Sari direct la conținut

Detalii puțin cunoscute: Unde se află deșeurile radioactive ale României și cât ne costă asta

​​Panorama.ro
Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, Foto: Agerpres
Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, Foto: Agerpres

Deșeurile radioactive rămân cea mai controversată problemă a folosirii energiei nucleare, alături de teama de accidente nucleare precum Fukushima sau Cernobîl. Anual, reactoarele nucleare din întreaga lume produc energie considerată curată, dar și deșeuri mai mult sau mai puțin radioactive, care sunt riguros procesate, stocate și inventariate. Pentru cele mai periculoase dintre ele, însă, guvernele și experții abia acum lucrează la dezvoltarea unor soluții de stocare definitivă, departe de orice posibilă interacțiune cu mediul sau cu oamenii.

Pentru că marea problemă a celor mai radioactive și periculoase deșeuri este chiar aceasta: deși nu există în cantități mari (reprezintă cam 5% din volumul tuturor deșeurilor radioactive produse la nivel global, conform Agenției Internaționale pentru Energie Atomică), ele nu pot fi eliminate definitiv, oricât de procesate ar fi, ci doar stocate undeva departe. Sau adânc, pentru că aceasta e soluția agreată de experții din toată lumea: cele mai radioactive deșeuri și ce rămâne neprocesat din combustibilul nuclear ars de reactoare vor fi depozitate la sute de metri adâncime, în formațiuni geologice dure și izolate, unde oamenii le pot considera eliminate, în siguranță, pentru sute de ani de acum încolo.

România nu face excepție. Își stochează în depozite intermediare deșeurile radioactive produse și are în plan construirea unui depozit de mare adâncime, pentru stocarea definitivă a deșeurilor înalt radioactive și a combustibilului nuclear ars, plus un depozit definitiv de suprafață, pentru deșeuri cu nivel jos și mediu de radioactivitate.

Cu alte cuvinte, deșeurile radioactive din România sunt stocate provizoriu în depozite special amenajate, la Cernavodă sau, unele dintre ele, în fosta mină de uraniu de la Băița Bihor, din munții Apuseni, până când vor fi realizate capacități de depozitare definitivă, care echivalează cu eliminarea deșeurilor. Ca și în alte țări active nuclear, înfăptuirea acestor planuri riscă însă să nu ne mai prindă în viață pe mulți dintre noi: depozitul geologic de mare adâncime din România, unde cele mai periculoase deșeuri radioactive ar trebui să își găsească sfârșitul, ar urma să fie gata tocmai în anul 2055.

Citește integral pe Panorama.ro

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro