Sari direct la conținut

Descoperire neasteptata: Si asteroizii pot avea inele

HotNews.ro

Astronomii au descoperit un obiect cosmic asemanator cu un asteroid, dar care are inele. Cu un diametrul de 250 km, Chariklo este cel mai mic corp ceresc care prezinta inele. Pana acum, astfel de inele au fost observate doar in jurul unor planete mari, precum Jupiter, Saturn, Uranus sau Neptun.

Descoperirea, prezentata saptamana trecuta in revista Nature, indica faptul ca astfel de inele ar putea fi o caracteristica mai obisnuita decat se credea pana acum.

Astronomul Felipe Braga-Ribas de la Observatorul National din Rio de Janeiro, autor principal al studiului, precizeaza ca descoperirea a fost una accidentala.

Inelele sunt o caracteristica astronomica interesanta, reprezentand adesea un prim pas in formarea planetelor si satelitilor. Dimensiunea corpului ceresc este importanta, astronomii aratand ca ar trebui sa fie dificil ca materia sa ramana intr-o forma stabila in jurul unui corp ceresc cu o atractie gravitationala atat de scazuta.

„Am crezut ca poate existenta inelelor este legata de masa obiectului. Asa ca a fost neasteptat sa le gasim in jurul unui obiect cosmic mic”, explica Felipe Braga-Ribas.

Chariklo apartine unei clase de obiecte numite „Centauri”, care traverseaza zona din afara Sistemului Solar pe orbite instabile si care pot avea caracteristici comune atat cu asteroizii cat si cu cometele.

Pentru ca sunt mici, intunecate si indepartate, studierea lor s-a dovedit a fi o provocare, arata astronomul Felipe Braga-Ribas. Echipa sa a descoperit inelele in timp ce observa felul in care asteroidul blocheaza lumina de la o stea indepartata in timp ce a trecut printre aceasta si Pamant pe 3 iunie 2013.

Folosind rezultate obtinute cu ajutorul telescoapelor de la 7 observatoare din America de Sud, echipa a reusit sa determine ca asteroidul are doua inele, unul cu o latime de 7 km, iar celalta de 3 km.

Aceeasi tehnica a fost utilizata pentru a descoperi inelele planetei Uranus in 1977.

Francesca DeMeo, cercetator planetar la Centrul de Astrofizica Harvard-Smithsonian din Cambridge, Massachusetts, spune ca rezultatele sunt foarte convingatoare. „Ar fi foarte greu sa explici masuratorile in alt mod”, arata cercetatorul.

Modul de formare a inelelor ramane totusi un puzzle. Autorii studiului sugereaza posibilitatea ca un alt corp ceresc de dimensiuni mai mici ar fi putut sa loveasca Chariklo, trimitand material de la ambele obiecte cosmice intr-un disc. Alte teorii indica posibilitatea ca inelele sa se fi format din material expulzat de Chariklo in timp ce se rotea, sau ca obiectul cosmic sa fi eliberat praf si gheata in timpul calatoriei sale, precum o cometa. Francesca DeMeo arata ca toate aceste teorii sunt plauzibile.

Ramane o intrebare importanta: cum se face ca inelele sunt stabile avand in vedere dimensiunile mici ale asteroidului? Daca au fost provocate de un impact, acesta ar fi trebuit sa se produca la o viteza foarte mica pentru ca particulele sa ramana pe orbita. Indiferent de modul de formare, este probabil ca sateliti cu o dimensiune de cativa kilometri sa „pastoreasca” inelele, impiedicand fragmentele sa se imprastie, explica Braga-Ribas.

Astronomul James Bauer de la Jet Propulsion Laboratory din Pasadena, California, arata ca studierea compozitiei inelelor ne va oferi mai multe informatii despre originea lor. Chariklo este unul dintre sutele, daca nu miile de corpuri ceresti de mici dimensiuni din afara Sistemului Solar care nu prea au fost studiate. Desi Chariklo ar putea fi o exceptie intre acestea in ceea ce priveste inelele, Bauer sustine ca acest lucru este putin probabil.

„Cred ca exista sanse mari sa gasim un alt sistem de inele in jurul unui corp ceresc de mici dimensiuni, undeva in afara Sistemului Solar. Daca te apuci sa observi pasari si vezi o pasare pentru prima data, exista sanse mari sa fie o pasare obisnuita”, arata Bauer.

Alegeri 2024: Vezi aici prezența și rezultatele LIVE pe hartă și grafice interactive.
Sondaje, Comparații, Informații de la celelalte alegeri. Toate datele esențiale pe alegeri.hotnews.ro.
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro