​DEZBATERE PUBLICĂ Noul plan urbanistic al sectorului 3 lasă blocuri în Parcul Brâncuși și pe bucata retrocedată din parcul IOR și propune lărgirea Căii Călărașilor

Primăria Capitalei a pus în dezbatere publică planul urbanistic coordonator al Sectorului 3, un document care stabilește ce se poate construi pe fiecare teren în parte, ce parcele au statutul de spațiu verde și cum este protejat patrimoniul. Potrivit planșelor postate pe site, documentul permite construirea unor blocuri de 10 etaje în Parcul C-tin Brâncuși și menține regulamentul care permite edificarea unor blocuri de până la 45 m înălțime pe bucata retrocedată în Parcul IOR. În plus, PUZ-ul mai propune transformarea unei zone destul de mari dintre Șos. Gării Cățelu și Lacul Pantelimon din zonă verde în zonă construibilă, dar și a altor spații verzi din sector. Planul urbanistic este elaborat de Primăria Sector 3 și va fi supus aprobării Consiliului General al Municipiului București.

În ceea ce privește zonele protejate, cu case vechi din centrul orașului, documentul propune lărgirea Căii Călărașilor, la două benzi pe sens, un proiect al Primăriei Capitalei și implicit demolarea caselor de pe o parte a arterei, printre ele monumente istorice și alte imobile valoroase. În zona protejată Labirint, dar și în alte zone protejate nu se specifică clar ce se va putea construi, lăsându-se loc la interpretări.

Deși a fost pus în dezbatere publică și arhitectul șef al Capitalei, Ștefan Dumitrașcu, mutat temporar în această funcție de la Primăria Sector 3, a dat avizul de urbanism, documentația încă nu a fost discutată și nu a fost avizată de Ministerul Mediului.

Care sunt cele mai importante schimbări propuse prin Planul Urbanistic coordonator S3:

– bucata retrocedată din Parcul IOR păstrează funcțiunea din PUG, adică teren construibil pe care se pot edifica clădiri cu înălțimea de până la 45 metri.

Captură zona Parcului IOR și C-tin Brâncuși

– Parcul Brâncuși apare ca zonă construibilă, unde se permite amplasarea unor blocuri de până la zece etaje. Și în Planul Urbanistic General zona era construibilă.

– în planșa de reglementări urbanistice lățimea Căii Călărașilor rămâne aceeași cu cea din prezent, însă în secțiunile anexate avizului din luna mai a Comisiei de Circulații profilul străzii se dublează.

Captură Calea Călărașilor

– Zona construită protejată Labirint este reglementată ca M1 care se definește ”conform caracterului zonei protejate”. În prezent, zona Labirint este reglementată de PUZ Zone Construite Protejate adoptat în 1999 și actualizat în 2009, are reglementate înălțimi maxime de 10 m, cu posibilitate de depășire de 3m, și minime 7 m. Procentul de ocupare a terenului este de maxim de 40%, cu posibilități de a se ajunge la 50% și un coeficient de utilizare a terenului maxim de 1,8. Nou PUZ de sector, care, fiind o documentație mai recentă, va înlocui PUZ-urile de zonă construită protejată, reglementează vag înălțimea, și exploatarea parcelei: „în cazul unor volume care depășesc înălțimea vecinătăților imediate pentru acordarea autorizației se vor prezenta justificări suplimentare”, fără să stabilească o înălțime maximă. Procentul de ocupare al terenului este mai exact reglementat „conform caracterului zonei protejate și a reglementărilor conținute în PUZ Zone Construite Protejate”. Coeficientul de utilizare al terenului nu mai face referire la PUZ Zone Construite Protejate, expresia folosită este „conform caracterului zonei protejate”, invitație la subiectivism.

– la sud-est de zona construită protejată Labirint, de-a lungul străzii Parfumului, unde acum sunt case de înălțime medie P+1-2, reglementată de PUG în vigoare ca M3 („înălţimi maxime de P+4 niveluri”), în planșa de reglementări a proiectului de PUZ Sector 3 apare o zonă hașurată cu linii albe, potrivit legendei hașura reprezintă „delimitare zone de protecție monumente izolate”. Sub această hașură se află o alta aferentă zonei M2, care potrivit Regulamentului Local de Urbanism reprezintă „subzonă mixtă situată în afara limitelor zonei protejate, având regim de construire continuu sa discontinuu și înălțimi maxime de P+14 niveluri cu accente înalte”. Aceeași situație se regăsește pe Calea Dudești. De asemenea, Uzinele Malaxa, monument istoric format din mai multe hale reprezentative pentru arhitectura modernistă, în prezent într-o zonă care limitează înălțimea la 20m trec în M2, ceea ce poate echivala cu o înălțime propusă de PUZ Sector 3 de cca 45m.

– dispar multe zone verzi reglementate de Planul Urbanistic General situate între Șos. Gării Cățelu și Lacul Pantelimon.

Captură Lacul Pantelimon

– dispar multe zone verzi reglementate de PUG situate la nord de traseul liniilor de înaltă tensiune aferente CET Sud, deși este propus un culoar verde la nord, acesta are o suprafață mai mică decât cea pierdută.

– în est, într-o zonă reglementată de PUG ca industrială, PUZ Sector 3 propune o imensă zonă, de cca 1/5 din suprafața sectorului, în u.t.r. M2 (P+14etaje) – nu este o dezvoltare urbană sustenabilă

– pe bulevardul Unirii, pe terenul Esplanada, două terenuri încadrate ca spațiu verde devin construibile.

Captură zona Esplanada

– dispar zone verzi propuse de PUG, construite între timp: Bila Titan și o parte din mallul ParkLake.

Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, contactat de HotNews.ro a declarat că Parcul Brâncuși și bucata din parcul IOR sunt proprietate privată, prin urmare nu putea să le treacă pe documentație ca spații verzi deoarece risca un proces pentru abuz în serviciu.

”Nu am schimbat noi ceva. Zona retrocedată din IOR și Parcul Brâncuși erau deja construibile. Ne-am pus problema să le transformăm în V (n.r. spațiu verde), dar ne-am gândit să nu ne riscăm prea tare cu PUZ-ul, riscam procese și ne suspendau PUZ-ul direct. În situația asta oricât de bine intenționat eram să rezolv problema, practic nu reușeam să schimb nimic ci ne blocam. Am vorbit cu avocații și pe jurisprudența din România nu mi-au dat nicio șansă să câștig. Dacă blocam sectorul câțiva ani, măcar aveam o șansă să câștigăm. Nu există acea șansă. Noi nu am găsit niciun proces să se fi pierdut pe speța asta, să tranformi un teren din construibil în verde și să câștigi. Este o chestiune de abuz administrativ. Zonele dintre Șoseaua Gării Cățelu și Lacul Pantelimon sunt eronat trecute ca verzi fiindcă ele sunt construite deja. Acolo sunt cartiere întregi. Noi plecăm de la o realitate. Sunt construite dinainte de PUG. Nu s-au deplasat în teren. Construcțiile erau de pe vremea lui Ceaușescu”, a declarat Robert Negoiță.

În ceea ce privește zonele protejate și marja de subiectivism lăsată, primarul Sectorului 3 spune că dacă reglementa mai mult, nu i se aproba documentul de Comisia de Cultură, iar lărgirea Căii Călărașilor a fost o cerință a Comisiei de Circulație de la Primăria Capitalei.

”Las o marjă mare fiindcă abia l-am trecut așa de Comisia de Cultură. Dacă intram mai adânc, nu îl mai treceam, oricum am stat doi ani după ei. Ele sunt reglementate ca zone protejate, noi nu schimbăm nimic, păstrăm caractererul dinainte. Ei m-au pus să mai fac niște studii, dar eu nu am competențe să le fac: Este ilegal. Pe Calea Călărașilor nu este în regulă ce se întâmplă. Noi nu propunem demolarea monumentelor. Fără lărgirea străzii nu treceam de Comisia de Trafic, cu lărgirea ei nu trec de monumente și s-a terminat. Nu mi-au dat aviz de la Circulație până nu am lărgit artera”, a explicat edilul.

În ceea ce privește ridicarea regimului de înălțime în mai multe zone din sector, edilul spune că acesta este specificul zonei.

”Am 60 de străzi neasfaltate. Progresul nu cu scandal se face și cu soluții. Prima întrebare a fost corectă, hai să nu mai construim blocuri printre case și nici invers. Fără reglementarea asta, asta se întâmplă, fiecare face după interes, PUZ lângă PUZ lângă PUD și fiecare cere ce-i convine și iese ce avem. Hai să dăm o coerență urbanistică acestui oraș. (…) Ne dorim să reglementăm partea de străzi, de circulație, dar și partea asta de urbanism. Noi când vorbim despre New York, vorbim despre Manhattan, nu discutăm despre Bronx. Noi avem în sectorul 3 un specific de zonă înaltă, zonă de blocuri. Avem și zone extinse de locuințe mici. Nu putem evita construirea de blocuri între case fiindcă la ora asta este un haos. Toatel zonele au deja și case și blocuri. De asta ne și grăbim, ca să avem o reglementare clară, dar noi am făcut dezbaterea la Primărie, ne-am văzut cu cetățenii interesați pe subiect și am schimbat niște zone”, a explicat primarul.

Roxana Wring, consilier general USR, este de părere că acest plan urbanistic va accentua haosul urbanistic și încalcă avizul Ministerului Culturii.

”PUZ-ul nu respectă condițiile avizului Ministerului Culturii. De exemplu, pct. 1 din aviz se cere ‘formularea de trimiteri explicite la regulamentele PUZ Zone construite protejate și specificarea în regulamentul local de urbanism aferent PUZ pentru toate zonele de protecție a monumentelor istorice și zonele protejate, a valorilor limită (minime și maxime) pentru regimul de înălțime, POT și CUT, fără utilizarea unor termeni general (de ex. caracterul). Ori, în regulamentul de urbanism aferent PUZ, această condiție nu este respectată, nu sunt menționate în cifre valorile CUT, POT, Hmax, ci se vorbește despre caracterul zonei protejate. Având în vedere că zonele istorice sunt vânate de rechinii imobiliari și că construirea intensivă a parcelelor din zonele protejate a devenit o regulă în București, o astfel de ‘omisiune’ va înrăutăți situația conducând la dispariția unor zone valoroase din punct de vedere urbanistic. Avizul Ministerului Culturii prevede, de asemenea, că ansamblurile valoroase, dar neclasate (cartierul Titan, Cățelu, de exemplu) să fie evidențiate și protejate, ori nici pe planșă, nici în regulament acest lucru nu apare. Tot avizul Ministerului Culturii prevede instituirea unor unități teritoriale de referință cu reglementări specifice protecției patrimoniului. În schimb în PUZ apar zone mixte aflate în afară zonelor de protecție. Cu alte cuvinte se va putea construi orice. Cu cât va fi beneficiarul mai potent financiar, cu atât va crește și suprafață construită! Avizul Ministerului Culturii este dat cu condiții, dacă condițiile nu sunt îndeplinite, PUZ-ul nu poate fi adoptat și cu toate acestea, PMB pune în dezbatere o documentație care nu respectă avizul atașat. Nici nu este de mirare că doar bifează consultarea. PUZ Sector 3 nu aduce nimic bun pentru locuitorii sectorului 3. Dispare spațiu verde, de exemplu, o zonă din parcul IOR apare construibilă. Este prevăzută supralargirea pentru Calea Călărași, urmează exproprieri și demolări de imobile, unele dintre ele monumente istorice. Ansamblul Halele Malaxa proiectat de Horia Creangă devine pol urban doar pe hârtie, în realitate, este fragmentat iar indicatorii urbanistici propuși vor anula potențialul ansamblului de a deveni hub cultural regional. Avem de a face cu un PUZ care nu va îmbunătăți cu nimic calitatea locuirii în București, și cu atât mai puțin în sector, dimpotrivă prin densificare, prin reducerea spațiilor verzi și prin lipsa de protecție pentru patrimoniul construit, situația se va înrăutăți”, a explicat Roxana Wring.

Aceasta mai acuză Primăria Sector 3 că nu a făcut o dezbatere publică adecvată.

”Care este contextul elaborării unui Plan Urbanistic zonal pentru sectorul 3, dar și pentru celelalte sectoare ale Capitalei? Contextul este incapacitatea actualului Primar General de a respecta promisiunea electorală că va da Bucureștiului un plan urbanistic general adaptat nevoilor unei capitale europene. Pe 30 decembrie 2018 expiră cea de-a treia prelungire a PUG-ului, dar la Primăria Capitalei subiectul este ignorat. Planificarea urbană a Bucureștiului funcționează pe baza unui PUG modificat deja de sute de PUZ-uri individuale, deci nefuncțional. PUZ-urile de sector sunt instrumentele prin care actuala administrație încearcă să înlocuiască PUG-ul. PUZ-urile de sector vor accentua, însă, haosul urbanistic, vor înrăutăți fragmentarea și lipsa de coordonare a sectoarelor, atât între ele cât și cu Primăria Generală. Toate prevăd mai puține zone verzi, o exploatare intensivă a terenurilor, mai puțînă protecție pentru zonele istorice. Un oraș mai urat, mai poluat, mai aglomerat, deci o calitate mai scăzută a vieții urbane. Revenind la PUZ sector 3. Consultarea a fost și rămâne deficitară. Pentru o documentație atât de complexă și care afectează un număr mare de locuitori, Primăria Capitalei și Primăria Sectorului 3 ar fi trebuit să organizeze dezbateri preliminare în cartierele din sector, ar fi trebuit să elaboreze o versiune non-tehnică a documentației de urbanism pe care să o pună la dispoziția cetățenilor dornici să se informeze, ar fi trebuit să vină în întâmpinarea întrebărilor, nu să bifeze doar o formă fără fond. Astfel, documentația a fost pusă în dezbatere publică pe site-ul PMB, dar cea mai mare parte a perioadei de dezbatere nu a putut fi consultată pentru că fișierul nu s-a deschis. Inițial, avizul Ministerului Culturii nu făcea parte din documentație, ulterior a fost postat. Dezbaterea pentru obținerea avizului de mediu va avea loc pe 1 octombrie la Agenția de Mediu și tot pe 1 octombrie Primăria sector 3 va organiza dezbaterea publică. Cetățenii vor trebui să aleagă între cele două dezbateri sau să alerge de la una la altă. Procesul de consultare publică s-a făcut pe repede înainte, superficial, fără altă logică, decât bifarea unei cerințe a legii, cu sfidarea principiilor de transparență decizională”, este de părere aceasta.

Liviu Mălureanu, consilier USR Sector 3, spune că partidul său va ataca PUZ-ul în instanță, dacă se aprobă în această formă.

”Parcurile IOR și Constantin Brâncuși devin noul paradis al rechinilor imobiliari. Într-un București tot mai poluat, spațiile verzi din Sectorul 3 dispar în fiecare zi, fie că vorbim de betonarea grădinilor aparținând blocurilor, fie că vorbim de retrocedări de spații verzi și părculețe între blocuri. Ceea ce se întâmplă acum cu parcurile IOR și Brâncuși este un nou capitol din această lungă serie de abuzuri la care primăria Sector 3 și primarul Robert Negoiță sunt complici prin lipsa de implicare. USR este ferm împotriva tranformării acestor parcuri în betoane și va acționa în instanță acest PUZ”, a declarat Mălureanu.