedit a fi chiar oameni de afaceri ruși din anturajul unor oligarhi aflați pe lista de sancțiuni occidentale, potrivit unei investigații Context.
Inclusiv autoritățile recunosc faptul că această prevedere a fost folosită abuziv în țări precum Rusia, Ucraina, Belarus etc unde s-au creat adevărate fabrici de cetățenii românești contra cost.
Ministerul Justiției a răspuns întrebărilor HotNews.ro
Legea adoptată ieri de Camera Deputaților prevede câteva măsuri care, teoretic, ar trebui să prevină de acum înainte astfel de fraude. Pentru că aceste măsuri au fost elaborate de Ministerul Justiției, HotNews.ro a trimis mai multe întrebări instituției pentru a afla argumentele din spatele acestora.
Mai departe vom prezenta, punct cu punct, problemele ridicate de HotNews pe acest subiect și explicațiile pe care le-am primit într-o adresă semnată de ministrul Justiției, Alina Gorghiu.
Condiția limbii române
Pentru prima dată după 2009, cei care solicită redobândirea cetățeniei române în baza Articolului 11 trebuie să dovedească faptul că știu limba română cel puțin la nivelul B1 (mai multe despre ce înseamnă acest nivel de competență lingvistică, pot fi găsite aici).
Dovada cunoașterii limbii se face cu „un certificat de competență lingvistică eliberat de un institut de învățământ superior din România acreditat sau de institutele culturale românești din străinătate”.
De asemenea, se mai face și prin prezentarea unei copii legalizate a foii matricole emisă de un liceu sau formă de învățământ superior din țara de reședință a solicitantului care atestă studiul pentru minimum 3 ani în limba română.
Sunt exceptate de la aceste prevederi persoanele care și-au pierdut cetățenia română în 1940 (oameni foarte în vârstă), dar și cele care au împlinit 65 de ani.
Este discriminatorie exceptarea de la examenul de limbă a persoanelor care au împlinit 65 de ani?
HotNews.ro i-a întrebat pe autorii acestei dispoziții dacă nu cumva exceptarea de la condiția limbii a persoanelor care au împlinit 65 de ani reprezintă o discriminare față de celelalte persoane care trebuie să învețe limba română pentru a-și redobândi cetățenia.
Ministerul Justiției a răspuns însă că această reglementare este identică cu cea din alte țări, precum Marea Britanie sau Ungaria, și că acestor persoane, din cauza vârstei, le-ar fi foarte dificil să învețe limba română la nivelul B1.
În ceea ce privește discriminarea față de alți solicitanți, Ministerul Justiției invocă „jurisprudența instanței de contencios administrativ constituțional din România care a statuat că violarea principiului egalității și nediscriminării există atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă sau dacă există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul ilegal și mijloacele folosite (…)
Persoanele care au împlinit vârsta de 65 de ani nu se află în aceeași situație ca celelalte persoane ținute a face dovada cunoașterii limbii române, apreciem că nu poate fi reținută o încălcare a principiului constituțional al egalității în drepturi”.
Un alt argument invocat de Ministerul Justiției este acela că reglementările europene referitoare la cetățenie dau un drept statelor să-și stabilească singure anumite criterii pentru a-și determina propriii cetățeni.
„Aceste criterii ar putea avea ca rezultat, în anumite cazuri, un tratament preferențial”, mai spune Ministerul Justiției.
Dacă s-au falsificat acte de stare civilă în Moldova sau Ucraina de ce nu s-ar falsifica și foi matricole?
O altă întrebare pe care am adresat-o este referitoare la introducerea posibilității de dovedire a cunoașterii limbii române cu o copie legalizată a foii matricole emisă de un liceu sau universitate din Moldova sau Ucraina.
Dacă mii de acte civile, doveditoare a descendenței românești, s-au dovedi a fi contrafăcute, de ce nu s-ar falsifica și foile matricole?
O precizare importantă a noastră este că această excepție nu a existat în forma inițială a proiectului de lege elaborat de Ministerul Justiției, ci a fost adăugată după dezbaterea publică, la protestele unor organizații românești din Ucraina și a unor avocați specializați în redobândirea cetățeniei române.
Ministerul Justiției răspunde la această observație spunând că excepția despre care vorbim urmărește simplificarea procesului de redobândire a cetățeniei române dar, în același timp, asigură și „coerență în abordare din perspectiva politicii externe promovate de România”.
Din acest răspuns putem înțelege că este vorba despre lupta autorităților române pentru drepturilor românilor din țările ex-sovietice și pentru recunoașterea învățământului în limba română (eliminarea sintagmei „limbă moldovenească”, de exemplu).
De asemenea, Ministerul Justiției spune că în lege au fost introduse mai multe măsuri de prevenție/ verificare împotriva fraudării procesului.
Primul obstacol va fi interacțiunea dintre solicitant și funcționarii de la Autoritatea Națională pentru Cetățenie sau de la misiunile diplomatice din străinătate, atât la depunerea cererii de cetățenie, cât și la depunerea jurământului, astfel încât „constatarea că cel în cauză nu știe limba română ar fi ușor de realizat”.
Alte măsuri prin care autoritățile spun că vor preveni fraudarea procesului de redobândire a cetățeniei:
– „Impunerea unui standard probatoriu obligatoriu pentru documentele oficiale emise de autoritățile altor state și depuse în dosarele de cetățenie”: dovada stării civile a solicitantului a ascendenților și descendenților săi, după caz, se va face prin extrase originale de pe actele de stare civilă eliberate de autoritatea competentă cu cel mult 2 ani anterior depunerii cererii de acordare / redobândire a cetățeniei române însoțite de copii legalizate ale certificatelor de stare civilă sau după caz prin extrase multilingve originale eliberate.
– Posibilitatea Comisiei pentru Cetățenie pentru a cere prezentarea în original a înscrisurilor cu care solicitantul vrea să redobândească cetățenia română.
– Atunci când are îndoieli privind autenticitatea unor acte, funcționarul poate dispune orice verificare de care are nevoie.
– De asemenea, foarte important, de data aceasta, Comisia de cetățenie poate respinge cererea de redobândire a cetățenie atunci când „demersurile în scopul obținerii unei confirmări din partea autorităților statului străin emitent al documentelor rămân fără rezultat”.
-„Orice împrejurare de natură a ridica îndoieli cu privire la autenticitatea înscrisurilor sau la veridicitatea datelor cuprinse în acestea trebuie clarificată în procedura administrativă de acordare la cerere a cetățeniei române”.
Care este legătura între intrarea României în programul Visa Waiver și modificarea Legii cetățeniei
Am solicitat detalii și referitoare la declarația ministrului Justiției despre obstacolele pe care actuala Lege a cetățeniei române le-ar fi pus în calea aderării României la programul Visa Waiver.
În răspunsul semnat de Alina Gorghiu se precizează la acest punct faptul că: „proiectul de lege prevede procese verificabile și sigure pentru a asigura că solicitanții de cetățenie au o documentație legitimă și o identificare confirmată biometric înainte de a li se acorda cetățenia română”.
Explicațiile integrale trimise de Ministerul Justiției la solicitarea HotNews.ro pot fi citite în acest document.
Legea aprobată de Camera Deputaților, for decizional, poate fi consultată aici.
Înalta Curte anunță că sesizează Curtea Constituțională
Update: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunțat joi seară că sesizează Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituționalității, înainte de promulgare în ceea ce privește:
Legea privind modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative (PL-x 382/2024) în raport de prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) și (5) referitoare la principiul statului de drept și al legalității, în componenta sa referitoare la calitatea, previzibilitatea și accesibilitatea legii, precum și ale art. 4 alin. (2) coroborate cu art. 53 din Constituție referitoare la unitatea poporului și egalitatea dintre cetățeni și proporţionalitatea măsurii cu scopul urmărit.
După redactare, hotărârea pronunțată de Secțiile Unite va fi publicată în format integral pe pagina de Internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție – www.iccj.ro.
Vom reveni cu detalii.
INTERVIURILE HotNews.ro