Depozitul de deseuri radioactive de la Kozlodui, Bulgaria, starneste ingrijorare in Romania

Grupul de acţiune civică, alături de reprezentanţi ai societăţii civile şi ONG-uri implicate din România şi Bulgaria, se opune realizării depozitului de deşeuri radioactive de la Radiana pe care-l considera nesigur si acuza autoritatile romane si bulgare ca au facut de forma consultarea populatia.

Comunicatul integral:

Grupul de acţiune civică din Craiova îşi exprimă protestul faţă de modul nedemocratic şi total netransparent în care autorităţile de mediu din România au gestionat procedura de informare şi consultare a populaţiei, referitoare la construirea megadepozitului de deşeuri radioactive de la Radiana, Kozlodui, atât în 2011 cât şi în 2015.În acest mod considerăm că au fost încălcate prevederile Convenţiei de la Aarhus pe care România a ratificat-o în anul 2000.

Membri ai Grupului de acţiune civică au aflat despre reluarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului pentru obiectivul „Construirea unui depozit național de eliminare a deşeurilor slab și mediu radioactive”, ca urmare a unui e-mail transmis de către Agenţia de Protecţia Mediului Dolj în data de 20.04.2015 la Departamentul de Chimie al Facultăţii de Matematica şi Ştiinţe ale Naturii de la Universitatea din Craiova.

Studiind documentaţia indicată, aflată pe site-ul Ministerul Mediului, am constatat că:

1. În adresa transmisă la Departamentul de Chimie de către APM Dolj se precizează că notificarea părţii bulgare privind reluarea dezbaterilor la acest proiect se referă inclusiv la procedura transfrontalieră. În adresa nr. OBOC-1 din 16.03.2015, transmisă la MMAP din România de către Ministerul Mediului şi Apelor din Bulgaria, se menţionează faptul că aceste dezbateri nu includ contextul transfrontalier.

Grupul de acţiune civică vă solicită clarificarea acestei inadvertenţe. 1

2. Ministerul Mediului din Bulgaria a transmis prin adresa 29.00.1043/16.12.2014 o nouă notificare Ministerului Mediului Apelor şi Pădurilor din România, primită la MMAP cu nr. 13194/09.01.2015. Notificarea se referă la reluarea procedurilor EIA privind depozitul de deşeuri radioactive de la Radiana.

La data de 6.04.2015, MMAP din România a primit calendarul dezbaterilor din Bulgaria. Această informaţie, împreună cu noua notificare şi alte documente referitoare la proiect (în limba engleză) au fost publicate pe site-ul MMAP la data de 9.04.2015.

Nu înţelegem de ce notificarea primită de MMAP din România a trebuit să ajungă la cetăţean cu o întârziere de peste 3 luni. Acesta este un caz de încălcare gravă a prevederilor Convenţiei de la Aarhus privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu.

MMAP a informat publicul din România care este interesat să participe la dezbaterile din Bulgaria, să-şi anunţe intenţia cu minim 7 zile înainte. Această întârziere nejustificată a determinat imposibilitatea participării publicului interesat la dezbaterile din Bulgaria, cu atât mai mult cu cât la astfel de acţiuni participanţii trebuie să fie bine documentaţi.

Consultând calendarul dezbaterilor publice programate în Bulgaria în perioada 16-30.04.2015, Grupul de acţiune civică a constatat că au fost organizate dezbateri în 11 localităţi, dintre care unele se poate considera că au avut loc simultan.

3. Ca şi Asociaţia Pro Democraţia – Club Craiova, Grupul de acţiune civică îşi exprimă dezacordul cu modul de organizare a acestor dezbateri prin care Guvernul Bulgar nu a permis populaţiei să aibă timpul necesar pentru documentare în vederea asigurării unei participări relevante la dezbateri.

De asemenea considerăm că în acest mod s-a restricţionat participarea la toate dezbaterile a reprezentanţilor ONG-urilor şi a publicului posibil afectat din Bulgaria şi România.

Având în vedere cele menţionate, referitoare atât la modul în care a fost gestionată informarea publicului de către autorităţile de mediu din România, cât şi organizarea dezbaterilor în Bulgaria, Grupul de acţiune civică din Craiova îşi

exprimă totala dezaprobare şi consideră acest mod de acţiune în contradicţie cu valorile şi normele Uniunii Europene, precum şi cu convenţiile internaţionale pe probleme de mediu.

4. Pe baza consultărilor Grupului de acţiune civică din Craiova cu organizaţiile non-guvernamentale şi reprezentanţi ai societăţii civile, care au participat la dezbaterea din 7.07.2011 la Bechet cu privire la raportul EIA referitoare la acest proiect, a rezultat că specialiştii bulgari participanţi au manifestat o lipsă de transparenţă şi o atitudine nesinceră, prezentând populaţiei informaţii nerelevante, ambigui, doar la nivel declarativ, evitând să răspundă documentat la întrebările adresate de participanţi.

5. În acest context, Grupul de acţiune civică consideră că autorităţile române de mediu ar fi trebuit să ia în considerare argumentele populaţiei româneşti şi să solicite autorităţilor bulgare lămuriri şi reluarea dezbaterilor cu specialişti români, pentru clarificarea problemelor ridicate de publicul românesc.

6. Grupul de acţiune civică îşi exprimă totala dezaprobare pentru faptul că dezbaterea cu populaţia românească a avut loc numai într-o singură localitate şi nu s-a dat posibilitatea participării la astfel de acţiuni şi populaţiei din celelalte localităţi riverane precum şi locuitorilor din Craiova.

7. Considerăm că un astfel de obiectiv nuclear poate să pună în pericol mediul şi sănătatea oamenilor pe distanţe mult mai mari. Recentul incendiu care a izbucnit în 28.04.2015 în apropierea sitului nuclear de la Cernobîl şi a deşeurilor radioactive depozitate pe sit justifică îngrijorarea opiniei publice.

8. Grupul de acţiune civică doreşte să cunoască criteriile care au stat la baza selecţiei numai a localităţii Bechet pentru organizarea acestor dezbateri.

9. În conformitate cu prevederile convenţiilor internaţionale pe probleme de mediu, Grupul de acţiune civică solicită autorităţilor de mediu centrale şi locale să asigure o informare corectă şi transparentă a populaţiei din zonele 3

afectate, care să fie larg accesibilă inclusiv unui public care nu are acces la internet. Pe baza acestor informări solicităm reluarea dezbaterilor publice în contextul transfrontalier al EIA, la care să fie invitaţi specialişti din Bulgaria şi din România în domenii relevante pentru tematica proiectului, ca de exemplu: construcţii civile, rezistenţa materialelor, geotehnică, biologie, agronomie, medicină etc.

10. Având în vedere recentul incident referitor la incendiul care a izbucnit în apropierea sitului nuclear de la Cernobîl, cu suspiciuni vehiculate în presa privind natura intenţionată a acestui incident, decizia de a accepta construirea unui astfel de obiectiv nuclear trebuie să fie influenţată şi de considerente referitoare la siguranţa populaţiei României. Susţinem aceasta cu atât mai mult cu cât baza militara NATO de la Deveselu se află în proximitatea (aprox. 67 Km) obiectivelor nucleare de la Kozlodui, care include şi depozitul de deşeuri radioactive de la Radiana.

11. Având în vedere faptul că informaţia referitoare la reluarea dezbaterilor în Bulgaria a ajuns efectiv în posesia Grupului de acţiune civică la data de 22.04.2015, considerăm că data limită de 8.05.2015 pentru transmiterea punctelor de vedere ale populaţiei româneşti, posibil afectate, către MMAP este un termen foarte scurt.

12. Pentru a putea formula opinii fundamentate, Grupul de acţiune civică a organizat o dezbatere publică referitoare la depozitul de deşeuri radioactive de la Radiana, în data de 7.05.2015 la care au participat specialişti în domeniile precizate mai sus, invitând şi APM Dolj. Agenţiei locale de mediu i s-a adresat rugămintea de a trimite un specialist care să prezinte detalii despre proiect, luând în considerare faptul că, cel puţin la nivelul oraşului Craiova, populaţia nu avea cunoştinţă despre acest proiect.

APM Dolj a transmis un răspuns pe care îl considerăm inadecvat pentru o instituţie bugetară care reprezintă interesele cetăţeanului român în problemele de mediu, şi nu a luat în considerare solicitarea Grupului de acţiune civică, care este susţinut de un număr semnificativ de cetăţeni ai Craiovei.

13. În conformitate cu Hotărârea privind EIA NR. 21-9/2011, a Ministerului Mediului şi Apelor din Bulgaria, termenul de punere în funcţiune a depozitului de deşeuri este 2015.

În descrierea propunerii de investiţie sunt precizate etapele proiectului, precum şi măsurile care trebuie luate în fiecare etapă. În acest context, Grupul de acţiune civică solicită să se transmită publicului din România care este stadiul actual si faza de execuţie a lucrărilor la depozitul de deşeuri.

14. În 2011 a fost publicat pe site-ul Ministerului Mediului din România numai descrierea non-tehnică a proiectului, care un caracter formal, descriptiv, fără o susţinere bibliografică şi rezultate ale unor studii comparative ale soluţiei propuse de partea bulgară cu depozite de deşeuri similare din lume. Solicităm ca toate informaţiile privind proiectul şi eventualele modificări ale acestuia, să fie făcute public în limba română şi într-o formă accesibilă chiar şi pentru persoane fără acces la internet.

15. Vă rugăm să ne precizaţi modul de implicare al autorităţilor de mediu române şi bulgare în perioada celor patru ani, pentru clarificarea obiecţiilor ridicate de participanţii la dezbaterile din Bulgaria şi România.

16. La dezbaterea pe care Grupul de acţiune civică a organizat-o pe 7.05.2015, specialiştii consultaţi (în domeniile construcţii civile şi rezistenţa materialelor, biologie, medicină, ştiinţe agronomice) au concluzionat, bazat pe argumente ştiinţifice, faptul că acest proiect nu trebuie realizat în locaţia propusă, invocându-se nesiguranţă nici pe termen scurt, cu atât mai mult pe o perioadă de 300 de ani, existând riscul major de contaminare definitivă a mediului.

17. Precizăm că, în conformitate cu Legea administraţiei locale nr.215/2001, Grupul de acţiune civică a obţinut susţinerea a peste 10.000 de concetăţeni, reprezentând cca.80% din totalul necesar pentru a solicita autorităţilor organizarea unui referendum la care populaţia din zonele posibil afectate, să-şi spună punctul de vedere faţă de noile obiective nucleare de la Kozlodui, printre care şi depozitul de deşeuri radioactive.

18. Grupul de acţiune civică, alături de reprezentanţi ai societăţii civile şi ONG-uri implicate din România şi Bulgaria, se opune realizării depozitului de deşeuri radioactive de la Radiana.

Această poziţie a fost ferm exprimată de către cei aproximativ 300 de participanţi români, specialişti bulgari, precum şi reprezentanţi ai societăţii civile şi ai unor ONG-uri reprezentative din Bulgaria, care au participat la dezbaterea publică organizată de către Grupul de acţiune civică împreună cu Asociaţia Pro- Democraţia, la Universitatea din Craiova, la data de 31.01.2015. În plus, participanţii bulgari au susţinut cu argumente pertinente închiderea sitului nuclear de la Kozlodui.

În concluzie, în numele societăţii civile pe care o reprezentăm, vă solicităm să faceţi toate demersurile necesare pentru renunţarea la construirea depozitului de deşeuri radioactive de la Radiana, care prin amploarea sa afectează mediul şi pune în pericol sănătatea şi viaţa populaţiei româneşti. De asemenea considerăm că realizarea acestui obiectiv, alături de construirea noului reactor nuclear de mare putere şi prelungirea duratei de viaţă a unităţilor 5 şi 6 de CNE Kozodui, va afecta dramatic şi mediul economic în zona Olteniei.

Grupul de acţiune civică Craiova Lector dr. ing. Luminiţa Simoiu

Departamentul de chimie

Facultatea de Matematică şi Ştiinţe ale Naturii Calea Bucureşti nr. 107I, Craiova luminita.simoiu@gmail.com

tel. 0722 66 35 39

Depozitul de deseuri radioactive de la Kozlodui, Bulgaria, starneste ingrijorare in Romania

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”