Despre utopie, frustrare si fanatism: Elogiu pentru filosoful-docher Eric Hoffer
Eric Hoffer (1902-1983) a fost un ganditor cu totul original, un autodidact de geniu, pretuit de filosofi altminteri atat de diferiti precum Hannah Arendt si Sidney Hook. Cartea sa, “The True Believer: Thoughts on the Nature of Mass Movements” a aparut in 1951, cand Razboiul Rece ajunsese la paroxism, provocand numeroase dezbateri si fiind mereu adusa in actualitate de atatea evenimente tragice generate de miscari ideologice fanatizate. Nu se stiu prea multe lucruri despre biografia timpurie a lui Hoffer: nu a urmat cursuri universitare, poate ca n-a absolvit nici macar liceul, era un solitar, obsedat de lecturi, a lucrat ca docher in San Francisco. Dupa pensionarea prematura, a predat, din nou in chip original, cursuri de filosofie politica la Berkeley. Venea o data pe saptamana, se intalnea cu studentii, cultiva stilul socratic, ii invata sa intrebe si mai ales sa se intrebe. Era un sceptic indragostit de Montaigne. Ca filosof politic, l-a pretuit pe Alexis de Tocqueville.
Pe 1 martie 1955, Hannah Arendt ii scria de la Berkeley sotului ei, Heinrich Blucher, el insusi un ganditor politic autodidact: “Iar vineri, excursie la San Francisco unde ma va plimba cu masina Eric Hoffer, filosofantul longshoreman (docher) (un muncitor german, un intelectual-muncitor tipic). Nu poate sa o faca sambata pentru ca lucreaza in port <time and a half>”. Pe 8 martie, ii scrie din nou lui Blucher: “Sambata asta, din nou o escapada la San Francisco. Eric Hoffer imi va face turul cu masina. Acestea sunt razele de lumina”. Era in 1955, la patru ani de la aparitia “Originilor totalitarismului”. In timpul sederii la Berkeley (februarie-iunie) Hannah Arendt a tinut un curs despre “experientele politice fundamentale ale timpurilor noastre”, unul despre totalitarism si o prelegere de trei ore despre teoria politica la Machiavelli si Montesquieu.
Pe 26 martie 1955, Hannah Arendt ii scria lui Karl Jaspers: “Pe subiectul oazelor (o tema esentiala in gandirea ei-VT),: prima oaza reala pe care am gasit-o s-a intruchipat intr-un docher din San Francisco care mi-a citit cartea (“The Origins of Totalitarianism”-VT) si este pe cale de a citi tot ce este disponibil in engleza din scrierile Dumneavoastra. Scrie el insusi-si publica la fel- in maniera moralistilor francezi. Voia sa stie totul despre Dvs, dar chiar totul, si ne-am imprietenit pe loc. Mi-a aratat San Francisco in felul in care un rege isi prezinta regatul unui oaspete de onoare. Lucreaza doar trei sau patru zile pe saptamana. Este tot ceea ce are nevoie. In restul timpului, citeste, gandeste, scrie, face plimbari. Numele sau este Eric Hoffer, este de origine germana, dar nascut aici si nevorbitor de germana. Va vorbesc despre el pentru ca genul sau de persoana este tot ce poate oferi mai bun aceasta tara“. (v. Hannah Arendt, Karl Jaspers, “Correspondence:1926-1969″, Harcourt Brace Jovanovich, 1992, pp. 257-258, sublinierea mea). Este in fond supremul compliment din partea marii ganditoare. In 1952, Hannah ii scria lui Monsieur (cum i se spunea lui Heinrich Blucher) despre atmosfera intelectuala din Paris: “Ieri am fost cu Camus; este fara indoiala cel mai bun om pe care il au in Franta“. Altfel spus, cel mai onest, cel mai onorabil, cel mai demn de incredere (v. “Within Four Walls: The Correspondence between Hannah Arendt and Heinrich Blucher, 1936-1968″, Harcourt, Inc., 1996, p. 164, sublinerea mea).
Oricine vrea sa inteleaga psihologia milenarista, sursele si resursele adeziunilor neconditionate la religiile seculare, ele insele forme degradate ale religiilor traditionale, va profita enorm citind cartea lui Hoffer. In ultimii ani de viata, ganditorul a devenit tot mai dezabuzat in raport cu intelectualii si cu iluziile lor radicale. A scris carti in care critica Noua Stanga si a avertizat impotriva doctrinarismelor de orice fel. A revendicat cu fervoare dreptul la nuante, la indoiala, la autonomia spiritului in raport cu orice constrangere menita sa inregimenteze si sa umileasca individul. Atunci cand un Herbert Marcuse proclama “Marele Refuz”, Hoffer pleda pentru calm, indoiala si rationalitate. Unul dintre filosofii sai favoriti a fost Blaise Pascal. Motto-ul cartii “The True Believer” este din Pascal. Sub semnatura lui Nicholas Bethell, a aparut acum, la Hoover Institution Press, o biografie a acestui ganditor heterodox (recenzata de Michael Dirda in “Washington Post” din 10 mai 2012). Titlul este cat se poate de graitor: “Longshoreman Philosopher”. Marx a vorbit in numele proletariatului. Hoffer a fost el insusi un proletar.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro