​DEZBATERE PUBLICA CODUL SILVIC Ce prevederi ar trebui sa contina aceasta lege pentru a stopa taierile abuzive si sa nu afecteze producatorii locali onesti

Senatorii au adoptat, marti, in plen, un proiect de lege privind modificarea si completarea Codului Silvic. Ministrul delegat pentru Ape si Paduri, Lucia Varga, spune ca proiectul de modificare a Codului Silvic va limita taierile ilegale din padurile Romaniei prin vanzarea lemnului de catre proprietarii/ administratorii padurii din rampe, dupa ce a fost taiat, nu direct din padure ca acum, si prin majorarea pedepselor pentru cei care sunt prinsi ca fura. Comunitatea academica din silvicultura sustine cele doua masuri, insa firmele romanesti care prelucreaza lemnul spun ca aceasta masura este cu dedicatie pentru firmele straine mari, in special Holtz Industries, si va omora firmele romanesti, care nu pot concura cu acesti colosi la licutatiile organizate in aceste rampe.

Reprezentantii firmelor romanesti spun ca atunci cand cumparau lemnul direct din padure, netaiat, aveau garantia ca acest lemn ramane la ei, deoarece firmele mari, straine, nu fac partea de exploatare. In plus, reprezentantii firmelor romanesti spun ca nu este o coincidenta ca la sfarsitul acestui an expira contractele incheiate in 2002-2003 de Romsilva cu Holtz Industries prin care firma austriaca cumpara de la Regie, fara licitatie, 1 milion de metri cubi pe an. Vezi ce spun partile implicate si trimite punctul tau de vedere.

Informatia pe scurt

• Cea mai controversata prevedere adusa de modificarile propuse la Codul Silvic este vanzarea lemnului din rampe primare nu ca pana acum, estimat, din padure. Ministrul delegat pentru Ape si Paduri, Lucia Vrga, crede ca aceasta masura va limita taierile ilegale. Comunitatea academica din silvicultura este de parere caeste o masura benefica. Reprezentantii firmelor romanesti sunt de parere ca masura ii va baga in faliment. Romsilva spune ca nu mai are infrastructura necesara pentru aplicarea prevederii.
• Romsilva spune ca nu are bani sa asigure paza padrilor private, prevedere impusa prin proiectul de modificare a Codului Silvic.
• Contractele incheiate de Romsilva cu Holtz in 2002 si 2003 prin care Regia se obliga sa furnizeze companiei austriece  1 milion de metri cubi de lemn anual, expira la sfarsitul acestui an. Reprezentantii firmelor romanesti de exploatare a lemnului sustin ca prevederea ca lemnul sa fie vandut din rampa, nu din padure, este cu dedicatie pentru firma austriaca. Mai exact, acestia spun ca, ei nu vor putea concura cu colosul austriac la licitatiile organizate in rampa, iar legiuitorul nu a luat masuri care sa ii protejeze.

Cea mai controversata prevedere adusa de modificarile propuse la Codul Silvic este vanzarea lemnului din rampe primare nu ca pana acum, estimat, din padure. In prevent, proprietarii de padure scot la inceputul anului, la licitatie, cantitatea de lemn pe care o pot recolta in anul respectiv, cantitate estimata („pe picior”, copacii neputand fi masurati exact daca nu sunt taiati), aceasta firmele care castiga licitatia se duc si scot lemnul din padure dupa care il prelucreaza sau il vand mai departe. Dupa noua modificare propusa la Codul Silvic lemnul nu va mai fi vandut, netaiat din padure, ci din rampe dupa ce va fi taiat de administratorii de padure si adus pana acolo. Ministrul delegat pentru Ape si Paduri, Lucia Varga, initiatoarea acestei modificari, spune ca aceasta prevedere ar limita taierile ilegale de lemn, deoarece in cantitatea estimata sunt erori de +-/15%, unde poate fi introdus lemn taiat ilegal.

Victor Giurgiu, silvicultor si membru titular al Academiei Romane spune ca aceasta prevedere este una benefica. „Aceasta masura, benefica sub aspect economic, va fi posibila numai daca vor fi luate toate masurile functionale sistemului, dupa exemplul tarilor europene avansate. In trecut, marele silvicultor Marin Dracea, viitor membru de onoare al Academiei Romane, a introdus cu bune rezultate acest sistem, luand insa toate masurile necesare functionarii lui in deplina siguranta. Noi, acum, suntem pregatiti pentru introducerea generalizata si obligatorie a acestui sistem ? In trecut, in perioada 1936-1944, Marin Dracea a reusit”, a declarat pentru HotNews.ro Victor Giurgiu.

Adam Craciunescu, directorul Romsilva spune ca este imposibil sa aplice aceasta prevedere deoarece nu are infrastructura necesara: „In primul Regia Nationala a Padurilor nu mai este beneficiarul acelei infrastructuri de depozite care a fost detinuta pe timpul fostului regim. Toata aceasta infrastructura a trecut in mediul privat. Nu avem unde sa depozitam 9,5 milioane de mc de lemn cat are de recoltat intr-un an Regia Nationala a Padurilor. Ce facem acum, ne intoarcem sa faca tot administratia de stat toate aceste lucruri. Noi putem evita aceste sustrageri ilegale printr-un control adecvat, printr-o organizare corespunzatoare si masurile adecvate care se iau conform legii. Aceasta masura ii duce in faliment si pe micii proucatori si favorizeaza firmele mari care pot sa vina cu un pret clar pe piata si ii eliminam pe cei mici. Problema este ca Regia Nationala ca Administrator nu are infrastructura necesara sa poata oferi pe piata numai lemn fasonat. Introducerea lemnului masurat pe piata este clara, dar sa nu credeti ca si la ora actuala, tot ce se incarca din rampa, de la padure, nu se masoara. Lemnul respectiv se masoara. Ca sunt posibilitati din partea unora, oameni care sunt certati cu legea, care sustrag lemn, este altceva. Dar sa stiti ca sunt si firme puternice in Romania care lucreaza corect. In momentul in care a incarcat in mijlocul de transport masoara lemnul respectiv si au si o provenienta certa ca este cumparat de la proprietar sau de la administrator. Nu trebuie sa exageram acum daca sunt niste cazuri izolate de furt. Noi am facut rapoarte pentru aceste furturi, am facut documentele, le-am inaintat politiei, parchetelor. Asteptam acum sa fie cercetati cei care au gresit”, explica acesta.

„Cu vanzarea lemnului masurat din rampa nu putem sa fim de acord pentru ca in toata Europa se vinde lemn si pe picior (estimat, din padure). Noi plecam de la o regula a Uniunii Europene foarte clara. Sa se monitorizeze trasabilitatea lemnului pe piata. Adica sa introduca lemn masurat. Nu se poate introduce pe piata lemn taiat ilegal daca sunt niste reguli foarte clare. Departamentul prin actele subsecvente poate crea reglementari foarte clare astfel incat sa se monitorizeze toata miscarea lemnului. Acolo unde se fac abuzuri, indiferent ca se fasoneaza de catre administrator intreaga cantitate de masa lemnoasa sau de catre altii”, a explicat Craciunescu.

Si Ioan Sbera, presedintele Filialei Bucuresti a Asociatiei Forestierilor spune ca aliniatele care prevad sistarea vanzarii masei lemnoase direct din padure incepand cu 2015 nu pot fi aplicate pentru ca:

– Romsilva nu are infrastructura necesara (depozite primare ,intermediare finale sau centre de sortare si prelucrare )si nici personal calificat precum au agentii economici din domeniu.

– Realizarea acestei infrastructuri necesita un timp de cel putin 4-5 ani cu investitii mari(peste 300 milioane).

– Angajarea de personal suplimentar si pregatirea acestuia,conducand la costuri suplimentare.

– Generalizarea vanzarii masei lemnoase din depozite trebuie sa se faca treptat functie si de evolutia pietii lemnului.A ceasta se poate realiza printr-un act normativ la nivelul ministerului cu consultarea patronatelor si nu printr-o lege organica.

– Taierile ilegale si furtul masei lemnoase se pot elimina sau reduce substantial daca administratorii si organele de control ale statului si-ar face datoria”

Emil Iugan, proprietarul unei firme de exploatare si prelucrarea primara a lemnului din Bistrita, spune ca aceasta prevedere va scoate firmele romanesti de pe piata: „Nemultumirea noastra cu privile noile reglementari propuse la Codul Silvic este ca ascund multe capcane care pot fi interpretate ulterior si sa dea nastere la elaborarea unor acte normative in baza si aplicarii si aplicarea noului silvic care sa stranguleze activitatea economica de baza a firmelor romanesti. Potrivit noilor reglementari, daca vor fi puse in functiune, firmele romanesti au o singura optiune, sa faca exploatare forestira in prestari servicii. Sa faca partea cea mai grea, exploatarea forestiera, sa scoata lemnul din padure, sa-l aduca in depozite, sa-l sorteze si de acolo sigur, firmele romanesti nu vor putea concura cu marile companii multinationale la preturile pe care ei vor cumpara din aceste depozite aproape intreaga productie”, spune acesta.

Emil Iugan spune ca si in prezent, majoritatea lemnului este luat de o companie straina – Holtz Industries Schweighofer – care pe langa contractul cu Romsilva, poate participa si la licitatiile organizate de proprietarii/administratorii de padure, iar firmele romanesti nu pot concura nici acum cu acest colos , firma sa fiind obligata sa importe lemn din Ucraina.

„Noi suntem din capul locului impotriva taierilor abuzive, ilegale. Noi vrem sa avem de lucru in permanenta si si aiba de lucru si cei care vin dupa noi. Principalele probleme pe care le avem sunt in aprovizionarea cu lemn pentru ca este o cere foarte mare pe piata. La ora actuala putem spune chiar de o presiune exagerata, un monopol al marilor companii straine care au dezvoltat capacitati mari, industrie mare, de prelucrarea a lemnului, si care practic au capacitatea sa prelucreze intreaga productie de lemn de rasinos din Romania. Intreaga resursa noi o cumparam numai in licitatii de masa lemnoasa, licitatii care sunt organizate de administratorii si proprietarii de padure.la aceste licitatii este o presiune foarte mare. La partea de exploatare sunt numai firme romanesti pentru ca neavand alte resurse in zona, oamenii nu au alta alternativa.

Problema este ca la licitatia masei lemnoase pe picior, pe langa firmele atestate, participa si marele companii, care au dreptul sa participe. Potrivit unei modificari a legislatiei initiale, regulamentul de vanzare a masei lemoase, ei pot participa la cantitati nelimitate, in toata tara, prin acele contracte de prestari. Vin se prezinta la licitatii, iau cat vreau, de unde vreau, fac presiuni, iar ulterior incheie contracte cu firme romanesti care fac exploatarea. Desi aceste firme mari, care participa alaturi de noi la licitatii nu au personal angajat, nu au firme de specialitate, investitii, utilaje in activitatea de exploatare forestiera. Si astfel se creaza o presiune enorma pe piata, preturi peste preturile economice”, a declarat Emil Iugan a carui firma are 784 de angajati si o cifra de afaceri de circa 50 milioane de euro.

Acesta spune ca firmele mari, printre care si Holtz, nu au componenta de exploatare, ele cumparand lemnul gata taiat, dupa care il duc la export.

„Pana acum cea mai mare firma care a participat la aceste licitatii si care face exploatare desi nu are personal calificat si investitii in exploatare este Holtz Industries Schweighofer. Ei au beneficiat de un contract de exclusivitate pe termen lung care le-a permis ca sa isi aleaga in fiecare an o anumita cantitate din toata resursa de lemn pe picior rasinoase. Dupa acest contract care le expira anul acesta, la licitatiile de acum ei isi alegeau lemnul in baza acestui contract, dupa care restul se scotea la licitatii, la care tot ei participa. Ceea ce ii intereseaza cumpara la preturi mari pentru ca ei au putut accesa acea cantitate insemnata la niste preturi stabile, prestabilite. Acest contract le expira in 2013 si coincidenta ca si legislatia silvica se schimba odata cu expirarea acestui contract pe termen lung. Noi zicem ca este o legatura intre cele doua evenimente”, a explicat Emil Iugan.

Si Traian Larionesei, administratorul unui grup firme de exploatare si prelucrare primara a lemnului de fag spune ca vanzarea lemnului din rampe este daunatoare pentru firmele romanesti.

„Avem 600 de angajati, 32 miliaoane euro pe an cifra de afaceri. Problemele noastre sunt ca noi, ca oameni de afaceri, trebuie sa stim ce facem peste 6 luni, peste 12 luni. Noi avem acum pe piata niste firme austriece care vor sa proceseze ele tot lemnul. Noi pana acum, din exploatarile pe care le facem, am avut o garantie ca lemnul pe care mi-l exploatez eu imi ajunge mie in curte, il procesez eu si pot sa ii dau plus valoare. Cu modificarea noului Cod Silvic mi-e frica ca lemnul pe care eu il exploatez, il pun la drum auto, vine Holtz Industries si il cumpara pentru ca noi nu putem concura cu el. Noul Cod Silvic spune ca lemnul trebuie exploatat si pus in rampa primara la drum auto. In momentul cand il pui, se face licitatie, dar tu nu mai poti concura cu ei si iti omoara fabricile. Pana acum, noi cumparam lemnul la licitatie din padure, il exploatam si il prelucram mai departe. Mie mi-e frica ca nu voi mai avea acces la lemn. Acum doamna ministru vrea ca vanzarea lemnului sa se faca din rampa, dupa ce noi facem partea grea cu exploatarea si noi nu mai putem concura cu firmele mari. Daca Holtz cumpara 4-5milioane de mc de lemn in toata Romania, isi permite sa plateasca oricat pana ne inchid pe noi. Aici nu facem decat sa dam posibilitatea firmei Schweighofer sa ia toata marfa, sa o prelucreze si sa o dea fie produs finit, fie sub forma de cherestea. Noul Cod Silvic avantajeaza doar firma Schweighofer si ce inseamna capital strain in totalitate. Asta sa nu face decat sa omoare tot ce inseamna industrie autohtona. Parerea mea este ca actualul Cod Silvic este foarte bun, dar trebuie respectat. Ce mai trebuie lucrat este pe inasprirea pedepselor pe ceea ce inseamna furt.”, spune acesta.

„Nimeni nu fura din padure fara stirea cuiva. Asta cu furatul lemnului este o poezie care o spun toti ca sa treaca si sa se accepte. La ora actuala cei mai mari hoti de padure sunt silvicultorii. Fara stirea lor nu se misca nimic. Daca pe viitor le mai dai si ce muncesti tu sa vanda, dati-mi voie sa va spun ca e greu. Daca o partida este de 2.000 de mc, eu o tai in rampa si padurarul intocmeste avize, el scrie ce vrea. Aia se factureaza. Si poate el are alte interese. El trebuie sa faca alte lucruri, sa planteze, sa ingrijeasca padurea, nu sa vanda. Ramane treaba lui nefacuta”, mai explica Larionesei.

Reprezentantii companiei Holtz au fost contactati de HotNews.ro, insa nu au dorit sa isi exprime nici-un punct de vedere.

O alta problema a firmelor romanesti care prelucreaza lemnul este introducerea dreptului de preemptiune pentru producatorii de mobila, prin modificarile aduse la noul Cod Silvic.

„Referitor la dreptul de preemptiune la producatorii de mobila, acestia sunt foarte putini in Romania si producatorul de mobila are nevoie de mine sa ii fac un produs cat mai bun. Daca nu ai debitare, uscare, producatorul de mobila nu are ce sa faca, este un lant care se rupe”, spune Traian Larionesei.

Si Asociatia Forestierilor este impotriva acestei masuri: „Articolul privind dreptul de preemptiune pentru producatorii de mobila incalca legea concurentei. Articolul care prevede vanzarea lemnului masurat din rampa, nu pe picior cum era inainte, trebuie eliminat eliminat,deoarece priveste o activitate comerciala(vanzarea masei lemnoase),care e deja reglementata prin regulament aprobat de minister ,ce presupune adaptarea operativa de la etapa la etapa, in functie de piata”, a declarat Ioan Sbera, presedintele Filialei Bucuresti a Asociatiei Forestierilor.

Directorul Romsilva, Adam Craciunescu, este nemultumit si de masura care propune asigurarea pazei in mod gartuit de catre Romsilva pentru padurile private. „Noi avem mai multe modificari la acest Cod Silvic. Pentru buna functionare a Regiei, in primul rand, am avut o propunere legata de numirea sefilor de Ocoale Silvice. Pentru ca numirea sefilor de Ocoale este apanajul Consiliilor de Administratie a Regiei Nationale care poate delega la directori numirea sefilor de ocoale. Nu este apanajul autoritatii centrale intr-o regie nationala care are niste indicatori de performanta, stabiliti prin mandat, de Consiliul de Administratie si pe care trebuie sa ii realizeze. Este un lucru care s-a si votat. Adica sa nu mai dea aviz ministerul pentru numirea si destituirea sefilor de Ocoale. O alta nemultumire este asigurarea pazei gratuite de catre Regia Nationala pentru proprietatile private pana la 30 de hectare. Nu suntem de acord pentru ca Regia Nationala nu poate sa administreze pe putin un milion de hectare cat reprezinta aceste proprietati, sa subventioneze aceasta paza. A fost posibil sa se fure atata lemn fiiindca au primit ajutorul celor care administrau, a unor angajati. Sunt multi sefi de ocoale silvice in cercetare penala. Nu maie ste nici unul in functie. nu am putut sa-i dam afara din cauza Codului Muncii care nu ne permite pana nu este o sentinta definitiva”, a explicat Craciunescu.

Senatul a votat, marti, ca paza padurilor sa fie asigurate de catre jandarmi.

Lucia Varga, ministrul delegat pentru Ape si Paduri spune ca este nevoie de avizul Ministerului de resort sau a altui for independent pentru numirea/demiterea sefilor de Ocoale Silvice deoarece, in cazul in care acestia sunt prinsi ca fura, ministerul nu are nicio parghie sa ii demita.

Victor Giurgiu, silvicultor si membru titular al Academiei Romane spune ca modificarile propuse la Codul Silvic sunt benefice, dar exista si anumite scapari.

„Odata cu numirea Luciei Ana Varga, ministru delegat pentru Ape, Paduri si Pescuit, s-a reusit retragerea de la Parlament a proiectului de modificare a Codului Silvic din 2008, acest proiect avand serioase carente. Proiectul de modificare al Codului Silvic actual, dupa opinia comunitatii academice din silvicultura necesita inca serioase imbunatatiri”, spune Victor Giurgiu.

Prevederi pozitive :

– promoveaza conceptul de reimpadurire a Romaniei, expus anterior, respectiv impadurirea a unui milion de ha de terenuri degradate pana in anul 2030;

– stimuleaza demersurile consacrate ocrotirii si conservarii biodiversitatii, inclusiv prin ocrotirea padurilor virgine si cvasivirgine;

– introduce masuri mai drastice impotriva proceselor ilicite din domeniul silviculturii;

– infiinteaza Consiliul Superior al silviculturii, avand calitatea de organism consultativ pentru Guvern;

– reorganizeaza Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice in Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru silvicultura „Marin Dracea” sub coordonarea prioritara a Ministerului Educatiei Nationale;

– promoveaza tehnologiile ecologice pentru exploatarea lemnului, cum sunt cele care folosesc funicularele moderne (in zonele de munte si dealuri);

– obliga Regia Nationala a Padurilor Romsilva sa achizitioneze si sa impadureasca terenuri, astfel incat suprafata fondului forestier proprietate publica a statului sa nu scada sub 3 milioane de ha;

– prevede impadurirea unui milion de ha de terenuri degradate, prin fondul de la bugetul statului si de la Uniunea Europeana;

– interzice vanzarea masei lemnoase pusa in valoarea pentru a fi recoltata ca „lemn pe picior” din paduri. In schimb prevede ca masa lemnoasa care se recolteaza din fondul forestier proprietate publica sa se valorifice, prin vanzare, numai din platforme primare sau depozite si, dupa caz, chiar ca sortimente fasonate si / sau ca produse rezultate din prelucrarea primara a lemnului. Aceasta masura, benefica sub aspect economic, va fi posibila numai daca vor fi luate toate masurile functionale sistemului, dupa exemplul tarilor europene avansate.

– Legifereaza infiintarea Consiliului National pentru Silvicultura, organism consultativ dupa un exemplu benefic din perioada interbelica. Eficienta lui va creste daca va fi infiintat prin Hotarare de Guvern.

Aspecte negative :

– Prin alineatul 5 al articolului 29 se admit, in anumite conditii, taieri rase (se defriseaza o suprafata intinsa) in paduri de molizi, chiar paduri incluse in parcuri nationale si naturale, ocrotite prin lege. Noi spunem ca nu este bine. In alte tari europene, avand conditii similare cu cele ale Romaniei, taierile rase sunt interzise chiar si in padurile de productie. Speram ca vom convinge forul legislativ sa renunte la aceste intentii, caci nu ne putem afisa pe plan international cu asemenea aberatii.

– Se promoveaza prin acest proiect taieri rase de pana la 5 ha in culturile de plopi euroamericani si salcii, chiar in zona de protectie a digurilor din Lunca Dunarii (articolul 29 – alineatul 2), punand astfel in pericol stabilitatea si existenta acestor diguri. Sunt exemple care demonstreaza ca la inundatiile din 2006 digul s-a spart, producand grave revarsari, acolo unde vegetatia forestiera a fost distrusa. Rugam pe doamna ministru Lucia Varga sa analizeze si sa opreasca aceasta intentie limitand taierile rase la 2-3 ha.

– Din proiectul in cauza mai trebuie eliminate solutiile contradictorii referitoare la pasunatul in paduri (practica anacronica). Deoarece a fost, pe drept, abrogat alineatul 2 al articolului 53, dar au ramas in functiune alineatele 3 si 4, ceea ce arunca silvicultura cu peste 150 de ani in urma. Dorim sa ne facem de ras pe planul Uniunii Europene ?

– Se admite depasirea cotei normale de exploatare a lemnului (a posibilitatii) cu volumul de lemn nerecoltat, pana la nivelul posibilitatii anuale, in anii anteriori de aplicare a amenajementului silvic in vigoare, fara nicio limitare (articolul 59 alineatul 2, litera l). Daca din punct de vedere amenagistic solutia nu este aberanta, sub aspect ecologic poate avea consecinte extrem de grave, prin concentrarea taierilor intr-un an, cu volumul nerecoltat in anii anteriori ai deceniilor respectivi. Propunem ca supraexploatarea anuala sa fie limitata la 2 posibilitati anuale;

– Noul proiect de lege aduce o noutate, admitand infiintarea in paduri a unor parcuri recreative, inclusiv prin unele defrisari ale vegetatiei forestiere, ceea ce poate genera grave perturbari in ecosistemul forestier (pozitia 25 la capitolul definitii). Pentru a evita asemenea perturbari, defrisarea trebuie limitata la cel mult 10 % din suprafata unitatii amenagistice in cauza;

– In schimb, autorii acestui proiect legislativ, promovand parcurile recreative au neglijat constituirea de parcuri dendrologice, in timp ce unele parcuri dendrologice (Snagov, Brasov) au fost degradate (desfiintate) sau retrocedate. Iata de ce este necesar ca la articolul 33 alineatul 3, dupa litera i (introdusa deja in proiectul propus) sa se adauge litera j avand urmatorul continut : „construirea de parcuri recreative, parcuri dendrologice si paduri-parc”;

Cum ar putea fi imbunatatit proiectul de modificare a Codului Silvic

Victor Giurgiu, silvicultor si membru titular al Academiei Romane: „In ultimile decenii, odata cu reducerea exigentelor in pregatirea inginerului silvic prin multitudinea de facultati de silvicultura (unele puternic neprofesioniste) si odata cu slabirea exigentelor in practicarea silviculturii, s-au inmultit extraordinar abaterile de la etica profesionala, cu grave consecinte pentru viitorul padurilor si al economiei forestiere romanesti. In acest context a sosit momentul ca, dupa exemplul oferit de corpul medical, sa se combata malpraxis-ul silvic, introducand in urmatorul Cod Silvic un articol dedicat acestei necesitati”.

Emil Iugan, proprietarul unei firme de exploatare si prelucrarea primara a lemnului din Bistrita: „Nu sunt mare specialist in domeniu, fiindca aici sunt multe specialitati, dar este sufcient daca legislatia romaneasca se pune in acord cu legislatia europeana din domeniu. Este vorba de Regulamentul 995/2010 care se aplica in Romania din martie 2013. Aceasta legislatie europeana prevede ca padurea sa fie gestionata durabil, ca in circuitul economic sa fie impiedicate firmele sa puna pe piata lemn taiat ilegal. Sa puna o bariera sa opreasca punerea in circulatie a materialului lemnos provenit din taieri ilegale. Se introduce un sistem de dew dilligence pentru fiecare firma. O organizatie non guvernaventala va monitoriza aceasta activitate si va stabili pe fiecare firma in parte gradul de risc cu privire la activitatile pe care le desfasoara in industria forestiera. Dar aceste reglementari mai pun in evidenta un concept, acela care prevede ca localitatile si comunitatile locale din munte, care nu au alta alternativa si depind de aceasta resursa, sa fie favorizate, sa aiba acces la resursa si la valorificarea locala ca sa poata supravietui. La comunitatea locala trebuie sa aplicam dreptul de preemtiune, nu alte fantezii. Nu sa ma oblige legiuitorul sa ma asociez in clustere ca sa am drept de preemtiune. Asta o face piata”.

Traian Larionesei, administratorul grup firme de exploatare si prelucrare primara a lemnului de fag: „Silvicultorii sa isi faca treaba bine, ministrul si toti silvicultorii, sa faca niste legi prin care sa administreze cat mai bine padurea si sa stopeze ilegalitatile care se fac, nu sa spuna la cine se vinde lemnul. Sa vada ca toate firmele care intra in padure sa fie corecte, si firmele care au probleme si se ascund dupa 4-5 firme, sunt silvicultori care au utilaje pe numele matusilor si unchilor, pe aia sa ii opreasca, se stie. Nu noi care avem in spate oameni foarte multi. Eu consum motorina de 22 miliarde lei vechi, dintre care accizele si TVA sunt jumatate. Ajung la minim 500.000 de euro pe luna. Nimeni nu fura fara stirea padurarului, un lemn nu poti sa-l pui in buzunar, trece pe drum. Degeaba toti incearca sa puna modificarea Codului Silvic pe furtul de lemn din padure. Cum a fost la Arges, sa duci 400-500.000 moc, acolo au fost politicieni, politie, o cardasie. Un camion daca trece pe aici, noi il vedem daca este in neregula. Sau in padure, sa puna paza la capatul drumului forestier ca nu poate sa zboare. Se fura cu stirea lor. Pentru producatorii locali ar trebui niste contracte pe termen mai lung, pe bazinete. Daca exploatezi de la 100.000 mc anual, ar trebui sa spuna in acea zona tot ce se pune in valoare, sa ti-l dea pe un an sau doi, ca sa iti poti face calculul i sa stii ce investitii faci. Noi cu fagul nu avem probleme. nu trebuie sa importam din alta parte. nu am concurenta. Procesul de debitare la fag este foarte greu”.

Ce probleme are Codul Silvic in vigoare

Potrivit acedemicianului Victor Giurgiu, codurile silvice din 1996 si 2008 nu au reusit sa adapteze silvicultura romaneasca la noile conditii politico-sociale.

In consecinta:

– starea padurilor s-a inrautatit puternic, deoarece a scazut calitatea actului silvicultural, acesta, frecvent, fiind coplesit de ingerintele factorilor politici de diferite grade. Pe de alta parte, anual s-au inregistrat scriptic cam 250 de mii de metri cubi de lemn recoltat ilegal. Dar, cu mai multe sunt delictele ascunse, neinregistrate, savarsite prin coruptie, prin furturi ascunse sau la vedere, cum sunt cele cu care se lupta distinsa doamna ministru delegat Lucia Ana Varga.

– o alta stare grava este existenta in Romania a unor intinse suprafete de terenuri degradate de-a lungul timpului. Noi avem in tara intre doua si trei milioane de hectare de terenuri degradate in fondul agricol, care trebuie impadurite. In perioada comunista s-a impadurit intre 5 si 17 mii de hectare anual. Acum, in perioda post-comunista, impadurim in medie doar circa 1000 de hectare anual, chiar mai putin decat Republica Moldova, o tara de 3-4 ori mai mica decat Romania care, in medie, a impadurit anual circa 5-7 mii de hectare de terenuri inapte pentru agricultura. Noi, din partea Academiei Romane, am reusit sa convingem legiuitorii Codului Silvic din 2008 sa inscrie obligativitatea ca anual sa se impadureasca 70-80 de mii de hectare, respectiv doua milioane de hectare pana in anul 2030. Si cate am impadurit? In ritmul actual, cele trei milioane de hectare de terenuri degradate se vor impaduri doar in 2-3 mii de ani. Aceasta stare denota neputinta si lipsa de organizare, de vointa politica.

Alte probleme semnalate de comunitatea academica sunt urmatoarele:

– a lipsit vointa politica ferma pentru realizarea sistemului national al perdelelor forestiere de protectie a campurilor agricole, dar si neimplicarea ferma a sectorului agricol, primul beneficiar al acestor lucrari;

– nu s-a ajuns la o solutie adecvata pentru gestionarea padurilor, micilor proprietari de paduri, care, in prezent, sunt lipsite de paza si administrare adecvata (circa 500 mii ha);

– nu s-a dispus reanalizarea pe cale juridica a retrocedarilor frauduloase, cum sunt cele din Ardeal (cazul grofilor maghiari, despagubiti anterior de statul roman, la timpul oportun). Se apreciaza ca cel putin 600 mii ha de paduri ale statului au fost retrocedate fraudulos. Undeva in Ardeal un sat intreg, cu pasunile si padurile aferente, a fost „retrocedat” abuziv, cu „bunavointa” unor instante judecatoresti dubioase.

Drama si comorile din padurile Romaniei

Victor Giurgiu, silvicultor, membru titular al Academiei Romane, vorbeste despre drama si comorile din padurile Romaniei intr-un interviu acordat HotNews.ro:

– „Romania, candva bogata in paduri (80% din teritoriu) este acum o tara subimpadurita. Procentul de impadurire de numai 28% este mult mai mic fata de necesitati si comparativ cu alte tari ale Europei, avand conditii naturale relativ asemanatoare: Slovenia 62%, Austria 47%, Slovacia 40%;

– procentul de impadurire la campie este extrem de mic, de numai 4-6%, foarte redus fata de necesarul de 20-25%, ceea ce genereaza hazarduri climatice severe. In ansamblul ei Romania este tara europeana supusa unor puternice hazarduri climatice, hidrologice si geomorfologice, respectiv: se produc severe secete, inundatii, alunecari de teren si eroziuni;

– din pacate, in Romania, grija fata de paduri a fost si este foarte redusa, comparativ cu alte tari din centrul si apusul Europei, atat la populatie cat si la guvernanti. Asa se explica enormele si frecventele delicte silvice. Iar nu atat delictele mici si numeroase sunt cele mai daunatoare. Pe primul plan se afla coruptia, delictele produse de „gulerele albe”, implicati fiind si factori politici;

– o alta cauza a starilor negative din padurile Romanei sunt legile de retrocedare nerationala a padurilor catre fostii proprietari, retrocedari frauduloase, furturi si dezordine. Alte tari nu au facut ca noi. De exemplu, Polonia a retrocedat cu prudenta, iar padurile retrocedate au fost lasate in administrarea statului. Aceasta solutie a fost propusa, la timpul oportun, si pentru tara noastra, de catre Academia Romana, fara sa fi fost luata in considerare, iar consecintele sunt acum la vedere, pagini triste in istoria silviculturii romanesti.

– padurile tarii depoziteaza 2,2 miliarde de metri cubi de lemn pe picior. Din acest punct de vedere, Suedia si Franta, tari cu mult mai mari ca Romania, fapt adeverit recent prin inventarul forestier national. Aceasta descoperire este importanta nu doar din punct de vedere economic, ci si sub raport ecologic, deoarece in aceasta masa lemnoasa este incorporata o imensa cantitate de dioxid de carbon, gaz nociv implicat puternic in efectul de sera si, implicit, in producerea de schimbari climatice. Aceasta inseamna ca Romania contribuie tot atat cat Germania, cat Franta in lupta comuna, a europenilor, impotriva schimbarilor climatice. Este un lucru formidabil. Uniunea Europeana ar trebui sa constientizeze acest aport al Romaniei si, implicit, sa se subventioneze cum se cuvine gestionarea padurilor din Romania;

– pe de alta parte, economia forestiera impreuna cu industria aferenta contribuie la comertul exterior al tarii cu 7%, iar agricultura cu 10%. De aceea, este incorect ca Ministerul Agriculturii, titular al Fondurilor Europene, sa acorde din aceste fonduri doar 3% pentru silvicultura.

– mai amintim ca suntem prima tara din Europa, cu exceptia Rusiei, in privinta suprafetei acoperite cu paduri virgine si cvasivirgine, ceea ce constituie o comoara de exceptie a Europei. In consecinta, sub presiunea Academiei Romane si a Organizatiei Internationale WWF, cele circa 200 de mii de hectare de paduri virgine si cvasivirgine, au fost trecute oficial in regim total de ocrotire, urmand sa fie constituite in rezervatii stiintifice;

– In plus, avem o fauna cinegetica de exceptie, Romania fiind prima tara in Europa in privinta populatiilor de urs, lup si ras. Candva, francezii au avut si ei vreo doi ursi. In Carpatii nostrii habiteaza cel putin 6000 de ursi, care, desi ne produc unele necazuri, ei reprezinta un brand de tara, care trebuie ocrotit si transmis urmasilor;

– mai amintim ca detinem unicul peisaj forestier intact din zona de clima temperata a Europei, situat in zona Retezat-Tarcu-Godeanu, avand o suprafata de aproape 100 de mii de hectare.

Istoria legislatiei privind padurile

Potrivit academicianului Victor Giurgiu, primul cod silvic romanesc, inspirat din legile franceze, a fost aprobat in anul 1881, sub imboldul regelui Carol I si al demersurilor politicienilor patrioti I. Brateanu si P.S. Aurelian. Nu a putut fi aplicat intocmai, dar a constituit un model si un imbold. Al doilea Cod Silvic a fost adoptat in 1910, iar dupa 52 de ani, in perioada comunista, a fost votat cel de-al treilea Cod Silvic, in aplicare fiind insa nesocotit de hotararile partidului comunist aflat la putere. In perioada de dupa Revolutia din 1989 a fost adoptat cel de-al treilea Cod Silvic, iar in 2008 cel de-al patrulea, aplicat in proportie de cel mult 50%.

Informatii privind exportul de lemn

Potrivit Asociatiei Forestierilor din Romania, in anul 2012 Romania a exportat un volum de 654.736 mc de busteni din care rasinoase 492.011 mc si foioase 162.725 mc,principalii importatori fiind China (300000 mc) si Turcia(132000mc). Exportul de busteni reprezinta 6.5% din productie(9.8 miloane mc). In acelas an Romania a importat 1.278.074 mc din care rasinoase 1.262.508 mc ,principalul exportator fiind Ucraina. Tari precum Germania Franta, Belgia, Austria si mai ales Rusia exporta mari cantitati de busteni.

Potrivit aceleiasi surse, in anul 2012 Romania a exportat 2.970.000 mc cherestea din care, rasinoase 2.100.000 mc din 2.900.000 mc productie si foioase 870.000 mc din 2.224.000 mc productie. De precizat ca aproape in totalitate la rasinoase se exporta lemnul de constructii. ndustria mobilei din Romania nu consuma mai mult de 250.000 mc cherestea rasinoase deci nu duce lipsa decherestea nici la rasinoase nici la foiase.

Contractul Holtz cu Romsilva

In 2002, Guvernul Nastase a adoptat o ordonanta de urgenta, OUG nr. 71 din 13.06.2002 (pentru incheierea de RNP a contractelor de vanzare-cumparare pe termen lung privind masa lemnoasa), aprobata in acelasi an prin Legea nr. 654/ 07.12.2002.

Potrivit Jurnalul National, aceste acte normative au permis Romsilva sa incheie pe termen lung (intre 3 si 10 ani) contracte de vanzare de masa lemnoasa pe picior cu agentii economici care au activitate in domeniul prelucrarii lemnului in produse finite si a caror capacitate de productie depaseste 20.000 mc pe an, acestia putand dobandi dreptul de a incheia astfel de contracte in urma unei licitatii publice, dupa care se incheie acte aditionale la contractele respective cu regia.

Prin acest mecanism, marile firme exploatatoare (printre care se numara si firma mentionata) au putut sa preia de la RNP, fara a mai participa la licitatiile organizate de regie la inceputul fiecarui an pe baza cotelor aprobate de Guvern, si inaintea derularii acestora, cel mai bun lemn, in functie de volumul de masa lemnoasa contractat pe termen lung.

HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER a incheiat cu Romsilva trei contracte, doua in 2002 si unul in 2003, cu valabilitate pana in anul 2012 si respectiv 2013, si a dobandit dreptul de a exploata in jur de 1 milion de metri cubi anual,dintr-o medie de circa 2 milioane de metri cubi destinati exploatarii in acest sistem. Citeste aici mai mult.

Ultimul contract expira la sfarsitul acestui an, potrivit directorului Romasilva.

Pe langa cei 1 milion de mc de lemn cumparat anual, Holtz poate participa si la licitatiile anuale organizate de Romsilva si cumpara lemn si de acolo.

Prima fabrica de prelucrarea a lemnului din grupul Schweighofer in Romania a fost construita in Sebes in 2002, urmata fiind de cea din Radauti in 2007. Doi ani mai tarziu Schweighofer a achizitionat o fabrica de panouri din lemn masiv in Siret. Ultima achizitie este fabrica de panel din Comanesti in 2010.

Anul acest, compania a anuntat ca va investi 150 milioane de Euro intr-o fabrica de prelucrare a lemnului de ultima generatie, in Covasna, Romania. Fabrica se va intinde pe 70 de hectare, va avea o capacitate de prelucrare de 800.000 mc de material lemnos pe an si va fi pusa in functiune in 2014.

„Capacitatea anuala de debitare planificata va fi de 800.000 mc. 70% din cheresteaua rezultata va fi procesata ulterior, din care 100.000 m3 vor fi utilizati pentru realizarea produselor incleiate pentru piata asiatica, intr-o prima faza. In o a doua faza, Holzindustrie Schweighofer planuieste sa produca produse incleiate si pentru piata locala. 80% din cherestea va fi exportata. Cea mai importanta piata ramane Asia (in principal Japonia). Fabricile deja existente in Siret si Comanesti vor fi aprovizionate cu materie prima de catre noua fabrica. Produsele secundare (tocatura) si produsele finite vor fi transportate pe calea ferata, utilizand zilnic 100 devagoane”, se arata pe site-ul companiei.

Holzindustrie Schweighofer are o cifra de afaceri totala de 500 milioane de euro (2012) si peste 2.500 de angajati.